Connect with us

CONSILIUL UE

UE a adoptat sancțiuni fără precedent la adresa Rusiei: Ministrul rus al apărării, comandanții forțelor rusești din Marea Neagră și 351 de parlamentari, pe lista măsurilor restrictive

Published

on

© Administrația Prezidențială

Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, comandanții șefi ai forțelor aeriene ruse și ai flotei rusești din Marea Neagră, principalii “propagandiști” de stat și 351 de deputați din Duma se numără printre principalii vizați de sancțiunile Uniunii Europene pe care statele membre le-au adoptat miercuri.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat miercuri, după decizia de urgență a miniștrilor de externe europeni, un pachet de măsuri pentru a răspunde la decizia Federației Ruse de a proceda la recunoașterea ca entități independente a zonelor neguvernamentale controlate din regiunile Donețk și Luhansk din Ucraina și la decizia ulterioară de a trimite trupe rusești în aceste zone.

Decizia, salutată imediat de ministrul român de externe Bogdan Aurescu și de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, impune măsuri care merg mai departe decât cele anunțate de SUA și la o distanță semnificativă față de sancțiunile impuse Rusiei de de Marea Britanie, subliniază The Guardian.

Astfel, UE impune înghețarea activelor și interdicții de călătorie pentru 23 de persoane, trei bănci și o faimoasă “fabrică de troli” pe internet din Sankt Petersburg, ca răspuns la decizia președintelui rus Vladimir Putin de a recunoaște republicile autoproclamate din Donețk și Luhansk ca state independente. De asemenea, blocul european sancționează 351 de membri ai Dumei de Stat a Rusiei care au votat pentru recunoașterea celor două teritorii, a indicat și Politico Europe.

Potrivit unui comunicat al Consiliului, pachetul convenit de țările UE include măsuri restrictive specifice, restricții privind relațiile economice cu zonele neguvernamentale controlate din regiunile Donețk și Luhansk și restricții financiare. De asemenea, imediat după aprobarea sancțiunilor, președintele Consiliului European a anunțat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se reunesc de urgență, joi, la Bruxelles pentru a trage Rusia la răspundere pentru acțiunile sale prin care subminează ordinea de securitate europeană.

351 de parlamentari și 27 de persoane și entități, vizate de sancțiuni

În cadrul actual al sancțiunilor, UE va extinde măsurile restrictive pentru a-i include pe toți cei 351 de membri ai Dumei de Stat a Rusiei, care au votat la 15 februarie în favoarea apelului adresat președintelui Putin de a recunoaște independența autoproclamatelor “republici” Donețk și Luhansk.

În plus, vor fi impuse măsuri restrictive specifice pentru alte 27 de persoane și entități de profil înalt, care au jucat un rol în subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei. Printre acestea se numără factori de decizie, cum ar fi membri ai guvernului, care au fost implicați în deciziile ilegale; bănci și oameni de afaceri/oligarhi care sprijină financiar sau material operațiunile rusești pe teritoriile din Donețk și Luhansk sau care au beneficiat de pe urma acestora; ofițeri militari de rang înalt, care au jucat un rol în acțiunile de invazie și destabilizare, precum și persoane responsabile pentru conducerea unui război de dezinformare împotriva Ucrainei.

Printre măsurile restrictive se numără înghețarea activelor și interdicția de a pune fonduri la dispoziția persoanelor și entităților enumerate. În plus, o interdicție de călătorie aplicabilă persoanelor incluse pe listă le împiedică pe acestea să intre sau să tranziteze teritoriul UE.

Noile măsuri vor viza schimburile comerciale din cele două regiuni către și dinspre UE, pentru a se asigura că cei responsabili resimt în mod clar consecințele economice ale acțiunilor lor ilegale și agresive.

Decizia de miercuri va introduce, în special, o interdicție de import de bunuri din zonele controlate de separatiștii din regiunile Donețk și Luhansk, restricții privind comerțul și investițiile legate de anumite sectoare economice, o interdicție de a furniza servicii turistice și o interdicție de export pentru anumite bunuri și tehnologii.

Consiliul a decis să introducă o interdicție sectorială de a finanța Federația Rusă, guvernul și Banca Centrală a acesteia. Prin limitarea capacității statului și a guvernului rus de a avea acces la piețele de capital și financiare și la serviciile UE, UE urmărește să limiteze finanțarea unor politici escalatorii și agresive.

Măsurile restrictive privind încălcările integrității teritoriale a Ucrainei se vor aplica, odată cu listele suplimentare de miercuri, unui număr total de 555 de persoane și 52 de entități.

Cum a ripostat Occidentul democratic la încălcarea dreptului internațional de către Rusia

Acestea fac parte dintr-un amplu demers occidentale de sancțiuni adoptate în ultimele două zile ca ripostă la deciziile președintelui rus de a încălca suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei prin recunoașterea independenței provinciilor Donețk și Lugansk din estul acestei țări, prin semnarea unor tratate de prietenie și cooperare cu aceste două regiuni și prin decizia de a trimite armata rusă în cele două provincii.

Astfel, președintele american Joe Biden a promulgat marți “prima tranșă” de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la recunoașterea de către Vladimir Putin a celor două republici autoproclamate în estul Ucrainei și la decizia sa de a muta trupe în regiune. Prin urmare, Washington-ul a impus sancțiuni asupra instituțiilor financiare rusești, asupra datoriei suverane și asupra elitelor țării și membrilor familiilor acestora, la o zi după ce Biden a semnat un ordin executiv care interzice toate noile investiții, schimburi comerciale și finanțări de către persoane din SUA către, dinspre sau în așa-numitele “Republici Populare Donețk și Luhansk” din Ucraina. 

În cadrul primului set de sancțiuni occidentale la adresa Rusiei au mai fost luate decizii similare la LondraBerlinOttawa și Tokyo.

Astfel, Marea Britanie a sancționat cinci bănci și trei oligarhi, iar Germania a decis să oprească procesul de certificare a gazoductului Nord Stream 2. Canada sancționează băncile ruse susţinute de stat și va interzice orice tranzacţie financiară cu acestea. Sancțiunile Japoniei includ interzicerea emiterii de obligațiuni emise de Rusia în Japonia și înghețarea conturilor unor persoane din Rusia, precum și restricționarea călătoriilor în Japonia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Parlamentul European își exprimă îngrijorarea față de modul în care Ungaria va fi în măsură să își îndeplinească în mod credibil rolul de președinție semestrială a Consiliului UE, în 2024

Published

on

© Viktor Orban - Facebook

Parlamentul European a adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care își exprimă profunda îngrijorare cu privire la evoluțiile din Ungaria, în contextul deținerii președinției Consiliului UE în a doua parte a anului 2024, relevă un comunicat al instituției. 

În urma unei dezbateri în plen care a avut loc miercuri pe tema situației statului de drept și a drepturilor fundamentale în Ungaria și a înghețării fondurilor UE, textul a fost adoptat joi cu 442 pentru, 144 împotrivă și 33 abțineri.

Regrese suplimentare în ceea ce privește valorile UE

Eurodeputații și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la situația valorilor UE în Ungaria, care s-au deteriorat și mai mult din cauza „eforturilor deliberate și sistematice ale guvernului” și în ciuda activării de către Parlament a mecanismului articolului 7.

Ultimele lor preocupări se referă la adoptarea de legi fără suficientă examinare parlamentară și consultare publică, precum și la invocarea abuzivă a „situației de pericol”, la utilizarea abuzivă a protecției avertizorilor de integritate pentru a submina drepturile persoanelor LGBTIQ+ și libertatea de exprimare, precum și la încălcarea drepturilor sociale și de muncă ale profesorilor.

Rezoluția condamnă campaniile anti-UE ale guvernului ungar, care urmăresc să distragă atenția de la nerespectarea valorilor europene și corupția sistemică. Eurodeputații solicită guvernului să alinieze procesele electorale la standardele internaționale, în special în contextul viitoarelor alegeri europene din 2024.

De asemenea, ei trag un semnal de alarmă cu privire la relatările unor acte de intimidare, cum ar fi vizitele poliției secrete la birourile unor companii, ale unor părți „strategice” ale industriei, cu scopul de a le aduce sub controlul cercului apropiat al prim-ministrului. Bugetul anual pentru 2022 a fost modificat de 95 de ori prin decret guvernamental, subliniază aceștia, ceea ce a împiedicat un control adecvat și indică lipsa unei bune gestiuni financiare.

Parlamentul menționează, de asemenea, o serie de preocupări legate de fondurile de redresare „înghețate” și de reformele corespunzătoare.

Preocupări legate de președinția rotativă a UE

Parlamentul subliniază rolul important pe care președinția Consiliului îl are în promovarea legislației, în asigurarea continuității agendei UE și în reprezentarea Consiliului în relațiile cu celelalte instituții.

Acesta pune sub semnul întrebării modul în care Ungaria va fi în măsură să îndeplinească această sarcină în mod credibil în 2024, având în vedere lipsa de conformitate cu legislația și valorile UE, precum și cu principiul cooperării loiale, dublând mesaje similare venite din partea unor state membre precum Germania, chiar dacă Budapesta, prin vocea ministrului de Justiție, Judit Varga, a contestat anticipat demersul legislativului european

Prin urmare, Parlamentul solicită Consiliului să găsească o soluție potrivită și reamintește că Parlamentul ar putea lua măsuri adecvate dacă nu se găsește o astfel de soluție.

Prin adoptarea acestei rezoluții, instituția legislativă europeană răspunde așteptărilor cetățenilor de a susține în mod sistematic statul de drept în toate țările UE, în special prin protejarea valorilor europene și a bugetului UE, exprimate în propunerile 25(1), 25(4), 16(6) și 38(1) din concluziile Conferinței privind viitorul Europei.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE dublează ajutorul financiar pentru R. Moldova, la 295 de milioane de euro. Decizia, anunțată în ajunul summitului Comunității Politice Europene de la Chișinău

Published

on

© European Union, 2023 - Source: EP

Statele membre ale Uniunii Europene au decis marți, cu două zile înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău, să sporească de aproape de două ori valoarea asistenței macrofinanciare pentru Moldova, pe care au convenit să o acorde cu un an în urmă.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, în aprilie 2022, cu o zi înainte ca România, Germania și Franța să lanseze platforma de sprijin pentru Republica Moldova, instituția care grupează statele membre ale Uniunii adoptase legislația care permite UE să ajute financiar Moldova cu 150 de milioane de euro. Astăzi, în ajunul summitului CPE de la Chișinău, Consiliul a majorat această sumă cu 145 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că Moldova va avea la dispoziție în total 295 de milioane de euro.

Asistența macrofinanciară a Uniunii are ca scop sprijinirea stabilizării economice și a agendei de reforme structurale a Republicii Moldova, suplimentând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

“Moldova poate continua să se bazeze pe UE. Vom continua să sprijinim Moldova, inclusiv din punct de vedere financiar. Având în vedere circumstanțele actuale, este oportun să dublăm fondurile pe care le punem la dispoziția Moldovei”, a declarat Elisabeth Svantesson, ministrul de finanțe al Suediei.

Din suma maximă de 295 de milioane de euro, UE va oferi până la 220 de milioane de euro sub formă de împrumuturi și până la 75 de milioane de euro sub formă de granturi. Asistența va contribui la acoperirea necesităților balanței de plăți a Moldovei, așa cum au fost identificate în programul FMI.

Există efecte negative considerabile ale războiului Rusiei din Ucraina asupra economiei moldovenești. Având în vedere că există în continuare un deficit rezidual semnificativ de finanțare externă în balanța de plăți a Moldovei pentru 2023, în plus față de resursele furnizate de FMI și de alte instituții multilaterale, Consiliul a considerat că este necesar să se majoreze asistența macrofinanciară a Uniunii acordată Moldovei. Această majorare este, în circumstanțele excepționale actuale, considerată a fi un răspuns adecvat la solicitarea Moldovei de sprijin pentru stabilizarea sa economică, în conjuncție cu programul FMI.

Prezenta decizie va intra în vigoare în a treia zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

UE și statele sale membre sunt unite în sprijinul lor neclintit pentru Moldova.

Moldova a primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022. Încă înainte de a i se acorda statutul de candidat la UE, Moldova a primit asistență financiară din partea UE în cadrul Instrumentului european de vecinătate. Această asistență este acum în creștere.

UE ajută Moldova în paralel cu programul Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Moldova din 20 decembrie 2021, în cadrul mecanismului extins de creditare/mediu extins de creditare. În mai 2022, ca urmare a nevoilor de finanțare în creștere care decurg în mare parte din efectele războiului din Ucraina asupra economiei moldovenești, FMI a adoptat, de asemenea, o decizie de a crește sprijinul financiar acordat Moldovei.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ungaria contestă un demers al Parlamentului European care îi pune la îndoială capacitatea de a exercita președinția semestrială a Consiliului UE, ce urmează să o preia la jumătatea lui 2024

Published

on

© European Union, 2021

Ungaria nu va permite Parlamentului European să-i blocheze dreptul de exercitare a președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene, pe care o va deține în cea de-a doua jumătate a anului viitor, a susținut joi ministrul ungar al Justiției, Judit Varga, amintind că instituția legislativă europeană nici nu are competențe în această chestiune, informează presa ungar, citată de EFE, conform Agerpres.

”Parlamentul European vrea încă o dată să-i ia ceva Ungariei. Săptămâna viitoare va vota din nou o rezoluţie împotriva Ungariei, prin care vor să blocheze preşedinţia ungară” a Consiliului UE, a anunțat Judit Varga, care a completat că Guvernul de la Budapesta ”nu va permite” acest lucru.

Reacția acesteia răspunde astfel relatărilor din presa internațională conform cărora mai multe grupuri politice din Parlamentul European vor cere printr-o rezoluție pe care o vor prezenta să fie inclusă și o mențiune care să pună la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita această președinție, aducând în discuție încălcarea principiului statului de drept de către premierul Viktor Orban.

Oficialul de la Budapesta a amintit că statele membre, în Consiliul UE, și nu Parlamentul European, decid cu unanimitate de voturi asupra președinției rotative.

La mijlocul lunii decembrie, statele membre UE au dat undă verde Planului Național de Redresare și Reziliență al Ungariei, cu o alocare de 5,8 milioane de euro sub formă de granturi, însă, în egală măsură, ambasadorii țărilor UE au aprobat suspendarea a 6,3 miliarde de euro din fondurile europene destinate Budapestei, ca urmare a încălcării principiului statului de drept.

Disputele guvernului conservator al lui Orban cu Bruxellesul asupra statului de drept ţin de numeroase teme, printre acuzaţiile Comisiei Europene la adresa Ungariei numărându-se deficienţele în funcţionarea independentă a justiţiei, corupţia, neregulile în atribuirea contractelor publice, afectarea independenţei presei, contestarea întâietăţii dreptului UE asupra celui naţional, nerespectarea drepturilor migranţilor şi ale persoanelor LGBT.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

Maia Sandu, “recunoscătoare sprijinului din partea României și Franței”, predă Spaniei ștafeta summitului CPE care a făcut R. Moldova mai vizibilă pe harta Europei

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Zelenski, recunoscător pentru că “România ajută Ucraina”: Relațiile s-au schimbat când “Iohannis și alți lideri au susținut candidatura Ucrainei la UE”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Victor Negrescu solicită Comisiei Europene printr-un demers susținut de europarlamentari din mai multe grupuri politice să sprijine cu fonduri UE copiii români cu părinți plecați în afara țării

U.E.10 hours ago

Oficiali de rang înalt din Europa în frunte cu Josep Borrell participă la cel mai important forum de securitate din Asia, încercând să-i convingă pe partenerii din regiune să sprijine mai mult Ucraina

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO11 hours ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

Polonia livrează arme și muniții cu șase avioane de transport pentru poliția din Republica Moldova

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA12 hours ago

Declarație comună Iohannis – Zelenski adoptată în R. Moldova: România și Ucraina vor organiza consultări privind garanțiile de securitate acordate Ucrainei înaintea aderării la NATO

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Parlamentul European solicită o strategie coordonată pentru a mări reziliența UE la ingerințele străine și la manipularea informațiilor și pentru a proteja alegerile europene din 2024

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO11 hours ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA13 hours ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO1 week ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ1 week ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

Team2Share

Trending