Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni concluziile privind politica de securitate și apărare comună (PSAC) civilă, subliniind valoarea adăugată a misiunilor civile ale PSAC în mediul geostrategic actual, confirmată de înființarea a trei noi misiuni în Armenia, Moldova și Golful Guineea în 2023, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Consiliul salută primii pași făcuți în vederea sporirii eficacității PSAC civile, în conformitate cu Pactul PSAC civilă 2023, precum și instituirea unui proces de dezvoltare a capacităților civile (CCDP) în 2024. Se prevede organizarea unei prime conferințe anuale a capacităților civile în cadrul CCDP în primul semestru al anului 2024.

Concluziile evidențiază activitatea esențială desfășurată de EUAM Ucraina în sprijinul reformei sectorului de securitate ucrainean, al gestionării integrate a frontierelor, precum și eforturile depuse în domeniul investigării și urmăririi penale a crimelor internaționale și al restabilirii statului de drept în teritoriile eliberate și adiacente, ca urmare a adaptării mandatului misiunii ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei. De asemenea, Consiliul reiterează importanța activității desfășurate de Misiunea de parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova și de Misiunea UE în Armenia.

Consiliul salută lansarea Inițiativei UE în materie de securitate și apărare în sprijinul țărilor din Africa de Vest din Golful Guineea, cu scopul de a consolida capacitățile serviciilor și forțelor de securitate și de apărare pentru a răspunde la presiunea teroristă.

În plus, concluziile subliniază apelul Consiliului de a depune eforturi continue pentru a asigura coerența PSAC civilă cu alte instrumente ale UE, precum și necesitatea de a îmbunătăți modularitatea și scalabilitatea misiunilor PSAC civile.

Consiliul îl invită pe Înaltul Reprezentant să organizeze o discuție anuală privind PSAC civilă în cadrul Consiliului Afaceri Externe.

La 21 martie 2022, Consiliul a aprobat “O busolă strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internațională”.

În urma Busolei Strategice, noul Compact civil PSAC, a fost aprobat în mai 2023. Acest nou cadru de politică pentru PSAC civilă se bazează pe primul Compact adoptat în noiembrie 2018 și sporește eficacitatea și capacitățile misiunilor PSAC civile prin angajamente concrete, rezultate și termene semnate de statele membre și instituțiile UE.

Patru lideri europeni i-au transmis președintelui Consiliului European, Charles Michel, o scrisoare prin care îi cer ca la summitul european ce are loc în perioada 14-15 decembrie să fie inclusă o dezbatere pentru a stabili o poziție clar asupra situației din Gaza și asupra soluției a două state, israelian și palestinian, în perspectiva rezolvării conflictului din Orientul Mijlociu, conform EFE, citat de Agerpres.  

Scrisoarea este semnată de patru premieri din diferite familii politice: liberalul belgian Alexander de Croo, conservatorul irlandez Leo Varadkar, socialistul Pedro Sanchez şi social-democratul maltez Robert Abela.

Surse din guvernul spaniol au declarat pentru EFE că cei patru semnatari explică care este motivul care a impulsionat această inițiativă, și anume decizia secretarului general al ONU, Antonio Guterres de a cere Consiliului de Securitate al ONU să abordeze urgent catastrofa umanitară din Gaza, pe care a descris-o drept alarmantă, hotărâre sprijinită de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Cei patru premieri consideră imperativ ca ca întreaga comunitate internaţională să adopte măsuri urgente şi să existe o dezbatere serioasă asupra situaţiei la reuniunea Consiliului European din 14 şi 15 decembrie de la Bruxelles.

Ei solicită ca cei 27 de lideri să convină asupra unei poziții clare și ferme asupra conflictului dintre Israel și Hamas și cu privire la consecințele umanitare ale acestuia.

Premierii condamnă atacurile organizației teroriste Hamas din 7 octombrie, recunosc dreptul Israelului de a se apăra în conformitate cu dreptul internațional și își arată mulțumirea față de pauza umanitară care a permis eliberarea ostaticilor capturați de Hamas și livrarea ajutorului umanitar către civilii palestinieni.

În viziunea lor, UE ar trebui să meargă mai departe și ar trebui să solicite o încetare a focului din motive umanitare. În plus, premierii nsistă asupra oportunităţii convocării unei conferinţe internaţionale de pace – o propunere asumată de Cei 27 după ce a fost prezentată de Sanchez la Consiliul European din octombrie – despre care amintesc că a fost susţinută şi de Liga Arabă.

Ei consideră, potrivit surselor citate, că o perspectivă serioasă şi credibilă pentru recunoaşterea statului palestinian, împreună cu cea a Israelului, reprezintă baza necesară pentru a avansa către pace şi securitate în regiune.

Cei patru lideri europeni cer ca Autoritatea Naţională Palestiniană să recâştige controlul efectiv asupra Gaza şi, pentru a preveni escaladarea violenţei în Cisiordania, propun impunerea interdicţiilor de călătorie şi îngheţarea activelor coloniştilor violenţi care atacă palestinieni.

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a confirmat luni că Viena este dispusă să își flexibilizeze poziția și veto-ul privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, demnitarul declarând că a prezentat Comisiei Europene “condiţii clare” pe care aceasta să le implementeze înainte ca Viena să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în aşa-numitul “Air Schengen”.

“Acum este rândul Comisiei”, a declarat Karner pentru jurnalul matinal al postului Ö1, după ce în weekend s-a aflat despre o posibilă relaxare a veto-ului Austriei faţă de primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, cu ridicarea graniţelor ariene, relatează agenția de presă austriaca APA, citată de Agerpres.

Presa austriacă a relatat sâmbătă că Austria deschide acum calea pentru extinderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria, dar numai pentru călătorii pe calea aerului și în anumite condiții, una dintre acestea fiind controale și mai stricte la frontiere.

În mod concret, el cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă. În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.

“Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE“, a subliniat Karner, luni, înainte de a se deplasa luni în Slovenia la o reuniune a miniştrilor de interne din aşa-numitul “Forum Salzburg”, pentru discuţii cu privire la viitorul spaţiului Schengen.

Pe lângă Austria, din cadrul “Forumului Salzburg” mai fac parte România, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Sunt reprezentate, de asemenea, statele din Balcanii de Vest şi Republica Moldova.

Reacții din România față de poziția Austriei au venit treptat. Mai întâi, premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD, a afirmat sâmbătă seară că Austria este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România.

“Am spart gheața! Austria și-a flexibilizat poziția în ceea ce privește spațiul Schengen și este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct și le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România”, a afirmat Ciolacu.

Președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a adoptat o atitudine mai precaută. Acesta a salutat flexibilizarea poziției Austriei, dar a subliniat că o aderare a României la Schengen ar fi consecința conlucrării tuturor forțelor politice, menționând totodată că o decizie este așteptată la un Consiliu JAI extraordinar organizat la finalul anului de președinția spaniolă a Consiliului UE și că între timp sunt așteptate poziția Olandei privind aderarea Bulgariei și rezultatele discuțiilor reuniunii miniștrilor de interne prezenți luni în Slovenia.

La rândul său, ministrul român de interne Cătălin Predoiu a precizat că urmează negocieri tehnice pentru intrarea României în așa-numitul “Air Schengen”, insistând că aspectul important este acela al faptului că Austria nu mai are o poziție inflexibilă.

Austria a blocat pe 8 decembrie 2022 extinderea spaţiului Schengen la România şi Bulgaria, motivându-şi opoziţia prin numărul mare de cereri de azil. Ţările de Jos s-au opus, la rândul lor, primirii în Schengen a Bulgariei.

România și Bulgaria nu au solicitat la reuniunea Consiliului JAI din 5 decembrie un nou vot privind aderarea la Schengen, după veto-ul Austriei și cel al Olandei din decembrie 2022.

În schimb, miniștrii de interne din țările UE au avut un schimb de opinii cu privire la modalitățile de îmbunătățire a sistemului de returnare a solicitanților de azil respinși, aceștia discutând despre cooperarea cu țările terțe și între statele membre, precum și despre îmbunătățirea procedurilor naționale de returnare.

De asemenea, președinția spaniolă în exercițiu a făcut un bilanț al situației privind extinderea spațiului Schengen la Bulgaria și România.

“Consiliul a luat act de raportul, prezentat de Comisie, al unei misiuni de anchetă care a evaluat cele mai recente evoluții în ceea ce privește aplicarea acquis-ului Schengen de către Bulgaria“, a transmis instituția într-un comunicat.