Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ucraina încheie, simbolic, prietenia cu Rusia. Președintele Petro Poroșenko a promulgat legea care va pune capăt Tratatului de Prietenie, Cooperare și Parteneriat cu Rusia

Published

on

Parlamentul ucrainean a pus capăt, în mod simbolic, unui tratat de prietenie și de cooperare cu Rusia, după patru ani de criză și confruntări militare fățișe, anunță Deutsche Welle.

Foto: www.president.gov.ua

Încă din data de 27 februarie 2014, când, prin ocuparea parlamentului regional din Simferopol de către oameni pro-ruși înarmați, anexarea Peninsulei Crimeea începe să devină un fapt, s-a ridicat întrebarea dacă Ucraina ar trebui să denunțe sau nu Tratatul de prietenie cu Rusia.

În articolul 2 al documentului amintit mai sus, care a intrat în vigoare în 1999, este precizat faptul că ambele părți semnatare au convenit să respecte integritatea teritorială și frontierele existente. Din perspectiva Kievului, Rusia a încălcat flagrant tratatul odată cu anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, dar și prin războiul din Donbas, regiunea de est a Ucrainei, bogată în resurse de cărbune.

Citiți și:

Tensiuni ruso-ucrainene: Imagini din satelit arată că Rusia a desfășurat sute de tancuri la frontiera cu Ucraina

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a promulgat legea care va pune capăt, începând de la 1 aprilie 2019, Tratatului de Prietenie, Cooperare și Parteneriat cu Federația Rusă. Semnarea legii de către Poroșenko vine după ce, la 6 decembrie, 227 de parlamentari ucraineni au aprobat  decizia președintelui de a nu extinde valabilitatea tratatului, anunță Radio Europa Liberă. 

În lunile trecute, Ucraina a informat Rusia și ONU că intenționează să denunțe acest tratat.

Guvernul ucrainean a folosit în principal argumente juridice pentru a explica de ce Kievul a decis abia acum să ia această decizie, la distanță de patru ani de la anexarea Crimeei.

Există temeri că retragerea din tratat ”ar dezlănțui” Rusia, potrivit experților ucraineni. Aparent, Ucraina nu mai are astfel de preocupări. Decizia reflectă totuși o reținere în aceea ce privește o retragere oficială din tratat, dar este împotriva unei reînnoiri. Din punctul de vedere al Ucrainei, acestă poziționare este mai simplă din perspectiva dreptului internațional.

O piatră de temelie a relațiilor bilaterale

Tratatul de prietenie, cooperare și parteneriat, numit ”Marele Tratat”, a pus bazele relațiilor dintre fostele republici sovietice, încheind astfel anii de tensiuni dintre Moscova și Kiev. Pe scurt, Rusia a recunoscut în cele din urmă că Ucraina este o națiune independentă, inclusiv Crimeea.

Semnat la 31 mai 1997 de către președinții celor două state de la acea vreme, Boris Elțîn, ca reprezentant al Rusiei, și Leonid Kuchma, din partea Ucrainei, tratatul a intrat în vigoare doar după ce ambele parlamente l-au ratificat, lucru ce a avut loc în luna aprilie a anului 1999.

Faptul că un astfel de acord a avut nevoie de șase ani pentru a fi convenit arată, în principal, disensiunile dintre Ucraina și Rusia privind flota de la Marea Neagră. Cu doar trei zile înainte de semnarea tratatului, Rusia și Ucraina au semnat un acord prin care Rusia primea oficial o parte a flotei sovietice de la Marea Neagră și începea să închirieze baza navală din Sevastopol de la Ucraina, în schimbul chiriei anuale de 526, 5 milioane de dolari. Ucraina permitea astfel ca flota rusească să staționeze în Crimeea până în 2017, termen care nu a mai fost atins, având în vedere că acordul a fost reziliat de Rusia în 2014.

O prietenie fragilă

În pofida importanței, tratatul are doar prevederi generale, cum ar fi angajamentul față de un ”parteneriat strategic”.

Criticii acestuia precizează cu nu conține prevederi exacte referitoare la soluționarea conflictelor, având în vedere că în anii care i-au urmat, prietenia ruso-ucraineană a fost testată în mod repetat.

Relația și așa zguduită a fost din nou încercată la finalul anului 2003, fiind vorba de disputa dintre Kiev și Moscova legată de insula ucraineană Tusla din stâmtoarea Kerci, când Rusia a încercat să conecteze zona continentală de aceasta printr-un baraj. După acest incident a urmat ”războiul gazului”, din 2006, când Kremlinul a oprit, pentru prima dată, furnizarea de gaz către Ucraina, deși tratatul interzice în mod expres presiunea economică.

În ambele cazuri, Kievul a denunțat măsurile adoptate de Rusia, respectând în continuarea tratatul.

Anul 2008 cunoaște un moment de cotitură, când tratatul riscă să colapseze ca urmare a poziției adoptată de partea rusă.

La acel moment, Camera Inferioară a Parlamentului de la Moscova, Duma de Stat, i-a sugerat președintelui rus de la acea vreme, Dmitri Medvedev, să retragă statul din Tratul de prietenie în eventualitatea în care Ucraina se va alătura NATO.

Se pare că Putin a fost extrem de iritat de perspectiva Ucrainei de a adera la NATO. În cadrul unei discuții cu președintele american de la acea vreme, George W. Bush, desfășurată în marja summitului Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, desfășurat la București, liderul de la Kremlin și-a pierdut cumpătul când a venit vorba de acest subiect, spunându-i acestuia că ”Ucraina nu este deloc un stat. Ce este Ucraina? O parte din teritoriul acesteia este europeană, iar altă parte, una considerabilă, am donat-o noi!?”.

Atunci Putin a lăsat să se înţeleagă foarte clar că în cazul în care Ucraina va fi admisă în NATO, acest stat pur şi simplu va înceta să existe, ameninţând că Rusia ar putea începe procesul de rupere a Crimeei de Ucraina, lucru întâmplat în 2014. Mesajul lansat la Bucureşti a fost preluat imediat de politologi şi experţi pro-Kremlin şi difuzat prin interemediul canalelor mass-media ruse.

Zborul Ucrainei spre o concretizare a aspirației de a deveni membru al NATO era frânt odată cu decizia liderilor Alianței, care au hotărât cadrul summitului desfășurat la București să nu includă Georgia și Ucraina în Planul de Acțiune pentru Aderare, urmând ca situația lor să fie reexaminată în decembrie 2008. 

Consecințele încetării acestui tratat, ce se va produce în 2019, rămân neclare. Din punctul de vedere al Kievului, problematica frontierelor rămâne neafectată, ca urmare a existenței unui tratat separat privind granițele dintre Rusia și Ucraina, din 2003, care va rămâne în continuare în vigoare.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NEWS

Europa ar putea folosi rachetele companiei SpaceX după golul lăsat de rachetele rusești Soyuz. Directorul general ESA: Războiul din Ucraina a arătat că suntem prea dependenți de Rusia

Published

on

© Agence spatiale européenne (ESA), 2016/Source: EC - Audiovisual Service

Agenția Spațială Europeană (ESA) a demarat discuțiile preliminare cu compania americană SpaceX, a miliardarului Elon Musk, pentru utilizarea rachetelor sale, după ce conflictul din Ucraina a blocat accesul Occidentului la rachetele rusești Soyuz, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Aş spune că sunt două opţiuni şi jumătate pe care le discutăm. Una este în mod clar SpaceX. Cealaltă ar putea fi Japonia”, a declarat Josef Aschbacher, directorul-general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). ”Japonia aşteaptă zborul inaugural al următoarei sale generaţii de rachete. O altă opţiune ar putea fi India”, a adăugat Aschbacher.

Acesta a apreciat că ”SpaceX este mai operaţională decât celelalte şi cu siguranţă una din variantele de rezervă pe care le analizăm”.

În urma războiului declanșat de Rusia în Ucraina, clienții care au întrerupt colaborarea cu sectorul aerospațial rusesc s-au reorientat către compania Elon Musk.

Directorul ESA a subliniat că războiul din Ucraina a demonstrat că strategia de cooperare, veche de câteva decenii, a Europei cu Rusia în domeniul livrărilor de gaze şi alte domenii, precum spaţiul, nu mai funcţionează. ”Acesta a fost un semnal de alarmă că am fost mult prea dependenţi de Rusia. Şi cu acest semnal de alarmă sperăm că îi va face pe decidenţi să îşi dea seama, ca şi mine, că trebuie să consolidăm capabilităţile şi independenţa Europei”, a spus Josef Aschbacher.

Până acum, Europa a depins de racheta italiană Vega pentru lansarea în spaţiu a încărcăturilor mici, de racheta Soyuz pentru încărcăturile medii şi de racheta Ariane 5 pentru misiunile grele. Vega C, următoarea generaţie de rachete Vega, şi-a făcut debutul luna trecută în timp ce prima lansare a rachetei Ariane 6, care va succeda Ariane 5, a fost amânată pentru 2023.

Aschbacher a spus că un calendar mai clar cu privire la Ariane 6 va fi disponibil în luna octombrie. Abia atunci ESA va finaliza un plan de rezervă care va fi prezentat, în luna noiembrie, miniştrilor din cele 22 state membre ale agenţiei.

La mijlocul lunii februarie, Comisia Europeană a prezentat o serie de inițiative pe care le va coordona în domenii critice pentru apărarea și securitatea din cadrul UE.

Printre aceste inițiative se numără și consolidarea dimensiunii de apărare a activităților spațiale la nivelul UE prin promovarea abordării de tip ”dublă utilizare începând cu momentul conceperii” pentru infrastructurile spațiale ale UE, cu scopul de a oferi noi servicii reziliente care să răspundă nevoilor guvernamentale, inclusiv în domeniul apărării.

Continue Reading

CHINA

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

Published

on

© European Union 2022

Letonia și Estonia s-au retras jos din grupul de cooperare format din China și din peste alte 12 țări din Europa Centrală și de Est, călcând astfel pe urmele Lituaniei, care a luat o decizie similară anul trecut, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Declarațiile Chinei de prietenie ”fără frontiere” cu președintele rus Vladimir Putin, care a pornit un război împotriva vecinului suveran și independent, Ucraina, sunt în antiteză cu principiile națiunilor baltice, care au un istoric traumatizant în relațiile cu Rusia, care aspiră la refacerea granițelor de dinainte de destrămarea Uniunii Sovietice.

În privința Lituaniei, decizia a venit și în urma hotărârii de a-și consolida relațiile diplomatice cu Taiwanul, fapt ce a dus la o ciocnire comercială, China luând decizia de a bloca mărfurile lituaniene la vamă.

Beijingul nu a comentat încă faptul că Tallinn și Riga au respins acest format, ce s-a aflat sub presiuni din ce în ce mai mari, China fiind criticată pentru faptul că urmărește să răspândească dezbinarea în Uniunea Europeană, informează Politico Europe.

”Estonia a decis că nu va mai participa la platforma de cooperare între țările din Europa Centrală și de Est și China. Estonia va continua să depună eforturi pentru a avea relații constructive și pragmatice cu China, ceea ce include promovarea relațiilor UE-China în conformitate cu ordinea internațională bazată pe reguli și cu valori precum drepturile omului”, a declarat guvernul de la Tallinn.

Acesta a adăugat că Estonia ”nu a participat la nicio reuniune a formatului după summitul din februarie, de anul trecut”.

”Având în vedere prioritățile actuale ale politicii externe și comerciale letone, Letonia a decis să înceteze participarea sa în cadrul grupului de cooperare dintre țările din Europa Centrală și de Est și China”, a anunțat, la rândul său, Ministerul leton de Externe, care a detaliat că participarea la acest grup ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”.

”Letonia va continua să depună eforturi pentru relații constructive și pragmatice cu China, atât la nivel bilateral, cât și prin intermediul cooperării UE-China bazate pe beneficii reciproce, pe respectarea dreptului internațional, a drepturilor omului și a ordinii internaționale bazate pe reguli”, a adăugat acesta.

Nouă din cele 27 de țări ale UE au rămas în clubul pe care Beijingul l-a înființat în 2012: Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Cinci țări din afara UE sunt, de asemenea, membre: Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

UE are, de asemenea, calitatea de observator în cadrul reuniunilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Zelenski: Rusia a transformat centrala nucleară de la Zaporojie într-un câmp de luptă. Moscova poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele Volodimir Zelenski face apel la comunitatea internațională să intervină în cazul centralei nuclerare de la Zaporojie, care a fost transformată de Rusia „într-un câmp de luptă”.

„Trebuie să protejăm Europa de această amenințare. Să o protejăm cu toții împreună. Și, probabil, nu doar Europa. Pentru că centrala nucleară de la Zaporojie din Ucraina este cea mai mare de pe continentul nostru. Este a treia ca mărime din lume, cu șase unități de putere”, a subliniat președintele ucrainean într-un discurs recent. 

Potrivit șeful statului, în timpul anilor de funcționare a acestei centrale, nu a existat niciun incident care să pună în pericol siguranța ucrainenilor sau a tuturor europenilor: „Dar acum, armata de ocupație rusă folosește centrala nucleară de la Zaporojie pentru teroare și provocări armate.”

„Rusia a transformat centrala nucleară într-un câmp de luptă. Când ocupanții au venit la centrala nucleară, tancurile lor au tras asupra acesteia. Foc direct asupra centralei. Plasând echipamente militare pe teritoriul centralei și chiar aruncând muniție acolo, trupele rusești știu cu siguranță că pun întreaga Europă în pericolul unui dezastru nuclear”, a mai adăugat acesta.

„Rusia poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie la centrala nucleară de la Zaporojie. În ceea ce privește consecințele reale, ar putea fi chiar mai catastrofal decât Chornobîl”, a conhis acesta.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.7 hours ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA7 hours ago

Ziua Internațională a Tineretului. Nicolae Ciucă: Când ne-am asumat guvernarea, ne-am asumat și responsabilitatea pentru viitorul tinerilor

NEWS9 hours ago

Europa ar putea folosi rachetele companiei SpaceX după golul lăsat de rachetele rusești Soyuz. Directorul general ESA: Războiul din Ucraina a arătat că suntem prea dependenți de Rusia

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

U.E.10 hours ago

Cancelarul german respinge propunerea de eliminare a vizelor turistice pentru cetățenii ruși și promite Ucrainei suplimentarea ajutorului militar

U.E.12 hours ago

Estonia, strictă în privința accesului cetățenilor ruși pe teritoriul său. Doar cei cu vize acordate de alte state europene pot intra

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

CHINA12 hours ago

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Zelenski: Rusia a transformat centrala nucleară de la Zaporojie într-un câmp de luptă. Moscova poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie

ROMÂNIA1 day ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending