Connect with us

NEWS

Ucraina va introduce sistemul de control biometric la punctele de frontieră începând cu 1 ianuarie 2018

Published

on

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a semnat un decret privind introducerea sistemului de control biometric al persoanelor la punctele de trecere a frontierei începând de la 1 ianuarie 2018, a anunțat vineri serviciul de presă al președinției, citat de Agerpres.

Potrivit decretului, Ucraina va strânge date biometrice de la străinii care trec frontiera, în scopul consolidării securității sale naționale.

Poroșenko i-a ordonat, de asemenea, cabinetului să amendeze legislația privind înregistrarea persoanelor care nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene și să revizuiască lista cu țările cu risc de migrație.

Foto: President Petro Poroshenko

Președintele i-a cerut în mod special guvernului să ia în considerare posibilitatea de a include Rusia pe lista cu state cu risc mare de migrație.

În iulie, Consiliul național ucrainean de securitate și apărare a propus introducerea obligativității pașapoartelor biometrice pentru cetățenii străini care traversează frontiera țării, inclusiv pentru rușii cărora li se permite să intre în Ucraina fără viză.

Comentând noul demers posibil, Ministerul rus de Externe a acuzat Ucraina că intenționează să ridice o nouă „Cortină de Fier” pentru a preveni schimburile dintre cele două țări. 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Victoria Nuland, fost subsecretar de stat american pentru afaceri euroasiatice, interzisă în Rusia (presă)

Published

on

Rusia a refuzat să-i acorde viză de intrare pe teritoriul său fostului subsecretar de stat american pentru afaceri euroasiatice Victoria Nuland, au relatat joi seara agenția de presă rusă RIA Novosti și cotidianul Kommersant, citând surse din cadrul Ministerului de Externe de la Moscova, informează Agerpres.

Responsabili ai MAE rus au explicat că Victoria Nuland se află pe aşa-numita ”listă neagră” cu oficiali americani cărora le este interzis accesul pe teritoriul Federaţiei Ruse. Este vorba de o listă alcătuită de Moscova ca răspuns la sancţiunile instituite de către Statele Unite ale Americii împotriva unor înalţi responsabili ruşi. Listele cu sancţiuni din partea Rusiei nu au fost niciodată publicate integral.

În 2016, din cauza faptului că figura pe această ”listă neagră”, fostul ambasador american la Moscova, Michael McFaul, nu a putut să intre în Rusia.

Conform Kommersant, Nuland solicitase viză pentru a vizită în Moscova unde urma să participe la o conferință internațională cu caracter închis, organizată de Consiliul rus pentru afaceri internaționale (RSMD), Societatea de politică externă din Germania (German Council on Foreign Relations, DGAP) şi The Johns Hopkins University School of Advanced International Studies (SAIS). Forumul s-a desfăşurat în zilele de 20 şi 21 mai în capitala rusă.

Potrivit publicației Vzgliad, atitudinea critică a Moscovei faţă de Victoria Nuland se explică prin rolul ei în modelarea politicii SUA în spaţiul postsovietic. Îndeosebi, Kremlinul a denunţat rolul ei în evenimentele din toamna-iarna lui 2013 de la Kiev, când s-a deplasat în Maidan Nezaliojnosti (Piaţa Independenţei) şi a împărţit sandvişuri participanţilor la acţiunile de protest antiguvernamentale.

Totuşi, Nuland venise la Kiev într-un efort de detensionare a situaţiei, înainte ca trupele antirevoltă să înceapă să tragă asupra manifestanţilor. Mişcarea de contestare a culminat în ianuarie 2014 cu venirea forţelor prooccidentale la putere în Ucraina şi cu fuga preşedintelui prorus Viktor Ianukovici la Moscova. Kremlinul a denunţat o ”lovitură de stat” în Ucraina, orchestrată de SUA şi Occident, şi de atunci nu şi-a schimbat poziţia.

Continue Reading

NEWS

Guvernul Dăncilă lucrează la prima strategie națională pentru Inteligența Artificială, document care va fi postat pentru dezbatere publică până la finele anului 2019

Published

on

România se află în proces de elaborare a primei strategii naționale în domeniul Inteligenței Artificiale, document care va fi postat pentru dezbatere publică până la finele anului 2019, a afirmat, miercuri, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Alexandru Petrescu, în cadrul reuniunii Consiliului Ministerial 2019 al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) de la Paris, informează Digi24.

”Vom lucra pentru adoptarea inteligenţei artificiale în condiţii de siguranţă în toate aspectele vieţii cotidiene şi economice, vom sprijini cercetarea fundamentală pentru a dezvolta o inteligenţă artificială autentică şi vom realiza aceste obiective fundamentale în viitorul apropiat, punând în centrul preocupării noastre valorile şi drepturile omului. Suntem în proces de elaborare a primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale, care va fi postată pentru dezbatere publică până la finele anului 2019. În calitate de stat care deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, România a sprijinit negocierile cu succes în cadrul Programului Europa Digitală, program ce deţine o componentă de finanţare dedicată adoptării Inteligenţei Artificiale (inclusiv dezvoltării cunoştinţelor digitale asociate acesteia). Nu în ultimul rând, lucrăm cu Comisia Europeană şi cu puternicul sector IT din România să potenţăm reţelele de inovare digitală europeană cu iniţiative asociate Inteligenţei Artificiale”, a spus oficialul român.

Ministrul a menționat că România este ferm angajată pe drumul de tranziție etapizată, eficace și sustenabilă către o societate susținută de Inteligența Artificială.

”România va adera la Recomandările OCDE privind Inteligenţa Artificială, alături de cele 36 de ţări membre ale Organizaţiei, două state candidate şi trei aspirante la statutul de membru OCDE din America Latină, în prezenţa secretarului general al OCDE, José Ángel Gurria, şi a prim-ministrului Slovaciei, Peter Pellegrini – ţara care deţine preşedinţia Ministerialei OCDE. Recomandările OCDE privind Inteligenţa Artificială reprezintă primul instrument de cooperare interguvernamentală în domeniu, iar România este singura ţară europeană non-membră a OCDE care aderă la aceste recomandări”, a spus Petrescu, potrivit Agerpres.

Alexandru Petrescu a participat, miercuri, la Paris, la reuniunea Consiliului Ministerial 2019 al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), eveniment cu tema principală tranziţia digitală.

Summitul digital al OECD a prezentat principalele constatări și mesaje politice din ultimii doi ani de activitate ai organizației în acest domeniu. Acesta a reunit factorii de decizie la nivel înalt responsabili cu politicile legate de economia digitală și părțile interesate, facilitând schimbul de opinii și de experiență în jurul celor șapte piloni ai cadrului strategic integrat Going Digital al OCDE: inovarea, asigurarea locurilor de muncă, promovarea prosperității sociale, consolidarea încrederii și favorizarea deschiderii pieței.

Recunoscând că inteligența artificială (AI) este un factor-cheie al tranziției digitale și că fiabilitatea sistemelor AI este esențială pentru difuzarea lor și desăvârșirea completă a tehnologiei, OCDE dezvoltă reguli de bază privind inteligența artificială pentru a menține o abordare axată pe om asupra AI.

Continue Reading

NEWS

Infografic Monitorul Social: Valorile indicatorilor pentru democrație s-au prăbușit în România până aproape de valorile din 1990

Published

on

Valorile indicatorilor pentru democrație s-au prăbușit în România până aproape de valorile din 1990, relevă Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.

Infograficul porneşte de la datele sintetizate în cadrul proiectului V-Dem (Varieties of democracy). Proiectul definește cinci dimensiuni integratoare ale democrației: electorală, liberală, participativă, deliberativă și egalitară. Datele acoperă perioada 1789-2018 pentru 201 țări. Fiecare este exprimată prin câte un indice care, la rândul său, agregă câteva zeci de indicatori.

Datele arată că, după o creștere relativ constantă de aproape trei decenii, valorile pentru România ale tuturor celor cinci indici principali s-au prăbușit, în anii 2017 și 2018, până aproape de valorile din 1990.

© monitorulsocial.ro

Astfel, dacă în 2016, România înregistra un scor de 0.59, reprezentând media celor cinci dimensiuni ale democrației, în 2018 aceasta cunoaște un declin, până la valoarea de 0.44.

Cea mai abruptă involuție privind indicii democrației a cunoscut-o Albania (1.92, în 2016, comparativ cu 0.37, în 2018).

Un declin privind media celor cinci indici ai democratiei poate fi sesizat și în Franța, cu un scor de 0.83 în 2016, comparativ cu 0.74 în 2018.

Statele care au avut un parcurs liniar sunt Finlanda (0.76), Luxemburg (0.76) și Regatul Unit (0.77).

Infograficul poate fi consultat aici:

https://monitorsocial.ro/indicator/valorile-indicatorilor-pentru-democratie-s-au-prabusit-in-romania/

Datele utilizate pot fi consultate aici:

https://monitorsocial.ro/data/778/ 

Citiți și:
Raport Freedom House „Confruntarea cu illiberalismul”: 19 din 29 de state au obținut scoruri mai reduse ale democrației, cel mai puternic declin în ultimii 23 de ani. Cu cât s-a depreciat scorul democrației pentru România
World Justice Project: România, pe locul locul 29 din 113 ţări în ceea ce priveşte statul de drept
Raport Freedom House 2018: România, considerată o ”națiune liberă” în timp ce la nivel mondial s-a înregistrat al 13-lea an consecutiv în care democrația este în declin

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending