Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ucraina încheie, simbolic, prietenia cu Rusia. Președintele Petro Poroșenko a promulgat legea care va pune capăt Tratatului de Prietenie, Cooperare și Parteneriat cu Rusia

Published

on

Parlamentul ucrainean a pus capăt, în mod simbolic, unui tratat de prietenie și de cooperare cu Rusia, după patru ani de criză și confruntări militare fățișe, anunță Deutsche Welle.

Foto: www.president.gov.ua

Încă din data de 27 februarie 2014, când, prin ocuparea parlamentului regional din Simferopol de către oameni pro-ruși înarmați, anexarea Peninsulei Crimeea începe să devină un fapt, s-a ridicat întrebarea dacă Ucraina ar trebui să denunțe sau nu Tratatul de prietenie cu Rusia.

În articolul 2 al documentului amintit mai sus, care a intrat în vigoare în 1999, este precizat faptul că ambele părți semnatare au convenit să respecte integritatea teritorială și frontierele existente. Din perspectiva Kievului, Rusia a încălcat flagrant tratatul odată cu anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, dar și prin războiul din Donbas, regiunea de est a Ucrainei, bogată în resurse de cărbune.

Citiți și:

Tensiuni ruso-ucrainene: Imagini din satelit arată că Rusia a desfășurat sute de tancuri la frontiera cu Ucraina

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a promulgat legea care va pune capăt, începând de la 1 aprilie 2019, Tratatului de Prietenie, Cooperare și Parteneriat cu Federația Rusă. Semnarea legii de către Poroșenko vine după ce, la 6 decembrie, 227 de parlamentari ucraineni au aprobat  decizia președintelui de a nu extinde valabilitatea tratatului, anunță Radio Europa Liberă. 

În lunile trecute, Ucraina a informat Rusia și ONU că intenționează să denunțe acest tratat.

Guvernul ucrainean a folosit în principal argumente juridice pentru a explica de ce Kievul a decis abia acum să ia această decizie, la distanță de patru ani de la anexarea Crimeei.

Există temeri că retragerea din tratat ”ar dezlănțui” Rusia, potrivit experților ucraineni. Aparent, Ucraina nu mai are astfel de preocupări. Decizia reflectă totuși o reținere în aceea ce privește o retragere oficială din tratat, dar este împotriva unei reînnoiri. Din punctul de vedere al Ucrainei, acestă poziționare este mai simplă din perspectiva dreptului internațional.

O piatră de temelie a relațiilor bilaterale

Tratatul de prietenie, cooperare și parteneriat, numit ”Marele Tratat”, a pus bazele relațiilor dintre fostele republici sovietice, încheind astfel anii de tensiuni dintre Moscova și Kiev. Pe scurt, Rusia a recunoscut în cele din urmă că Ucraina este o națiune independentă, inclusiv Crimeea.

Semnat la 31 mai 1997 de către președinții celor două state de la acea vreme, Boris Elțîn, ca reprezentant al Rusiei, și Leonid Kuchma, din partea Ucrainei, tratatul a intrat în vigoare doar după ce ambele parlamente l-au ratificat, lucru ce a avut loc în luna aprilie a anului 1999.

Faptul că un astfel de acord a avut nevoie de șase ani pentru a fi convenit arată, în principal, disensiunile dintre Ucraina și Rusia privind flota de la Marea Neagră. Cu doar trei zile înainte de semnarea tratatului, Rusia și Ucraina au semnat un acord prin care Rusia primea oficial o parte a flotei sovietice de la Marea Neagră și începea să închirieze baza navală din Sevastopol de la Ucraina, în schimbul chiriei anuale de 526, 5 milioane de dolari. Ucraina permitea astfel ca flota rusească să staționeze în Crimeea până în 2017, termen care nu a mai fost atins, având în vedere că acordul a fost reziliat de Rusia în 2014.

O prietenie fragilă

În pofida importanței, tratatul are doar prevederi generale, cum ar fi angajamentul față de un ”parteneriat strategic”.

Criticii acestuia precizează cu nu conține prevederi exacte referitoare la soluționarea conflictelor, având în vedere că în anii care i-au urmat, prietenia ruso-ucraineană a fost testată în mod repetat.

Relația și așa zguduită a fost din nou încercată la finalul anului 2003, fiind vorba de disputa dintre Kiev și Moscova legată de insula ucraineană Tusla din stâmtoarea Kerci, când Rusia a încercat să conecteze zona continentală de aceasta printr-un baraj. După acest incident a urmat ”războiul gazului”, din 2006, când Kremlinul a oprit, pentru prima dată, furnizarea de gaz către Ucraina, deși tratatul interzice în mod expres presiunea economică.

În ambele cazuri, Kievul a denunțat măsurile adoptate de Rusia, respectând în continuarea tratatul.

Anul 2008 cunoaște un moment de cotitură, când tratatul riscă să colapseze ca urmare a poziției adoptată de partea rusă.

La acel moment, Camera Inferioară a Parlamentului de la Moscova, Duma de Stat, i-a sugerat președintelui rus de la acea vreme, Dmitri Medvedev, să retragă statul din Tratul de prietenie în eventualitatea în care Ucraina se va alătura NATO.

Se pare că Putin a fost extrem de iritat de perspectiva Ucrainei de a adera la NATO. În cadrul unei discuții cu președintele american de la acea vreme, George W. Bush, desfășurată în marja summitului Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, desfășurat la București, liderul de la Kremlin și-a pierdut cumpătul când a venit vorba de acest subiect, spunându-i acestuia că ”Ucraina nu este deloc un stat. Ce este Ucraina? O parte din teritoriul acesteia este europeană, iar altă parte, una considerabilă, am donat-o noi!?”.

Atunci Putin a lăsat să se înţeleagă foarte clar că în cazul în care Ucraina va fi admisă în NATO, acest stat pur şi simplu va înceta să existe, ameninţând că Rusia ar putea începe procesul de rupere a Crimeei de Ucraina, lucru întâmplat în 2014. Mesajul lansat la Bucureşti a fost preluat imediat de politologi şi experţi pro-Kremlin şi difuzat prin interemediul canalelor mass-media ruse.

Zborul Ucrainei spre o concretizare a aspirației de a deveni membru al NATO era frânt odată cu decizia liderilor Alianței, care au hotărât cadrul summitului desfășurat la București să nu includă Georgia și Ucraina în Planul de Acțiune pentru Aderare, urmând ca situația lor să fie reexaminată în decembrie 2008. 

Consecințele încetării acestui tratat, ce se va produce în 2019, rămân neclare. Din punctul de vedere al Kievului, problematica frontierelor rămâne neafectată, ca urmare a existenței unui tratat separat privind granițele dintre Rusia și Ucraina, din 2003, care va rămâne în continuare în vigoare.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Klaus Iohannis a aprobat tranzitarea teritoriului României a unor echipamente donate de Finlanda Ucrainei și instruirea a 50 de militari ucraineni

Published

on

© Administrația Prezidențială

Birourile reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act, luni, de o scrisoare din partea preşedintelui Klaus Iohannis, prin care informează Parlamentul că a aprobat tranzitarea teritoriului naţional a unor echipamente şi bunuri materiale donate de către Finlanda Ucrainei şi instruirea unui număr de aproximativ 50 de militari ucraineni.

“În conformitate cu prevederile art. 119 din Constituţia României şi ale Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, am aprobat tranzitarea teritoriului naţional a echipamentelor şi bunurilor materiale donate de către Finlanda Ucrainei şi instruirea unui număr de aproximativ 50 de militari ucraineni, vizând pregătirea pentru cunoaşterea, utilizarea şi întreţinerea echipamentelor donate”, se arată în documentul trimis Parlamentului de şeful statului, relatează Agerpres.

Fondurile financiare necesare au fost asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale, care va efectua demersurile pentru recuperarea cheltuielilor înregistrate în cadrul mecanismului stabilit la nivelul misiunii de asistenţă militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina), se arată în document.

Potrivit scrisorii, ca răspuns la agresiunea rusă împotriva Ucrainei au continuat acţiunile de sprijinire la nivelul NATO şi al Uniunii Europene pe multiple planuri a Ucrainei şi a cetăţenilor acesteia, incluzând eforturi de natură politico-diplomatică, economică, financiară, umanitară sau sectorială, dar şi pentru promovarea aplicării instrumentelor dreptului internaţional sau combaterea crizei alimentare globale. Acest curs de acţiune a dus la consolidarea solidarităţii euroatlantice şi la adaptarea eforturilor în ceea ce priveşte politica de securitate şi apărare, din perspectiva creşterii resurselor şi a implicării operaţionale în regiune, a transmis preşedintele.

Documentul a fost trimis Comisiilor pentru apărare spre informare, urmând să fie înscris pe ordinea de zi a următorului plen comun al Parlamentului. 

Citiți și Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței

Președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna trecută, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

“Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO“, a spus președintele, devenind primul lider care își asumă oficială o candidatură la șefia Alianței, deși premierul demisionar olandez Mark Rutte este vehiculat ca favorit și beneficiază de susținerea Statelor Unite, Germaniei, Franței și Marii Britanii.

Citiți și Candidat oficial la șefia NATO, Klaus Iohannis prezintă un decalog pentru viitorul Alianței: “Cu cât Europa este mai puternică în cadrul NATO, cu atât mai sigură devine întreaga Alianță”

Cele trei sarcini cardinale al NATO – apărarea și descurajarea, cooperarea cu partenerii, prevenirea și gestionarea crizelor -, victoria Ucrainei în lupta sa existențială și aderarea sa la NATO și UE, interoperabilitatea și baza industrială de apărare, finanțarea apărării, reziliența, dialog consolidat între structurile politice și militare ale Alianței, întărirea parteneriatului NATO – UE, creșterea investițiilor în inovare și reprezentarea geografică echilibrată în pregătirea deciziilor – reprezintă decalogul pe care președintele Klaus Iohannis îl propune după ce și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al NATO.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a cerut luni Parlamentului să inițieze procesul de organizare a referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precizând că plebiscitul va avea loc, cel mai probabil, în octombrie, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

“Odată scris în Constituție acest obiectiv de integrarea europeană, toată clasa politică a R. Moldova va fi obligată să urmeze decizia cetățenilor și vom avea această consecvență în realizarea acestui program de dezvoltare a țării”, a spus șefa statului, în cadrul unui eveniment în care a lansat și pagina oficială a campaniei în favoarea aderării la UE.

Numită pentru.md, platforma conține același slogan – “Pentru” aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cadrul referendumului constituțional din 2024.

Site-ul prezintă avantajele integrării europene și combate falsurile despre UE.

Ea a precizat că a organizat până acum 20 de runde de consultări, la care au participat aproximativ 500 de oameni. “Cu toții au spus că văd Moldova în marea familie europeană. Acest proiect este un proiect care ne unește și care ne asigură un viitor”, a spus Sandu.

 

La conferința de presă ținută la Palatul Republicii, președinta a răspuns timp de două ore la întrebările jurnaliștilor, având pe fundal un banner cu sloganul “Uniți pentru Moldova europeană”, subliniază Radio Europa Liberă

Președinta de la Chișinău a explicat, de asemenea, că insistă ca referendumul constituțional să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale pentru ca prezența la urne “să fie cât mai mare”. Potrivit ei, Curtea Constituțională trebuie să dea “cât de curând posibil” o decizie la sesizarea opoziției, care a contestat modificarea Codului Electoral în acest sens.

În decembrie 2023, președinta Maia Sandu a cerut să fie organizat, toamna viitoare, un referendum despre aderarea Moldovei la UE, anunțând și că va candida pentru un nou mandat. În scurt timp, majoritatea deputaților partidului de guvernământ PAS a modificat Codul Electoral astfel încât referendumul să poată avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, parlamentare sau locale.

Opoziția pro-rusă a anunțat deja că își va îndemna susținătorii să boicoteze referendumul. Alte partide și-au arătat susținerea pentru plebiscit, dar au fost împotrivă ca acesta să aibă loc concomitent cu prezidențialele.

Unii analiști politici au spus că în acest fel Maia Sandu ar încerca să obțină un scor mai mare la alegerile din toamnă, iar alții – că, dacă referendumul va avea loc într-o altă zi, nu va aduna suficienți oameni la urne.

Totodată, guvernarea pro-europeană de la Chișinău se teme că Rusia ar putea interveni în procesul electoral pentru a deturna integrarea europeană a Republicii Moldova.

Continue Reading

SUA

Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării

Published

on

© Official State Department photo by Chuck Kennedy/ Flickr

Lupta împotriva dezinformării, cu precădere conținutul generat de Inteligența Artificială (IA), este de ”interes vital” pentru securitatea SUA și reprezintă o prioritate diplomatică, a subliniat luni secretarul de stat american Antony Blinken, la Seul, unde participă la cel de-al treilea Summit pentru democrație, o inițiativă a președintelui SUA, Joe Biden, care aduce împreună reprezentanți ai statelor, membri ai organizațiilor neguvernamentale și ai societății civile, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Știm cu toții că o lume în care informațiile de încredere sunt ușor accesibile este un element fundamental pentru orice chestiune din orice țară. Aceasta ne permite să înțelegem și să ne implicăm în lumea din jurul nostru pentru a lua decizii care ne modelează viața, care ne modelează comunitățile, care ne modelează țările. Dar știm, de asemenea, că spațiul informațional a devenit mai aglomerat, mai complex, mai confuz, mai contestat ca niciodată. Acest lucru, la rândul său, creează un mediu propice dezinformării, un mediu în care actorii statali și nestatali subminează adevărurile obiective de care depind societățile deschise”, și-a început oficialul american discursul menit să contureze viziunea SUA despre eforturile colective ale societăților libere pentru a construi un mediu informațional mai rezilient.

Acesta a constat că utilizarea tehnologiei digitale și inteligenței artificiale a avut consecințe negative, generând un ”accelerator pentru dezinformare, alimentând polarizarea, completând sentimentul general de confuzie pe care oamenii îl au cu privire la lumea din jurul lor”.

El a amintit că anul acesta aproape jumătate din populația lumii va merge la vot, iar ”cetățenii și candidații se vor confrunta cu o avalanșă de neadevăruri care sufocă dezbaterile civice serioase”.

”Competitorii noștri, adversarii noștri, se folosesc de dezinformare pentru a exploata fisurile din cadrul democrațiilor noastre. Semănând în continuare suspiciune, cinism, instabilitate, ridicând un grup împotriva altuia, discreditând instituțiile noastre. Oamenii din cadrul propriilor noastre societăți au exacerbat aceste dinamici, uneori în mod deliberat, alteori influențați de roboți și algoritmi care sunt antrenați pe baza unor informații tendențioase. Această denaturare a pieței ideilor nu este un produs secundar nefericit al libertății de exprimare. Este o amenințare directă la adresa libertății de exprimare însăși”, a atras atenția Blinken.

Secretarul de stat al SUA a invocat Declarația Universală a Drepturilor Omului pentru a arăta că ”manipularea informațiilor subminează capacitatea noastră de a ne exercita acest drept fundamental” consacrat în acest document care ”ne protejează libertatea, și citez, de a avea opinii fără interferențe”.

În acest context, oficialul american a listat o serie de acțiuni întreprinse de SUA pentru a construi un mediu informațional mai rezilient, cu accent pe descurajarea dezinformării prin dezvăluirea încercărilor Chinei sau Rusiei, de exemplu, în această direcție, pe sprijinirea libertății presei, câinele de pază al democrației, pe alfabetizare în domeniul media digitală, pe diplomație.

Citiți și: Republica Moldova și SUA au încheiat un parteneriat în vederea combaterii dezinformării și a informațiilor manipulatorii

”Contracararea informațiilor înșelătoare este esențială. Dar nu este suficient. La fel cum abordăm neadevărurile, falsurile și denaturările pe termen imediat, trebuie să investim în a ne face mai rezistenți la ele pe termen lung, chiar dacă suntem hotărâți să expunem și să contracarăm dezinformarea, Statele Unite sunt la fel de concentrate pe promovarea unui mediu informațional deschis și rezilient la nivel global, în care mesajele înșelătoare capătă mai puțină tracțiune acolo unde adevărul este promovat. Avem nevoie ca guvernele să susțină libertatea presei fși siguranța jurnaliștilor, atât în mediul online, cât și offline, deoarece o presă independentă și abilitată este o piatră de temelie pentru democrațiile sănătoase. Trebuie să consolidăm guvernarea deschisă și să extindem accesul la informații privind modul în care a votat un legiuitor, cine a primit un contract guvernamental, cum sunt compilate datele economice, cum ar fi cifrele PIB-ului Astfel încât jurnaliștii și cetățenii, deopotrivă, să își poată trage la răspundere liderii”, a continuat Blinken.

Acesta este și motivul pentru care secretarul de stat al SUA a anunțat că instituția pe care o conduce a publicat ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai conștienți și mai rezilienți în fața manipulării informațiilor, cum ar fi încurajarea platformelor de socializare să eticheteze conținutul generat de inteligența artificială, astfel încât utilizatorii să știe când o imagine este reală și când nu este”.

”Știm că dezinformarea transcende granițele, traversează platformele, nicio țară, nicio entitate nu poate face față singură acestei provocări. De aceea, un al treilea mod în care creăm un mediu informațional mai sănătos este prin diplomația noastră, promovând o înțelegere comună a problemei, precum și soluții creative pentru a o aborda. Lucrăm pentru a promova principii comune. Ne aliniem partenerii și aliații în jurul unui cadru pentru a contracara manipularea informațiilor de către adversarii străini”, a mai spus Antony Blinken.

Dovadă a transpunerii declarațiilor în practică stă recentul efort comun dintre Statele Unite și Uniunea Europeană pentru protejarea apărătorilor drepturilor omului în mediul online prin publicarea unor orientări comune care vizează platformele în domeniu

Și pentru că Uniunea Europeană este un promotor al drepturilor fundamentale, aceasta și-a asumat rolul de liber la nivel global și a adoptat prima Lege privind inteligența artificială care interzice, printre altele, anumite aplicații de IA care amenință drepturile cetățenilor, inclusiv sistemele de clasificare biometrică bazate pe caracteristici sensibile și extragerea neorientată a imaginilor faciale de pe internet sau din înregistrările CCTV pentru a crea baze de date de recunoaștere facială.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO1 min ago

Klaus Iohannis a aprobat tranzitarea teritoriului României a unor echipamente donate de Finlanda Ucrainei și instruirea a 50 de militari ucraineni

CONSILIUL UE15 hours ago

Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul

ROMÂNIA16 hours ago

Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect

ROMÂNIA16 hours ago

Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE

REPUBLICA MOLDOVA17 hours ago

“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE

CONSILIUL UE18 hours ago

UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă

PPE18 hours ago

Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea

CONSILIUL UE18 hours ago

UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice

ROMÂNIA18 hours ago

Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere

U.E.19 hours ago

UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului

ROMÂNIA18 hours ago

Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere

SUA20 hours ago

Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării

NATO5 days ago

Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării

NATO5 days ago

Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR6 days ago

Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését

U.E.6 days ago

Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE7 days ago

Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România

NATO7 days ago

Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen

Trending