NATO şi Ucraina au semnat luni la Bruxelles un acord care prelungeşte şi consolidează cooperarea împotriva atacurilor cibernetice, la trei zile după un masiv atac informatic care a vizat site-urile web ale mai multor ministere ucrainene.

Agenția NATO pentru Comunicații și Informații (Agenția NCI) și Ucraina au semnat, la 17 ianuarie 2022, un memorandum de acord reînnoit în vederea continuării colaborării lor în cadrul unor proiecte legate de tehnologie, informează Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat.

Duminică, Ucraina a afirmat că dispune de “dovezi” privind implicarea Rusiei în acest atac cibernetic de amploare, care intervine într-un context de puternice tensiuni între Kiev şi Moscova. Atacul cibernetic, efectuat în noaptea de joi spre vineri, a vizat site-urile mai multor ministere ucrainene, care au fost inaccesibile timp de mai multe ore, amintește AFP, potrivit Agerpres.

Citiți și Bogdan Aurescu condamnă atacul cibernetic „masiv” împotriva Guvernului ucrainean: Sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea Ucrainei rămâne ferm

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anunţase încă de vineri viitoarea semnare a unui acord cu Kievul, care să permită autorităţilor ucrainene acces la platforma de schimb de informaţii cu aliaţii cu privire la soft-uri de tip malware.

Acest acord a fost semnat luni la sediul Alianţei din Bruxelles de către ambasadoarea ucraineană pe lângă NATO, Natalia Galibarenko, şi de Ludwig Decamps, şeful agenţiei NATO specializate în comunicaţii (NCI).

De când Consiliul de supraveghere al agenției a aprobat primul acord în 2015, agenția a sprijinit în mod constant Ucraina în chestiuni tehnologice, în principal prin intermediul Fondului fiduciar NATO-Ucraina pentru comandă, control, comunicații și calculatoare (C4).

“Memorandumul semnat astăzi continuă cooperarea noastră stabilită în 2015. Cu sprijinul NATO, intenționăm să introducem în continuare tehnologii și servicii informatice moderne în sistemul de comandă și control al Forțelor Armate ale Ucrainei”, a declarat ambasadorul Nataliia Galibarenko, șeful misiunii Ucrainei la NATO.

Proiectele includ un efort de livrare a echipamentelor de comunicații securizate în Ucraina în decembrie 2018, care sunt încă în uz în prezent.

Cancelarul german Olaf Scholz a îndemnat luni Rusia la “paşi fără echivoc” către o dezescaladare la frontiera cu Ucraina, după întâlnirea cu şeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, în cadrul primei sale vizite externe la Madrid de la preluarea mandatului.

“Ne așteptăm ca Rusia să facă pași fără echivoc în direcția dezescaladării – situația este foarte gravă. Trebuie să facă tot posibilul pentru a preveni escaladarea. Germania și Spania colaborează îndeaproape“, a subliniat cancelarul german în cursul unei conferinţe de presă comune cu Sanchez după întâlnirea de la Palatul Moncloa, în prima sa vizită externă din 2022.

Evoluţia pandemiei, pregătirile pentru summitul NATO care va avea loc în iunie la Madrid, politica energetică europeană, reforma regulilor fiscale ale UE, pactul european privind migraţia şi ameninţarea pe care o reprezintă Rusia pentru Ucraina au fost alte subiecte abordate cu ocazia acestei întâlniri bilaterale. Referitor la summitul NATO de la Madrid, la care aliaţii vor prezenta un nou proiect strategic, Scholz a asigurat că “Germania va contribui maximal la succesul” acestei reuniuni. 

WIr erwarten von Russland eindeutige Schritte hin zur Deeskalation – die Situation ist sehr ernst. Müssen alles tun, um Eskalation zu verhindern. Deutschland und Spanien arbeiten eng zusammen. Kanzler @OlafScholz nach dem Gespräch mit Ministerpräsident @SanchezCastejon
in Madrid. pic.twitter.com/jUVsYXNzRY

— Steffen Hebestreit (@RegSprecher) January 17, 2022

Scholz, care îl va primi marți la Berlin pe secretarul general al NATO, a atras atenţia asupra gravităţii situaţiei, ce reprezintă un “pericol pentru suveranitatea Ucrainei”, astfel încât este necesar să “facem tot posibilul” pentru a evita o intervenţie militară.

“Inviolabilitatea frontierelor este ceva ce trebuie să respectăm”, a subliniat cancelarul german, relatează EFE, potrivit Agerpres. Liderul de la Berlin care a avertizat că mesajul clar al Germaniei este că “orice ameninţare la adresa integrităţii Ucrainei va avea un cost ridicat”.

În aceeaşi ordine de idei, cancelarul a insistat asupra faptului că “orice agresiune militară va avea grave consecinţe politice şi economice”, şi a subliniat importanţa “de a face tot posibilul pentru a nu se ajunge aici”.

La rândul său, premierul Sanchez a subscris afirmaţiilor omologului său german şi a lansat un “apel la detensionare”, precum şi la “respectarea frontierelor” şi “integrităţii teritoriale” a Ucrainei.

De asemenea, el a fost de acord cu Scholz asupra importanţei recunoaşterii tuturor forumurilor de dialog aflate în curs de desfăşurare pentru a reduce tensiunile.

Înaintea cancelarului german, şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, avertizase Rusia că va plăti un “cost ridicat” dacă va invada Ucraina, menţionând că Berlinul se angajează să facă tot posibilul pentru a rezolva prin mijloace diplomatice tensiunile reînnoite cu Rusia asupra Ucrainei.

Într-o conferinţă de presă susţinută la Kiev, unde se află luni în vizită înainte de o deplasare la Moscova, Annalena Baerbock şi-a exprimat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei – într-un moment în care temerile privind un posibil atac rusesc împotriva acestei ţări sunt în creştere -, subliniind că negocierile diplomatice, inclusiv prin ‘formatul Normandia”, care reuneşte Germania, Franţa, Ucraina şi Rusia, continuă să fie cea mai bună modalitate de a reduce tensiunile.

Vizita lui Scholz la Madrid a avut loc la doar o lună de când i-a luat locul Angelei Merkel şi este şi prima întrevedere cu caracter bilateral între Sanchez şi Scholz, deşi cei doi s-au mai întâlnit la ultimul Consiliu European desfăşurat la Bruxelles. Marți, cancelarul german îl va primi la Berlin pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, iar miercuri se va adresa la distanță Forumului Economic Mondial de la Davos.

Citiți și Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

Rusia a avansat la mijlocul lunii decembrie o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană. Acestea cuprind în principal excluderea oricărei noi extinderi a NATO, mai ales către Ucraina și Georgia, şi încetarea oricărei activităţi militare a Alianței şi a SUA în Europa de Est, implicit în țările care au aderat la NATO după 1997. Astfel de cerințe ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.

Luni, consultările strategice și diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă privind arhitectura de securitate în Europa s-au încheiat, la Geneva, după aproape opt ore, reliefând un dialog de pe poziții diametral opuse. SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce Moscova a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO.

Miercuri, cele 30 de state membre ale NATO au transmis Rusiei că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, în timp ce au afirmat sprijinul lor pentru politica ușilor deschise a Alianței și pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Între cele două momente de consultări, SUA și UE și-au reafirmat angajamentul de a aborda împreună “provocarea urgentă” a consolidării militare a Rusiei, subliniind că orice nouă invazie în Ucraina va avea costuri severe, iar SUA și aliații au decis “o abordare unificată a NATO” în raport cu solicitările Federației Ruse.

Totuși, în cadrul discuțiilor de la nivelul OSCE, SUA au avertizat că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, în timp ce Polonia, țara care asigură președinția OSCE, a dat startul lucrărilor avertizând că “riscul de război în zona OSCE este acum mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”.

De la Brest, acolo unde a asigurat rolul de gazdă din partea președinției franceze a Consiliului UE pentru reuniunea miniștrilor de externe europeni, ministrul de externe Jean-Yves Le Drian a respins încercările Rusiei de reconstituire a ”blocurilor, zonelor de influență”, pe care le-a calificat drept ”inacceptabile”, punctând că europenii își doresc să promoveze o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul ”Ialtei II”. Jocul de concepte al lui Le Drian vizează respingerea unui tip de acorduri precum cele încheiate la finalul celui de-al Doilea Război Mondial între SUA, URSS și Marea Britanie privind împărțirea sferelor de influență în Europa și îmbrățișarea unei variante diplomatice care în 1975 s-a concretizat prin Actul Final de la Helsinki al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, precursoarea OSCE. 

Situația rămâne însă tensionată, fiind așteptate noi discuții, în timp ce riscul unei acțiuni militare din partea Rusiei se păstrează ridicată.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a asigurat Kievul că țara sa nu va face compromisuri cu privire la principiile fundamentale ale suveranității Ucrainei atunci când va avea o întrevedere cu omologul rus, Serghei Lavrov, programată pentru mâine, și a pledat pentru diplomație, considerând că este ”singura cale” pentru a rezolva tensiunile între Moscova și Occident.

Baerbock, membră a Partidului Verzilor, a precizat în cadrul primei sale vizite la Kiev pentru a marca 30 de ani de relații diplomatice germano-ucrainene, moment ce vine pe un fond de securitate tensionat, că este pregătită pentru un dialog serios cu Rusia, dar nu va fi dispusă să facă pași în spate atunci când vine vorba despre principii de bază precum ”inviolabilitatea frontierelor, dreptul de a alege alianțele și renunțarea la amenințările cu violența”.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Auswärtiges Amt (@auswaertigesamt)

”Vom face tot ce ne stă în putere pentru a garanta securitatea Ucrainei. Vom face tot ce ne stă în putere pentru a garanta securitatea Europei. Pentru fiecare nou act de agresiune Rusia va plăti un preț ridicat din punct de vedere economic, strategic, politic”, a declarat Baerbock într-o conferință de presă comună cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, potrivit The Guardian și Radio Free Europe.

Vizita oficialului german este urmărită cu mare atenție de către administrațiile europene, britanică și americană pentru a observa dacă există o intenție a Germaniei de a recurge la tradiționalul comportament orientat spre dialog bilateral cu Rusia în detrimentul fermității.

Cu toate acestea, Baerbock este privită ca făcând parte din clasa politică tânără puternic angajată în proiectarea drepturilor omului în politica externă și determinată să scoată Berlinul de pe calea disponibilității istorice de a face compromisuri față de Moscova. Va fi frustrant pentru unele țări occidentale dacă Germania va acționa ca o ancoră, în contextul în care Statele Unite și Uniunea Europeană au depus eforturi concertate pentru a prezenta un front unit în cadrul NATO.

Detaliind o parte din obiectivele pe care le va urmări în cadrul discuțiilor cu omologul rus, Serghei Lavrov, Baerbock a declarat la Kiev că va explora posibilitatea reluării negocierilor în format Normandia, din care fac parte Rusia, Ucraina, Germania și Franța, cu posibilitatea ca Statele Unite să se alăture acestora pentru a le dinamiza.

”Vreau să aflu de pe teren dacă există dorința identificării unor soluții prin intermediul canalelor diplomatice, mai presus de toate pentru a da din nou viață formatului Normandia și pentru a face în sfârșit progrese cu privire la punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk”, a detaliat ministrul german de externe.

”Cea mai eficientă pârghie pe care o avem pentru a susține Ucraina este angajamentul unanim al UE, G7 și NATO că orice nouă agresiune va avea un preț ridicat pentru regimul rus. Nicio țară nu are dreptul să dicteze altor țări în ce direcție să meargă, ce relații să aibă și la ce alianțe să adere. Suveranitatea Ucrainei nu poate fi și nu va fi niciodată subiectul unor negocieri”, a fost mesajul ferm transmis de Baerbock.

La rândul său, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a spus că a abordat chestiunea sensibilă a livrărilor de arme către Ucraina, în contextul în care Kievul a acuzat în decembrie Berlinul că împiedică furnizarea de armamente defensive în cadrul cooperării cu NATO, informează AFP, potrivit Agerpres.

”Dialogul nostru cu Germania pe acest subiect va continua. Ştim de unde şi ce fel de arme putem obţine. Ştim foarte bine cum să le folosim pentru a ne apăra teritoriile. Lucrăm la asta în fiecare zi, iar rezultatele nu sunt rele”, a mai declarat Kuleba.

De asemenea, acesta a transmis că ”este important ca nici Berlinul, nici Parisul să nu ia decizii despre Ucraina fără Ucraina și să nu facă niciun joc pe la spatele nostru în relațiile cu Rusia”, a declarat Kuleba, care i-a mulțumit lui Baerbock ”pentru că a adoptat o poziție de principiu”.

Vizita sa are loc după trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, desfășurate pe parcursul săptămânii trecute, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Atmosfera s-a inflamat și mai tare în contextul atacului cibernetic asupra unor site-uri ale Guvernului de la Kiev, condamnat de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

După oprirea la Kiev, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, urmează să poposească la Mosova pentru discuții cu omologul rus, Serghei Lavrov, pe agenda celor doi aflându-se cel mai probabil subiecte precum comasarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina sau Nord Stream 2, proiect față de care aceasta și-a exprimat în trecut opoziția. 

Să nu uităm totuși de practica specific germană ce a intrat în jargonul politic ca ”german vote” prin care Guvernul federal vine cu păreri diferite, în funcție de ministrul care își exprimă opinia. 

Așa se face că Berlinul, prin vocea ministrului său al apărării, Christine Lambrecht, a subliniat că Nord Stream 2 este un proiect comercial care nu trebuie legat de acțiunile politice.

Decizia Gazprom, companie care adminsitrează gazoductul mai sus amintit, de a limita furnizarea de gaze naturale în pofida majorării cererii a fost calificată de Uniunea Europeană drept ”provocatoare”, fapt pentru care autoritățile de reglementare au decis să examineze livrările de energie.

Pe lângă presiunea sporită din partea autorităților europene pentru aplicarea legilor concurenței, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a insistat, de asemenea, asupra faptului că speranțele Rusiei de a transporta gaz direct în Germania prin conducta Nord Stream 2 depind și de comportamentul său în Ucraina.

”Cu siguranță, funcționarea acestei infrastructuri va depinde și de evoluția evenimentelor din Ucraina și de atitudinea Rusiei”, a menționat acesta, adăugând că viitorul gazoductului –  care ar trebui să fie aprobat de autoritățile de reglementare germane în cursul acestui an – ”este cu siguranță legat de situația militară din Ucraina”.

Încercând să explice creșterea prețurilor la gaze, șeful Agenţiei Internaţionale a Energiei a arătat cu degetul către Gazprom.

”Credem că există dovezi ale încordării de pe piaţa europeană a gazelor din cauza acţiunilor Rusiei. Aş atrage atenţia că fluxurile scăzute de gaze ruseşti din prezent către Europa coincid cu tensiunile geopolitice accentuate privind Ucraina”, a declarat Birol, care este de părere că ”Rusia ar putea majora livrările spre Europa cu cel puţin o treime – acesta este mesajul cheie”.

Birol a semnalat că ţările europene, inclusiv Marea Britanie, trebuie să se pregătească de viitoare crize, asigurându-şi capacităţi suplimentare de stocare a gazelor pentru a reduce influenţa oricărei ţări pe piaţă în momentele tensionate.

Rusia este răspunzătoare pentru aproximativ 40% din gazele naturale ale UE și a susținut mult timp că este un furnizor stabil și previzibil, dar acest lucru devine din ce în ce mai greu de crezut, pe măsură ce SUA, NATO și UE devin din ce în ce mai alarmate de trupele ruse comasate la granița Ucrainei și solicitările răsunătoare ale Kremlinului prin care urmărește să remodeleze arhitectura de securitate a Europei.

Senatul american a dezbătut joi un proiect de sancțiuni prezentat de republicani ce vizează Nord Stream 2, o măsură care a eșuat.

Baerbock este conștientă că Joe Biden a respins această intenție republicană de a aplica sancțiuni noi asupra Nord Stream 2 tocmai pentru că dorește conservarea relațiilor, după cum însuși președintele american a declarat de nenumărate ori însă, dacă nu există reciprocitate din partea Berlinului, este posibil ca Washington să își revizuiască atitudinea cu privire la acest gazoduct.

Dovadă în acest sens stă un alt proiect de lege dezvăluit săptămâna trecută de mai mulți senatori democrați de prim rang care vizează pedepsirea preşedintelui rus Vladimir Putin în cazul în care Rusia invadează Ucraina.

Textul, sprijinit de Casa Albă, încurajează mai ales Statele Unite ”să ia în considerare toate măsurile disponibile şi adecvate” pentru a se asigura că Nord Stream 2, descris ca ”un instrument de influenţă rău intenţionată al Federaţiei Ruse”, nu devine operaţional.