INTERNAȚIONAL
Ucraina critică decizia ”neprietenoasă și populistă” a Poloniei de a menține interdicția asupra importurilor agricole ucrainene. Varșovia a anunțat că va permite tranzitul lor
Published
4 months agoon
By
Teodora Ion
Premierul ucrainean, Denys Shmyhal, a acuzat joi Polonia că recurge la ”o măsură neprietenoasă și populistă” prin decizia de a menține interdicția asupra importurilor agricole și după data de 15 septembrie, anunță Reuters, citat de Agerpres.
”În această perioadă critică, Polonia intenţionează să continue blocarea exporturilor de cereale ucrainene în UE (n.r. – Polonia permite tranzitul cerealelor ucrainene). Aceasta este o măsură neprietenoasă şi populistă care va avea un impact sever asupra securităţii alimentare mondiale şi economiei ucrainene”, a scris pe Twitter premierul ucrainean, care a cerut Comisiei Europene să asigure intrarea liberă pe piaţa UE pentru produsele agricole ucrainene.
Russia has disrupted the grain initiative, destroying the infrastructure of our Black Sea ports and once again provoking a global food crisis.
During this critical time, Poland intends to continue blocking the export of UA grain to the EU. This is an unfriendly and populist move…— Denys Shmyhal (@Denys_Shmyhal) July 20, 2023
”Acesta este un act de solidaritate nu doar faţă de Ucraina, ci şi faţă de lumea întreagă, care are nevoie de cerealele noastre”, argumentează oficialul de la Kiev.
Mesajele acestuia reprezintă o reacție la anunțul omologului polonez, Mateusz Morawiecki, conform căruia Varșovia va menține interdicția asupra importurilor agricole ucrainene și după data de 15 septembrie, chiar și în cazul în care Comisia Europeană ar decide diferit.
”Nu vom deschide graniţele pentru produsele din Ucraina pe 15 septembrie. Vom permite doar tranzitul lor. Vreau să fiu clar: nu vom deschide această graniţă. Fie Comisia Europeană stabileşte reglementări care extind această interdicţie, fie oricum o vom face noi singuri”, a declarat premierul Morawiecki la o conferinţă de presă la Varşovia.
Polonia se numără printre cele cinci țări din Europa Centrală și de Est care au solicitat Uniunii Europene să extindă embargoul privind importurile de cereale din Ucraina dincolo de termenul limită care expiră în 15 septembrie, pentru a preveni perturbări majore ale pieţei.
Uniunea Europeană a anunțat la 5 iunie că va elimina treptat, până la 15 septembrie 2023, măsurile preventive excepționale și temporare adoptate la 2 mai 2023 cu privire la importurile de grâu, porumb, semințe de rapiță și de floarea-soarelui din Ucraina în temeiul clauzei excepționale de salvgardare prevăzute în Regulamentul privind măsurile comerciale autonome.
Aceste măsuri temporare și specifice au fost adoptate din cauza blocajelor logistice legate de aceste produse în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia și cu condiția ca statele membre să nu mențină nicio măsură restrictivă.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Consiliul NATO-Ucraina a discutat despre reformele Kievului în vederea aderării la Alianță: România susține ca summitul de la Washington din 2024 să marcheze un pas înainte
Trebuie ”să creăm o zonă euro-atlantică a industriilor de apărare” pentru a satisface nevoile Ucrainei în materie de muniție, susține Dmitro Kuleba: Am primit o treime din proiectilele promise de UE
Stoltenberg susține că situația din Gaza și cea din Ucraina sunt diferite „în multe privințe”: Ucraina nu a reprezentat niciodată o amenințare pentru Rusia
“Vântul schimbării”: Donald Tusk, desemnat cea mai puternică persoană din Europa în topul Politico 28 – clasamentul celor mai influente persoane din Europa
Ursula von der Leyen, “profund impresionată” că Ucraina îndeplinește “aproape” toate cerințele pentru a începe negocierile de aderare la UE în ciuda războiului
Instrumentul european pentru pace: Consiliul dă undă verde unei finanțări suplimentare pentru instruirea forțelor armate ucrainene. Sprijinul va lua forma echipamentelor letale și neletale și a bunurilor necesare
COMISIA EUROPEANA
Guvernul britanic respinge ideea de a readera la UE după ce Ursula von der Leyen a sugerat că generația mai tânără va putea “repara” greșeala Brexit
Published
43 mins agoon
November 30, 2023
Downing Street a negat că Brexitul este în pericol, în pofida sugestiilor preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform cărora următoarea generaţie ar putea pune Regatul Unit pe calea readerării la Uniunea Europeană, relatează DPA, potrivit Agerpres.
În cadrul unui eveniment găzduit Politico Europe la Bruxelles, von der Leyen a spus că ”direcţia călătoriei” este clară şi a sugerat că generaţia mai tânără va putea ”repara” greşeala reprezentată de ieşirea Regatului Unit din UE.
Întrebată dacă premierul Rishi Sunak este de acord cu această afirmaţie, purtătoarea de cuvânt a Downing Street 10 a răspuns: ”Nu. Graţie libertăţilor noastre legate de Brexit luăm în calcul, chiar acum, cum să ne consolidăm sistemul privind migraţia”.
”Graţie libertăţilor noastre legate de Brexit le garantăm pacienţilor în Regatul Unit că pot avea acces la medicamente mai rapid, că există o mai mare bunăstare a animalelor. Ne concentrăm foarte mult pe asta”, a adăugat reprezentanta executivului de la Londra.
Întrebată dacă Brexitul este în pericol, ea a răspuns negativ.
Desemnarea fostului premier David Cameron în funcţia de ministru de externe al Regatului Unit şi apelul acestuia ca ţara sa să fie ”un prieten, un vecin şi cel mai bun partener posibil” al Uniunii Europene au cauzat îngrijorări în rândul susţinătorilor Brexitului.
Şeful diplomaţiei britanice a avut miercuri, la Bruxelles, o întrevedere cu Maros Sefcovic, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, care se ocupă de chestiunile privind Brexitul la nivelul executivului european.
“Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună la chestiunile care ne interesează pe amândoi, inclusiv sprijinul pentru Ucraina, Acordul de retragere și maximizarea oportunităților oferite de Acordul de comerț și cooperare”, a scris Cameron, pe platforma X (ex-Twitter).
Good to speak with @MarosSefcovic in Brussels.
I look forward to working together on the issues that matter to us both, including support for Ukraine, the Withdrawal Agreement and maximising the opportunities of the Trade and Cooperation Agreement. pic.twitter.com/c5bGNJk2xU
— David Cameron (@David_Cameron) November 29, 2023
INTERNAȚIONAL
A murit Henry Kissinger, figură marcantă a diplomației SUA și fost secretar de stat și consilier pentru securitate națională. Veteranul diplomat avea 100 de ani
Published
1 hour agoon
November 30, 2023
Henry Kissinger, figură marcantă a diplomaţiei americane, cu fațete uneori controversate, secretar de stat și consilier pentru securitate națională sub preşedinţii Richard Nixon şi Gerald Ford, a încetat din viaţă la vârsta de 100 de ani, a anunţat organizaţia sa miercuri, într-un comunicat de presă, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Un jucător cheie în diplomaţia mondială în perioada războiului rece, Henry Kissinger “a murit astăzi, în casa sa din Connecticut”, conform sursei citate.
Evreu german născut pe 27 mai 1923 în Bavaria, un bărbat cu o voce gravă şi un puternic accent german, el a continuat să fie faimos şi o voce influentă timp de decenii după ce şi-a părăsit responsabilităţile în planul afacerilor internaţionale. Heinz Alfred Kissinger a fost naturalizat american la vârsta de 20 de ani. Fiu al unui profesor de şcoală, s-a alăturat contra-spionajului militar şi armatei americane, după care a urmat studii strălucitoare la Harvard, unde a şi predat.
Recunoscut după ramele groase ale ochelarilor, s-a impus ca un chip al diplomaţiei globale atunci când republicanul Richard Nixon l-a chemat la Casa Albă în 1969 în calitate de consilier pentru securitate naţională, apoi ca secretar de stat. A ocupat ambele funcţii din 1973 până în 1975 şi a rămas maestru al diplomaţiei sub preşedintele Gerald Ford, până în 1977. Atunci a iniţiat relaxarea în relaţia cu Uniunea Sovietică, dar şi dezgheţul în relaţia cu China lui Mao, în timpul călătoriilor secrete pentru a organiza vizita istorică a lui Nixon la Beijing, în 1972.
Iniţiind apropierea de Moscova şi Beijing în anii 1970, acest laureat al Premiului Nobel pentru Pace şi-a văzut însă imaginea pătată de pagini întunecate din istoria Statelor Unite, precum sprijinul pentru lovitura de stat din 1973 din Chile sau invazia Timorului de Est în 1975 şi, desigur, războiul din Vietnam. A condus, întotdeauna în cel mai mare secret şi în paralel cu bombardamentele de la Hanoi, negocieri cu Le Duc Tho pentru a pune capăt războiului din Vietnam. Semnarea încetării focului i-a adus în 1973 Premiul Nobel pentru Pace cu nord-vietnamezul, unul dintre cele mai controversate din istoria decernării acestei distincţii.
Fără Kissinger, America a pierdut “una dintre cele mai ascultate voci ale sale în politica externă”, a reacţionat fostul preşedinte republican George W. Bush.
Faptul că un astfel de om, un refugiat din Germania nazistă, a putut deveni şef al diplomaţiei americane “vorbeşte atât despre măreţia sa, cât şi despre măreţia Americii”, a adăugat fostul preşedinte republican într-un comunicat de presă.
NATO
Generalul Gheorghiță Vlad va fi învestit joi în funcția de șef al Statului Major al Apărării, în prezența președintelui Klaus Iohannis
Published
19 hours agoon
November 29, 2023
Generalul Gheorghiță Vlad a fost numit în funcția de șef al Statului Major al Apărării printr-un decret semnat de președintele Klaus Iohannis, ceremonia de învestire în funcție urmând să aibă loc joi la Monumentul Eroilor Patriei de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.
Marți, șeful statului a semnat două decrete prin care generalul Gheorghiță Vlad a fost numit șeful SMAp și a fost avansat la de la gradul de general-locotenent cu trei stele la cel de general cu patru stele.
Vlad, care a fost propus spre validare președintelui Iohannis de către ministrul apărării Angel Tîlvăr, îl va înlocui în fruntea Armatei pe generalul Daniel Petrescu, aflat la final de mandat. Mandatul șefului Statului Major al Apărării este de patru ani.
Numirea Gheorghiță Vlad în funcția de SMAp semnifică faptul că acesta va deveni membru în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și va reprezenta România în Comitetul Militar al NATO, structură decizională de vârf în domeniul militar a Alianței Nord-Atlantice.
Gheorghiță Vlad a fost locţiitor al şefului SMAp din 16 august 2022.
În perioada februarie 2020-august 2022, generalul-locotenent Gheorghiță Vlad a deținut funcția de locțiitor pentru operații și instrucție al șefului SMAp.
În perioada august 2017 – februarie 2020 a fost comandant al Diviziei 2 Infanterie„Getica” Buzău, iar între 2016-2017 s-a aflat la comanda Centrului Naţional de Instruire Întrunită„Getica” din Cincu.
Între anii 2005-2014 a ocupat diferite funcții cum ar fi: comandant al Batalionului 631 Tancuri, şef al planificării în Serviciul Operativ la Statul Major al Forţelor Terestre, şef al informaţiilor la Componenta Operaţională Terestră şi comandant al Brigăzii 1 Mecanizată „Argedava”.
În anul 2007, a participat ca ofiţer de stat major în cadrul Comandamentului Multinaţional al Forţei în Irak.
A absolvit în 2002 cursurile Facultăţii Interarme a Academiei de Înalte Studii Militare, un curs de Sisteme de Comunicaţii şi Informatică – Ede, Olanda, un curs postuniversitar la Colegiul Naţional de Apărare Bucureşti și un curs de Operaţii de Menţinere a Păcii– Oberammergau, Germania. Are un master în Relaţii Internaţionale şi Studii de Securitate la Universitatea„Lucian Blaga” – Sibiu, precum şi master în Studii Strategice, U.S. Army War College – Carlisle, SUA.
Este decorat cu: Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Cavaler, Emblema de Merit clasa a III-a „În Serviciul Armatei României”, Emblema de Merit clasa a I-a „În Serviciul Păcii”, Emblema de Onoare a Armatei României, Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării, Emblema de Onoare a Forţelor Terestre, Emblema de Onoare a Forțelor Aeriene, Emblema de Onoare a Medicinei Militare, Emblema de Onoare a Resurselor Umane, Emblema de Onoare a Logisticii.
S-a născut la data de 7 septembrie 1969, în Bucureşti. Este căsătorit şi are doi copii.
Concrete & Design Solutions

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind legislația UE de protecție a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului

Guvernul britanic respinge ideea de a readera la UE după ce Ursula von der Leyen a sugerat că generația mai tânără va putea “repara” greșeala Brexit

A murit Henry Kissinger, figură marcantă a diplomației SUA și fost secretar de stat și consilier pentru securitate națională. Veteranul diplomat avea 100 de ani

Comisia Europeană propune crearea unui spațiu european comun al datelor privind mobilitatea și consolidarea drepturilor călătorilor care achiziționează pachete de servicii

UE are un „interes strategic” pentru dezvoltarea unui cadru de dialog actualizat cu Turcia, bazat pe „relații de cooperare mai bune și reciproc avantajoase” (raport)

Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene

Ministrul de Interne explică: Aderarea României și Bulgariei la Schengen nu este discutată la Consiliul JAI din 4-5 decembrie pentru că viitorul guvern din Olanda nu și-a exprimat oficial poziția față de Bulgaria

Generalul Gheorghiță Vlad va fi învestit joi în funcția de șef al Statului Major al Apărării, în prezența președintelui Klaus Iohannis

Consiliul NATO-Ucraina a discutat despre reformele Kievului în vederea aderării la Alianță: România susține ca summitul de la Washington din 2024 să marcheze un pas înainte

Trebuie ”să creăm o zonă euro-atlantică a industriilor de apărare” pentru a satisface nevoile Ucrainei în materie de muniție, susține Dmitro Kuleba: Am primit o treime din proiectilele promise de UE

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

Președintele Senatului consideră că ”mediul de afaceri are nevoie de încredere şi predictibilitate” pentru a se dezvolta astfel încât orice situaţie de criză să poată fi depăşită

Volodimir Zelenski, Maia Sandu și Charles Michel afirmă “calea europeană” a Ucrainei și Moldovei la zece ani de la EuroMaidan: Aderarea va întări frontiera estică a UE

Premierul Marcel Ciolacu: Prin centrele de zi destinate sprijinirii copiilor expuși riscului de a fi separați de familie ne asigurăm că toți copiii au șanse egale de a-și dezvolta potențialul

Tanzania poate conta pe România în ceea ce privește promovarea și dezvoltarea relațiilor cu UE, îi transmite Klaus Iohannis președintei țării africane
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Situația din Israel și Fâșia Gaza: Ministrul Luminița Odobescu consideră că soluția celor două state reprezintă ”singura garanție pentru securitatea și stabilitatea în regiune”
- SCHENGEN1 week ago
Aderarea României la Schengen, inclusă pe ordinea de zi provizorie a Consiliului JAI din 5 decembrie (DOCUMENT)
- ROMÂNIA1 week ago
Ministrul Sănătății semnalează: În România nu producem niciun medicament inovativ. Un model economic care să încurajeze industria, necesar
- INTERNAȚIONAL1 week ago
Ministrul Odobescu, la reuniunea G7+ privind infrastructura energetică a Ucrainei: România lucrează la îmbunătățirea conexiunii Ucrainei și R. Moldova la infrastructura europeană
- PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago
Parlamentul European solicită ca primatul dreptului UE să fie înscris în tratatele Uniunii Europene: Doar Curtea de Justiție a UE poate interpreta dreptul european