Comisia Europeană a propus, luni, acordarea unei asistențe macrofinanciare (AMF) în valoare de până la 100 milioane de euro pentru Macedonia de Nord, care ar contribui la acoperirea nevoilor de finanțare ale țării în 2023 și 2024, sprijinind atât sustenabilitatea fiscală, cât și reformele structurale, se arată într-un comunicat.

Prin această propunere, Comisia este alături de Macedonia de Nord în vremuri dificile, deoarece, în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, balanța externă a țării s-a deteriorat rapid din cauza dependenței sale ridicate de importurile de combustibil și energie electrică. De asemenea, Macedonia de Nord se confruntă cu nevoi mari de rambursare a datoriei externe în 2023, în contextul unor condiții de finanțare dificile.

„Suntem alături de Macedonia de Nord în aceste vremuri dificile. Astăzi, propunem acordarea unei asistențe macrofinanciare de până la 100 de milioane de euro pentru a sprijini economia țării, contribuind la acoperirea nevoilor sale de finanțare pentru următorii doi ani”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Propunerea de astăzi însoțește un program de sprijin pe 24 de luni încheiat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), în valoare de până la 530 milioane de euro.

Asistența ar urma să vină sub formă de împrumuturi, care vor fi plătite în două tranșe. Aceste două plăți ar fi condiționate de punerea în aplicare a unor măsuri de politică care trebuie convenite între Macedonia de Nord și UE într-un memorandum de înțelegere.

Potrivit Comisiei, Memorandumul de înțelegere se va axa probabil pe reformele politice în domeniile guvernanței fiscale, politicii fiscale, gestionării investițiilor publice, parteneriatelor public-privat, mediului de afaceri, transparenței ajutoarelor de stat, eficienței energetice, reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției. Plățile vor fi, de asemenea, condiționate de un bilanț pozitiv în ceea ce privește punerea în aplicare a programului FMI. Aceste reforme vor sprijini Macedonia de Nord pe drumul său către aderarea la UE.

În perioada următoare, Parlamentul European și Consiliul trebuie să examineze și să adopte prezenta propunere de acordare de asistență macrofinanciară Macedoniei de Nord. Odată adoptată, propunerea va intra în vigoare și vor putea urma plățile, cu condiția îndeplinirii condițiilor de politică antemenționate.

Ministrul grec pentru afaceri europene, Miltiadis Varvitsiotis, a solicitat luni finanțarea, de la bugetul Uniunii Europene, a construirii gardurilor de la frontierele externe, motivând că barierele fizice au redus sosirile de migranți în Europa, anunță DPA, citat de Agerpres.

Varvitsiotis a spus că Uniunea Europeană ar trebui să fie ”francă şi deschisă” şi să recunoască faptul că ”gardurile funcţionează şi ele nu ar trebui să fie condamnate de Comisia Europeană”.

La rândul său, ministrul german pentru afaceri europene Anna Lührmann a afirmat că ţara sa ”nu crede în propunerile” respective, în timp ce omologul său sloven Andrej Stancik a spus că trebuie făcut mai mult pentru a proteja graniţele blocului european.

Potrivit secretarului de stat francez pentru afaceri europene Laurence Boone, ”banii UE există şi pentru a ajuta la protecţia frontierelor externe”.

Miniștrii afacerilor europene din UE abordează la Bruxelles problema controversată a creșterii numărului de solicitanți de azil și de migranți ilegali care ajung în Europa, înaintea unei reuniuni extraordinare a șefilor de stat sau de guvern, ce va avea loc în această săptămână.

În luna octombrie a anului 2021, 2 ţări membre ale UE, printre care Austria, Polonia şi Ungaria, i-au cerut Comisiei Europene să finanţeze construirea de bariere fizice de la bugetul UE, însă executivul comunitar a respins proiectul, reiterând recent, prin comisarul său pentru afaceri interne, Ylva Johansson, că nu este soluția potrivită.

Tema a fost readusă în lumina reflectoarelor de cancelarul austriac, Karl Nehammer, care a respins acceptarea României și Bulgariei în Schengen folosind acest argument, al reformării acestui spațiu înainte de extindere, în contextul unui număr crescut de migranți ilegali care ajung în Uniunea Europeană.

Aflat recent într-o vizită în Bulgaria, oficialul de la Viena a dat asigurări că va depune eforturi pentru a convinge Uniunea Europeană că Sofia merită să primească asistență în valoare de două miliarde de euro, destinată consolidării securității la frontiera cu Turcia.

Uniunea Europeană și India își consolidează relația de parteneri strategici prin înființarea unui nou Consiliu pentru comerț și tehnologie (TTC).

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, noul CTT va aprofunda angajamentul strategic privind comerțul și tehnologia între cei doi parteneri și vine în urma anunțului făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, la 25 aprilie 2022, la New Delhi. Acesta va fi coprezidat, din partea UE, de vicepreședinții executivi Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, iar din partea indiană de Subrahmanyam Jaishankar, ministrul afacerilor externe, Piyush Goyal, ministrul comerțului și industriei, și Ashwini Vaishnaw, ministrul electronicii și tehnologiei informației.

”Consolidarea cooperării noastre cu India va fi în beneficiul tuturor cetățenilor UE și indieni deopotrivă. Împreună, vom acționa în direcția unui model democratic de dezvoltare tehnologică care să stimuleze inovarea și să plaseze oamenii în centrul atenției”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru o Europă adaptată erei digitale.

”UE și India împărtășesc un angajament profund de a asigura un peisaj comercial și tehnologic care să genereze câștiguri economice pentru cetățenii și întreprinderile noastre, susținut de valorile democratice. Colaborarea în cadrul acestui nou forum va consolida relațiile noastre comerciale bilaterale, care au încă un puternic potențial de creștere, oferind în același timp o platformă pentru un leadership comun în ceea ce privește provocările comerciale globale. Ne așteptăm ca TTC UE-India să joace un rol central în transformarea economiilor noastre în economii mai ecologice, mai prospere și mai competitive”, a spus, la rândul său, Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv și comisar pentru comerț.

Grupuri de lucru

Într-un mediu geopolitic în schimbare rapidă, UE și India au un interes comun în asigurarea securității, prosperității și dezvoltării durabile pe baza unor valori comune. CTT va oferi orientarea politică și structura necesară pentru a coordona abordările și pentru a face să avanseze activitatea tehnică. Pentru a pregăti terenul, ambele părți au convenit să lucreze în domenii critice, cum ar fi conectivitatea, tehnologiile ecologice și lanțurile de aprovizionare reziliente.

Reuniunile ministeriale ale CTT se vor baza pe activitatea pregătitoare a trei grupuri de lucru, care se vor reuni în termen de două săptămâni pentru a-și organiza activitatea:

• Tehnologii strategice, guvernanță digitală și conectivitate digitală: grupul va lucra în comun în domenii de interes comun, cum ar fi conectivitatea digitală, inteligența artificială, 5G/6G, calculul cuantic și de înaltă performanță, semiconductorii, sistemele cloud, securitatea cibernetică, competențele digitale și platformele digitale.
• Tehnologii ecologice și tehnologii energetice curate: acest grup se va concentra pe tehnologiile ecologice, inclusiv pe investiții și standarde, cu accent pe cercetare și inovare. Domeniile care vor fi explorate ar putea fi energia curată, economia circulară, gestionarea deșeurilor, plasticul și deșeurile din oceane. De asemenea, va promova cooperarea între incubatoarele, IMM-urile și întreprinderile nou înființate din UE și India.
• Comerț, investiții și lanțuri valorice reziliente: grupul va lucra asupra rezilienței lanțurilor de aprovizionare și a accesului la componente critice, energie și materii prime. De asemenea, va depune eforturi pentru a rezolva barierele comerciale identificate și provocările comerciale globale prin promovarea cooperării în cadrul forurilor multilaterale. Grupul va acționa în vederea promovării standardelor internaționale și a cooperării pentru abordarea provocărilor geopolitice globale.

Cele trei componente ale negocierilor bilaterale privind comerțul, investițiile și indicațiile geografice vor continua separat de CTT. Dialogul la nivel înalt privind comerțul și investițiile va rămâne principalul organ de conducere a acestor negocieri. În plus, Forumul la nivel înalt UE-India privind investițiile digitale (DIF) ar putea fi organizat în marja primei reuniuni ministeriale a CTT.

Reuniunile ministeriale ale CTT vor avea loc cel puțin o dată pe an, locul de desfășurare alternând între UE și India. Începând de astăzi, cele trei grupuri de lucru sunt stabilite și își vor începe cooperarea. Prima reuniune ministerială UE-India este planificată să aibă loc în primăvara anului 2023.