Connect with us

U.E.

Ucraina: UE adaugă pe lista de sancțiuni șase entități implicate în construirea podului Kerch care leagă Crimeea de Rusia

Published

on

Consiliul UE a adăugat șase entități pe lista celor cărora li se aplică măsuri restrictive „ca urmare a acțiunilor care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”, se arată într-un comunicat remis presei. Aceste entități au fost incluse pe listă ca urmare a implicării lor în construirea podului Kerch, care leagă Rusia de peninsula Crimeea, anexată ilegal, arată sursa citată. Prin acțiunile lor, aceste entități au sprijinit consolidarea controlului Rusiei asupra peninsulei Crimeea, anexată ilegal, fapt care, la rândul său, subminează și mai mult integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

Foto: Russia’s MFA in Crimea/ Twitter

Măsurile constau în înghețarea activelor, în sensul că toate activele din UE care aparțin acestor entități sunt înghețate, iar persoanele și entitățile din UE nu pot pune fonduri la dispoziția acestora.

Decizia ridică la 44 numărul total de entități incluse pe listă de către UE. În plus, în cadrul acestui regim de sancțiuni, UE a impus o interdicție de călătorie și o înghețare a activelor în ceea ce privește 155 de persoane.

Actele juridice, inclusiv numele persoanelor vizate, sunt disponibile în Jurnalul Oficial al UE din 31 iulie 2018. Acestea au fost adoptate de Consiliu prin procedură scrisă.

Alte măsuri adoptate de UE ca răspuns la criza din Ucraina includ:

  • sancțiuni economice care vizează anumite sectoare ale economiei ruse, în prezent în vigoare până la 31 ianuarie 2019;
  • măsuri restrictive adoptate ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei și al Sevastopolului, în prezent în vigoare până la 23 iunie 2019.

 

.

#RO2019EU

Cărțile de identitate ale cetățenilor europeni ar putea avea același format în toate statele membre ale UE, într-o mișcare normativă pentru intensificarea luptei împotriva furtului de identitate

Published

on

UE introduce măsuri de securitate mai stricte pentru cărțile de identitate pentru a reduce frauda de identitate. Astăzi, reprezentanții președinției române a Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord informal cu privire la un regulament care va spori securitatea cărților de identitate ale cetățenilor UE și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor UE și membrilor familiilor acestora care nu sunt cetățeni ai UE, se arată într-un comunicat.

Noile norme propuse vor îmbunătăți securitatea acestor documente prin introducerea unor standarde minime, atât pentru informațiile conținute, cât și pentru elementele de securitate comune tuturor statelor membre care le emit.

În ultimii ani, au fost introduse standarde de securitate comune ale UE pentru documentele de identitate și de călătorie, inclusiv pașapoarte, vize și permise de ședere eliberate resortisanților țărilor terțe. Cu toate acestea, în temeiul normelor existente, nivelul de securitate al cărților de identitate naționale și al documentelor de ședere eliberate cetățenilor UE și membrilor familiilor acestora este foarte variabil, ceea ce crește riscul de fraudare a documentelor.

,,Securitatea pe întreg teritoriul UE nu poate fi realizată decât prin asigurarea securității în fiecare stat membru. Noile norme privind standardele de securitate pentru documentele de identitate ne vor permite să depistăm mai ușor cazurile de fraudare a documentelor și de furt de identitate, îngreunând acțiunile teroriștilor și infractorilor și facilitând totodată libera circulație a călătorilor de bună credință.”, a declarat Carmen Daniela Dan, ministrul român al afacerilor interne.

Standarde de securitate pentru cărțile de identitate

În temeiul noilor norme propuse, cărțile de identitate vor trebui produse în format uniform de card de credit (ID-1), să includă o zonă de citire optică și să respecte standardele minime de securitate stabilite de OACI (Organizația Aviației Civile Internaționale). Acestea vor trebui, de asemenea, să includă o fotografie și două amprente digitale ale titularului, stocate în format digital, pe un cip fără contact. Cărțile de identitate vor indica codul de țară al statului membru emitent, în interiorul unui steag al UE.

Cărțile de identitate vor avea o perioadă minimă de valabilitate de 5 ani și o perioadă maximă de valabilitate de 10 ani. Statele membre pot elibera cărți de identitate cu o perioadă de valabilitate mai lungă persoanelor cu vârsta peste 70 de ani. În cazul în care se emit cărți de identitate pentru minori, acestea pot avea o perioadă de valabilitate mai mică de 5 ani.

Eliminarea treptată a vechilor cărți de identitate

Mandatul de negociere prevede că noile norme vor intra în vigoare la 2 ani de la adoptare, aceasta însemnând că până la data respectivă toate documentele noi eliberate trebuie să îndeplinească noile criterii.

În general, cărțile de identitate existente care nu îndeplinesc cerințele nu vor mai fi valabile la 10 ani de la data aplicării noilor norme sau la expirarea lor, oricare dintre acestea survine mai întâi. Cărțile de identitate eliberate cetățenilor cu vârsta de peste 70 de ani vor rămâne valabile până la expirarea lor, cu condiția ca acestea să îndeplinească standardele de securitate și să aibă o zona de citire optică.

Cardurile cel mai puțin sigure, care nu îndeplinesc standardele minime de securitate sau nu au o zonă de citire optică vor expira în termen de cinci ani.

Garanții privind protecția datelor

Noile norme propuse includ garanții solide privind protecția datelor, pentru a asigura faptul că informațiile colectate nu ajung la persoanele nepotrivite. Mai exact, autoritățile naționale vor trebui să asigure securitatea cipului fără contact și a datelor stocate în acesta, astfel încât cipul să nu poată fi piratat sau accesat fără permisiune.

În plus, noile norme se referă doar la securitatea informațiilor care vor fi stocate în cărțile de identitate. Acestea nu constituie temei juridic pentru crearea unei noi baze de date la nivel național sau la nivelul UE, aceasta fiind o chestiune care ține de legislația națională, care trebuie să fie în deplină conformitate cu normele privind protecția datelor.

Documentele de ședere

Normele propuse precizează, de asemenea, un set minim de informații care urmează să fie incluse în documentele de ședere eliberate cetățenilor UE și armonizează formatul și alte specificații privind permisele de ședere eliberate membrilor familiilor cetățenilor UE care nu sunt cetățeni ai UE.

Normele incluse într-un proiect de regulament, propus de Comisie la 17 aprilie 2018, nu impun statelor membre să introducă cărți de identitate sau documente de ședere în cazul în care acestea nu sunt prevăzute în legislația națională.

Continue Reading

U.E.

Deputații europeni din Comisia pentru comerț internațional a Parlamentului European au căzut de acord că negocierile comerciale cu SUA pot începe doar în anumite condiții

Published

on

Comisia pentru comerț internațional (INTE) a Parlamentului European a aprobat, marți, mandatul de începere a negocierilor comerciale UE-SUA limitate, dar a stabilit condiții pentru încheierea unei înțelegeri, se arată într-un comunicat al Parlamentului European.

Inițierea discuțiilor este în interesul cetățenilor și companiilor europene, deoarece ar ușura tensiunile actuale din relațiile comerciale dintre UE și SUA, provocate de acțiunile administrației americane, a declarat Comisia pentru comerț internațional în raportul adoptat cu 21 voturi pentru, 17 împotrivă, și o abţinere.

Cu toate acestea, INTE observă că încheierea unui acord comercial bazat pe actualul mandat de negociere nu poate avea succes decât dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

  • SUA trebuie să ridice tarifele la aluminiu și oțel;
  • trebui să aibă loc un proces cuprinzător de consultare cu societatea civilă și o evaluare a impactului asupra durabilității;
  • UE insistă asupra includerii în negocieri a autoturismelor și a tarifelor pentru autovehicule și pe excluderea agriculturii;
  • discuțiile vor fi suspendate în cazul în care SUA vor percepe un alt tarif;
  • se dorește mai multă claritate cu privire la modul în care regulile de origine sunt tratate în timpul discuțiilor.

Amintim că proiectele de negociere comercială UE-SUA au fost prezentate de Comisia Europeană Consiliului UE pentru aprobare la 18 ianuarie. Mandatele vor autoriza Comisia să negocieze cu SUA privind eliminarea tarifelor la bunurile industriale și armonizarea evaluării conformității. 

Aceste negocieri urmează Declarației comune convenite în iulie anul trecut de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și de președintele american, Donald Trump.

În continuare, Parlamentul va vota în sesiunerea plenară din martie cu privire la poziția sa privind mandatele. Consiliul de Miniștri al UE urmează să adopte proiectul mandatelor de negociere în aceeași lună. Comisia va începe negocierile pe baza mandatului final.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis, întrevedere cu o delegație a SMEunited, asociația europeană a IMM-urilor: Dezvoltarea durabilă a unei comunităţi de afaceri puternice are nevoie de un angajament politic pe termen lung

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, marţi, cu o delegaţie a SMEunited, asociaţia europeană a întreprinderilor mici şi mijlocii, condusă de Ulrike Rabmer-Koller, preşedinte SMEunited, alături de conducerea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), anunță un comunicat al Administrației Prezidențiale.

În cadrul întrevederii au fost dezbătute subiecte legate de evoluţia economiei europene, din perspectiva stimulării antreprenoriatului şi competitivităţii IMM-urilor.

Preşedintele României a evidenţiat faptul că dezvoltarea durabilă a unei comunităţi de afaceri puternice are nevoie de un angajament politic pe termen lung, care să contribuie la consolidarea Pieţei Interne a Uniunii Europene, o condiţie esenţială pentru întărirea competitivităţii economiilor statelor membre ale Uniunii. Preşedintele Klaus Iohannis a reliefat şi importanţa unei abordări conjugate, care să aibă în vedere coeziunea şi competitivitatea economică, ca priorităţi la nivelul politicilor publice ale statelor membre şi ale UE în ansamblu”, se arată în comunicat.

Şeful statului a subliniat şi importanţa politicilor şi măsurilor concrete pentru susţinerea antreprenoriatului, inovării şi competitivităţii, prin valorificarea oportunităţilor generate de economia digitală. Administraţia Prezidenţială precizează că un element esenţial în acest sens este legat de necesitatea actualizării şi îmbunătăţirii actualului cadru de politici ale Uniunii Europene pentru IMM-uri.

Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat că, în contextul mandatului României la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pentru a marca importanţa deosebită a antreprenoriatului pentru dezvoltarea economică, pe 10 aprilie, va avea loc la Palatul Cotroceni conferinţa ”European Entrepreneurship Forum”, eveniment aflat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României. Forumul, organizat la iniţiativa CNIPMMR, îşi propune să actualizeze cadrul de politici necesare pentru susţinerea dezvoltării segmentului antreprenorial european în contextul noilor provocări la nivel internaţional.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending