Connect with us

NEWS

Ucraina: Cel puțin 12 răniți în urma unei explozii puternice în fața parlamentului de la Kiev, după ce legislativul a a acordat mai multă autonomie regiunilor separatiste

Published

on

Flag_of_UkraineCel puțin 12 persoane, între care polițiști, au fost rănite luni în urma explozii produse în fața clădirii Radei Supreme (parlamentul unicameral ucrainean), în contextul violențelor izbucnite între scutieri și manifestanții care au protestat împotriva controversatului proiect de reformă constituțională, care acordă mai multă autonomie regiunilor separatiste din estul prorus al Ucrainei, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Rada Supremă de la Kiev (parlamentul unicameral) a adoptat luni într-o primă lectură proiectul unei reforme constituționale, cerută de Occident, care acordă mai multă autonomie regiunilor separatiste din estul prorus al Ucrainei, după ce de dimineață mai mulți deputați ai Partidului Radical al lui Oleg Liașko – din coaliția guvernamentală – au ocupat prezidiul, încercând să blocheze votul, menționează aceeași sursă.

O majoritate de 256 de deputați, dintr-un minim necesar de 226, au votat în favoarea acestui proiect de lege, calificat de o parte de deputați drept ”antiucrainean” și ”pro-Putin”, în cadrul unei sesiuni agitate, acompaniată de proteste ale dreptei în fața parlamentului.

Postul de televiziune ucrainean 112.ua transmite că numărul persoanelor rănite a crescut la 15.

Mai multe persoane însângerate, inclusiv agenți de poliție, și, după toate probabilitățile, jurnaliști, se aflau lungiți pe asfalt în fața forului legislativ, potrivit sursei citate.

După cum relatează agenția de presă Unian, radicali provocatori au detonat o grenadă de luptă. Mai mulți militari ai Gărzii Naționale au fost răniți.

Acest proiect de reformă constituțională — cerut de Occident — se află în centrul unor dezbateri aprinse în Ucraina, unde mulți întrevăd în el o tentativă de a legaliza de facto controlul rebelilor asupra unei părți a estului industrial al țării. Occidentalii văd în aceasta o modalitate de aplanare a conflictului armat, soldat cu peste 6.800 de morți în cele 16 luni de violențe.

Contrar așteptărilor separatiștilor, proiectul nu confirmă definitiv statutul de semiautonomie al teritoriilor aflate sub controlul lor. Potrivit textului, acest statut trebuie să fie determinat printr-o lege separată și numai timp de trei ani.

Adoptată înainte de sfârșitul anului 2015, reforma constituțională ce include o ‘descentralizare’ pentru estul separatist este prevăzută de acordurile de pace Minsk 2, încheiate în februarie între președintele Petro Poroșenko și omologii săi rus, Vladimir Putin, și francez, Francois Hollande, și cancelarul german Angela Merkel.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Organizația Internațională a Muncii, despre impactul pandemiei de coronavirus: Cea mai gravă criză după cel de-Al Doilea Război Mondial. Patru din cinci muncitori trăiesc într-o ţară unde au fost introduse restricţii parţiale sau totale

Published

on

Pandemia de coronavirus ar urma să ducă la dispariâia a 6.7% din numărul total de ore de mună la nivel mondial în cursul celui de-al doilea trimestru, adică echivalentul a 195 de milioane de locuri de muncă full time, a estimat Organizația Internațională a Muncii (OIM), care a tras atenția că este vorba de cea mai gravă criză cu care se confruntă muncitorii după cel de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unui raport publicat marți, Organizația Internațională a Muncii a punctat că pandemia de coronavirus are un efect catastrofal asupra timpului de lucru și asupra veniturilor la scară globală, subliniind că efectele pandemiei sunt mult mai mari decât cele din perioada crizei financiare din 2008-2009.

”Pandemia are consecinţe foarte serioase asupra sectorului muncii. Patru din cinci muncitori trăiesc într-o ţară unde au fost introduse restricţii parţiale sau totale”, a declarat directorul general al OIM, Guy Ryder, adăugând că 81% din forţa de muncă globală de 3,3 miliarde persoane sunt în prezent afectate.

Reduceri puternice ale numărului total de ore de muncă sunt preconizate pentru statele arabe (8,1% din numărul total de ore de muncă sau cinci milioane de locuri de muncă full time), în Europa (7,8% sau 12 milioane de locuri de muncă full time) şi în Asia-Pacific (7,2% sau 125 de locuri de muncă full time).

Conform OIM, sectoarele cele mai vulnerabile sunt serviciile hoteliere și restaurantele, industria manufacturieră, comerțul cu amănuntul, serviciile de business și activitățile administrative.

”Creşterea finală a numărului de şomeri în anul 2020 va depinde mult de evoluţia situaţiei şi de măsurile adoptate”, adaugă OIM, apreciind însă că este foarte probabil ca cifrele de la finalul anului să fie ”semnificativ mai mari” decât estimările iniţiale care mizau pe 25 de milioane de noi şomeri din cauza coronavirusului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Coronavirus: Ministrul Apărării din Slovacia dorește reevaluarea plății ratelor pentru avioanele F-16, justificând că bugetul ministerului va fi influențat semnificativ de criza provocată de pandemia de COVID-19

Published

on

© Wikipedia

Plata ratelor la avionaele de luptă F-16 comandate de Slovacia din Statele Unite va trebui reevaluată, a transmis ministrul slovac al apărării, Jaroslav Nad, potrivit agenției de presă TASR, citată de Agerpres.

Acesta a justificat că cele 150 de milioane de euro, care trebuie achitate până la finalul lunii septembrie, vor fi o problemă semnificativă pentru buget. Oficialul slovac a semnalat că bugetul Ministerului Apărării va fi influențat semnificativ de criza provocată de pandemia de coronavirus.

”Plăţile vor fi un cuţit în spate pentru bugetul nostru şi realmente va trebui să reevaluăm cumva acest lucru”, a insistat Jaroslav Nad, adăugând că nu va fi uşor, întrucât este vorba de un contract deosebit de vast şi complicat.

Acesta a menţionat că va discuta cu experţi şi a apreciat că se va ajunge la un acord rezonabil cu SUA.

Ministrul slovac al Apărării a atras și în trecut atenția că aceste plăți vor consuma o parte semificativă din bugetul ministerului său, mai precizează agenția slovacă de presă TASR.

Slovacia a achitat deja 900 de milioane de euro pentru aceste avioane. Pentru anul acesta este prevăzută achitarea a 150 de milioane, iar în 2021 peste 500 de milioane de euro.

Slovacia a decis să achiziţioneze 14 avioane americane F-16 C/D Block 70, documentele fiind semnate în 2018 de ministrul de atunci al apărării Peter Gajdos şi vicepreşedinta Lockheed Martin Anna Wugofski.

Primele patru ar urma să fie livrate în 2022, iar celelalte în anul următor. Acordul cuprinde şi muniţia, suportul logistic şi antrenamentul pentru piloţi şi tehnicieni.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

COVID-19. Elveția mobilizează armata pentru a veni în sprijinul personalului sanitar angajat în combaterea coronavirusului

Published

on

©www.mediathek.admin.ch

Mii de militari din Elveția au fost trimiși în sprijinul personalului sanitar angajat în combaterea coronavirusului, fiind cea mai mare mobilizare a armatei din această țară de după Al Doilea Război Mondial, potrivit Reuteres, citat de Agerpres.

În total, 5.000 de militari, inclusiv membri ai batalioanelor medicale, au fost trimişi în misiuni de asistenţă pentru personalul civil. Armata a fost deosebit de activă în cantonul Ticino, de la frontiera cu Italia. Acolo s-au înregistrat şi cele mai multe cazuri de infectare din cele 22.000 confirmate în Elveţia şi 641 de decese.

Este în curs mobilizarea unor efective de până la 8.000 de membri, nu doar pentru serviciile medicale, dar și pentru închiderea frontierelor, asistență logistică și de securitate pe perioada crizei.

Au apărut şi probleme; sute de soldaţi şi ofiţeri au fost consemnaţi în cazărmi după ce au fost expuşi la pericolul de infectare. Dintre cei chemaţi sub arme pe 16 martie, peste 200 nu s-au prezentat şi ar putea fi inculpaţi în tribunale militare, a declarat generalul de brigadă Raymond Droz.

Droz a precizat că în prezent sunt în carantină 728 de militari, dintre care 49 la izolare, iar testele au relevat 172 de cazuri de infectare, multe la o şcoală pentru recruţi din Ticino. Un singur soldat elveţian a fost depistat pozitiv în timpul serviciului activ de combatere a coronavirusului.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending