Consiliul a aprobat miercuri formal noi norme privind taxele vamale pentru articolele din coletele mici care intră în UE, în mare parte prin intermediul comerțului electronic.

Potrivit unui comunicat al instituției, noile norme sunt o reacție la faptul că astfel de colete intră în prezent în UE scutite de taxe vamale, ceea ce duce la o concurență neloială pentru vânzătorii din UE.

„Pe măsură ce comerțul electronic prosperă la nivel mondial, normele vamale ale UE trebuie să țină pasul. Abolirea scutirii învechite pentru coletele mici va contribui la sprijinirea întreprinderilor din UE și îi va opri pe vânzătorii lipsiți de scrupule. Acum trebuie să realizăm progrese decisive în ceea ce privește reforma vamală generală, care reprezintă o parte esențială a puzzle-ului pentru ca UE să devină mai competitivă și mai sigură”, a subliniat Makis Keravnos, ministrul finanțelor al Ciprului.

Acordul de astăzi elimină scutirea de taxe vamale bazată pe praguri pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră în UE.

Prin urmare, taxele vamale vor începe să se aplice tuturor mărfurilor care intră în UE de îndată ce Platforma de date vamale a UE – aflată în discuție ca parte a unei reforme fundamentale mai ample a cadrului vamal – va deveni operațională. În prezent, acest lucru este preconizat pentru 2028.

Până atunci, statele membre ale UE și-au dat acordul să se introducă o taxă vamală forfetară provizorie de 3 euro pentru articolele din coletele mici cu o valoare mai mică de 150 de euro trimise direct consumatorilor din UE.

Începând cu 1 iulie 2026, taxa va fi percepută pentru fiecare dintre diferitele categorii de articole dintr-un colet, identificate prin subpozițiile lor tarifare.

De exemplu, dacă un colet conține o bluză de mătase și două bluze de lână, atunci taxa vamală totală pentru coletul în cauză este de 6 euro pentru că este format din două articole distincte.

Noul sistem va avea un impact pozitiv atât asupra bugetului UE, cât și asupra finanțelor publice naționale, deoarece taxele vamale constituie o resursă proprie tradițională a Uniunii, iar statele membre rețin o parte din aceste sume sub formă de costuri de colectare. Măsura se deosebește de așa-numita „taxă de procesare” discutată în prezent în contextul pachetului de reformă vamală.

Taxa vamală forfetară provizorie de 3 euro va fi percepută pentru fiecare categorie de articole dintr-un colet mic care intră în UE de la 1 iulie 2026 până la 1 iulie 2028 și poate fi prelungită, după caz.

Odată ce noua Platformă de date vamale a UE va deveni operațională, această taxă provizorie va fi înlocuită cu taxe vamale normale.

Consiliul Uniunii Europene a deschis miercuri calea pentru asistență financiară prin programul european SAFE pentru opt state membre, inclusiv România, țară care beneficiază de a doua cea mai mare alocare din programul european pentru achiziții militare și dezvoltarea infrastructurii duale critice.

Reunit în formatul miniștrilor apărării, Consiliul Uniunii Europene a adoptat, miercuri, deciziile de punere în aplicare care pun la dispoziția a opt state membre – Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Spania, Croația, Portugalia și România – finanțare prin Programul SAFE (Security Action for Europe), potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia vine în urma evaluării pozitive, din luna ianuarie, a Comisiei Europene privind Planurile Naționale de Investiții în Apărare ale celor opt state membre. Planul României cu proiectele de apărare aferente a fost aprobat pe 15 ianuarie. Decizia adoptată miercuri de statele membre deschide calea pentru prima serie de împrumuturi accesibile pe termen lung care vor fi acordate de Comisie, ceea ce va permite țărilor participante să achiziționeze echipamente moderne de apărare și să își consolideze capacitatea de apărare.

România beneficiază de 16,68 miliarde euro, a doua cea mai mare alocare din Programul SAFE. Din această sumă, 2,5 miliarde de euro reprezintă o plată de pre-finanțare.

După adoptarea de către Consiliul UE a deciziilor de punere în aplicare, Comisia Europeană va finaliza acordurile de împrumut, primele plăți urmând să fie efectuate în martie 2026.

Bucureștiul a dat publicității lista finală a proiectelor ce vor fi finanțate cu 16,68 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE la finalul lunii ianuarie, acestea vizând achiziția și producția de vehicule blindate, sisteme de apărare aeriană și antirachetă, drone, muniții, nave de patrulare, elicoptere, infrastructură de transport cu dublă utilizare și consolidarea capacităților MAI și de protecție civilă, fiind structurate pe ministere și domenii-cheie. 

Această finanțare de 16,68 miliarde de euro prin credite va fi folosită pentru înzestrarea modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate – 9,53 miliarde euro, pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret) – 4,2 miliarde euro și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională – 2,8 miliarde euro, inclusiv 900 de milioane de euro pentru protecție civilă.

SAFE este un instrument financiar temporar al UE care sprijină statele membre care doresc să investească în producția industrială din domeniul apărării prin achiziții comune, concentrându-se pe capacitățile prioritare, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase. 

Finanțarea prin SAFE este disponibilă pentru perioada 2026-2030 și oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, având o dobândă redusă (maximum 3%). Astfel, România va începe rambursarea acestor sume abia din 2035, într-un interval de 30 de ani. Un punct forte al accesării SAFE este acela că finanțarea va fi mai ieftină datorită ratingului de credit “AAA” al Comisiei Europene, avantajoasă pentru țări cu rating inferior, cum este România cu rating-ul “BBB-“.

Regulamentul SAFE a fost adoptat la 27 mai 2025, ca parte a Strategiei Pregătire 2030 (Defense Readiness 2030/ ReArm Europe), un pachet ambițios de apărare care oferă statelor membre ale UE mecanisme financiare pentru a stimula o creștere a investițiilor în capabilități de apărare.

Consiliul UE a convenit asupra poziției sale privind cadrul juridic de punere în aplicare a acordului Consiliului European de a acorda Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027.

Consiliul urmărește acum un acord rapid cu Parlamentul European pentru a face posibil ca prima plată să fie făcută la începutul celui de al doilea trimestru al anului curent.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, împrumutul pentru sprijinirea Ucrainei va ajuta această țară să răspundă nevoilor sale urgente de finanțare în condițiile în care Rusia își continuă războiul de agresiune. În acest scop, va urmări în mod expres să sprijine bugetul general și nevoile de apărare ale Ucrainei.

„Acordul de astăzi arată că UE continuă să acționeze decisiv în sprijinul Ucrainei și al poporului său. Noua finanțare va contribui la asigurarea rezilienței hotărâte a țării în fața agresiunii Rusiei. În același timp, transmitem un semnal puternic că suveranitatea și integritatea teritorială a statelor trebuie respectate pe deplin, în conformitate cu dreptul internațional. Împreună cu Parlamentul European, aștept cu interes finalizarea textelor juridice care vor permite plata acestor împrumuturi”, a declarat Makis Keravnos, ministrul de finanțe al Republicii Cipru.

După cum a convenit și Consiliul European, împrumutul va fi finanțat prin împrumuturi ale UE de pe piețele de capital și va fi garantat de bugetul UE. Împrumuturile vor deveni rambursabile numai după ce Rusia va plăti Ucrainei despăgubiri de război. În plus, finanțarea va contribui la consolidarea industriilor de apărare europeană și ucraineană.

Decizia a fost luată prin procedura de cooperare consolidată, cu participarea a 24 de state membre.

Instrumente de finanțare

În temeiul cadrului propus, UE va pune la dispoziția Ucrainei finanțare în două moduri:

• 30 de miliarde de euro vor fi furnizate sub formă de sprijin macroeconomic pentru Ucraina, canalizat prin intermediul asistenței macrofinanciare (AMF) sau pus în aplicare prin intermediul Mecanismului pentru Ucraina, instrumentul specific al UE pentru furnizarea de sprijin financiar stabil și previzibil Ucrainei.
• 60 de miliarde de euro vor fi utilizate pentru a sprijini capacitatea Ucrainei de a investi în capacitățile industriale de apărare și de a achiziționa echipamente militare. Finanțarea va oferi Ucrainei un acces esențial și în timp util la produse din domeniul apărării atât din industria de apărare ucraineană, cât și din cea a UE.

Asistența financiară și economică disponibilă în cadrul împrumuturilor va fi pusă la dispoziție în concordanță cu nevoile de finanțare ale Ucrainei, stabilite printr-o strategie de finanțare care urmează să fie pregătită chiar de Ucraina. Consiliul trebuie să aprobe această strategie în urma unei evaluări a Comisiei.

În toate cazurile, finanțarea va fi legată de îndeplinirea de condiții stricte de către Ucraina, cum ar fi respectarea statului de drept, inclusiv combaterea corupției.

Achizițiile militare și din domeniul apărării

Produsele din domeniul apărării ar trebui, în principiu, să fie achiziționate numai de la întreprinderi din UE, Ucraina sau țările AELS care fac parte din SEE. Dacă nevoile militare ale Ucrainei impun livrarea urgentă a unui produs din domeniul apărării care se întâmplă să nu fie disponibil în UE, în Ucraina sau într-o țară SEE-AELS, urmează să se aplice un set de derogări circumscrise.

În plus, mandatul Consiliului prevede că țările terțe, altele decât Ucraina sau statele membre ale SEE/AELS, pot fi direct asociate la împrumutul de sprijin pentru Ucraina în ceea ce privește anumite produse din domeniul apărării. Mandatul face distincție între două categorii de țări terțe în această privință:

• Țările care au încheiat un acord bilateral cu Uniunea în temeiul Regulamentului SAFE – instrumentul financiar al UE menit să ajute statele membre să investească în apărare. Asocierea fiecărei astfel de țări ar trebui să fie stabilită într-un act delegat care să precizeze și produsele care ar putea fi achiziționate de la industria țării respective.
• Țările care au încheiat un parteneriat în materie de securitate și apărare cu UE s-au angajat să ofere o contribuție financiară echitabilă și proporțională la costurile generate de împrumuturi, oferind Ucrainei un sprijin financiar și militar semnificativ. Asocierea urmează să fie prevăzută într-un act de punere în aplicare al Consiliului, care va preciza și produsele care ar putea fi achiziționate din industria țării respective.

Costuri cu serviciul datoriei

Pentru a asigura cele mai favorabile condiții de împrumut și pentru a gestiona sustenabilitatea datoriei Ucrainei, costul dobânzii împrumutului este planificat să fie acoperit din bugetul UE.

Acest lucru nu va avea un impact asupra contribuțiilor bugetare ale Cehiei, Ungariei și Slovaciei, care au ales să nu participe la cooperarea consolidată.

Consiliul va încerca acum să ajungă rapid la un acord cu Parlamentul cu privire la textul juridic final al regulamentului de punere în aplicare a împrumutului de sprijin și al regulamentului de modificare a Mecanismului pentru Ucraina.

Din partea Consiliului se așteaptă acum solicitarea, prin procedură scrisă, a aprobării Parlamentului European cu privire la o modificare a actualului regulament privind CFM pentru a garanta asistența financiară prin bugetul UE.

După finalizarea tuturor etapelor, Comisia va putea să efectueze prima plată la începutul celui de al doilea trimestru al acestui an.