Connect with us

COMISIA EUROPEANA

UE a decis înființarea unui hub de securitate internă la Chișinău prin care Republica Moldova va fortifica “centura de securitate a Europei”

Published

on

© Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova/ Facebook

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, și ministrul moldovean al afacerilor interne, Ana Revenco, au lansat luni, la Praga, Centrul de sprijin al UE pentru securitatea internă și gestionarea frontierelor, cu sediul în Republica Moldova, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

În calitate de platformă operațională, Centrul de sprijin al UE va sprijini cooperarea în domeniul securității interne și al gestionării frontierelor între UE, agențiile sale, statele membre și autoritățile moldovenești. Hub-ul va fi stabilit la Chișinău și va fi coordonat de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.

“Războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei a condus la riscuri pentru securitatea internă atât în UE, cât și în Republica Moldova. Datorită poziției sale geografice, Moldova are un rol-cheie în abordarea implicațiilor penale și de securitate ale invaziei Rusiei în Ucraina. Lansarea hub-ului de sprijin al UE este o reflectare suplimentară a perspectivei europene a Republicii Moldova, în conformitate cu decizia Consiliului European de a acorda Moldovei statutul de țară candidată”, arată executivul european, în vreme ce Ministerul de Interne de la Chișinău, într-un alt comunicat, subliniază că “din acest moment, Republica Moldova fortifică centura de securitate a Europei și devine stat producător de securitate pentru spațiul european“.

 

Acest nou organism, menit să ajusteze arhitectura de securitate europeană pentru situații de criză, precum cea generată de războiul din Ucraina, este înființat după doar 2 luni de când ministrul Ana Revenco și echipa sa i-au propus comisarului Ylva Johansson înființarea unei structuri la Chișinău, pentru fortificarea securității spațiului european, care să cuprindă și Republica Moldova, arată sursa citată.

“Numai cu intervenția doamnei comisar Johansson și determinarea ministrului de interne Ceh, noi reușim astăzi, în numai două luni, să punem ancore de securitate dincolo de spațiul Uniunii Europene. Un pas mic pentru noi, specialiștii din domeniul afacerilor interne, dar un pas mare pentru liniștea și pacea cetățenilor întregii Europe, printre care se numără și cetățenii Republicii Moldova. Practic, împreună fortificăm centura de securitate a Europei la graniță cu războiul”, a declarat ministrul Revenco la ceremonia de semnare a acordului, la Praga.

Ministrul afacerilor interne din Republica Moldova, Ana Revenco, participă luni la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al UE, care este format din miniștrii justiției și afacerilor interne din toate statele membre ale UE. Este pentru prima dată când un ministru dintr-un stat non UE este invitat să participe la întrunirea JAI. La Consiliul JAI din 11 iulie participă și ministrul de interne al Ucrainei.

Ca parte a pachetului global de sprijin al UE pentru Moldova, obiectivul hub-ului de sprijin al UE va fi:

– să coordoneze sprijinul pe care UE și statele sale membre îl acordă Moldovei pentru a consolida aplicarea legii și gestionarea frontierelor;

– să ofere un ghișeu unic pentru autoritățile moldovenești care să ofere setul complet de instrumente de măsuri de sprijin pe care UE și statele sale membre le oferă Moldovei în materie de securitate internă și de gestionare a frontierelor;

– să sprijine mecanismele existente în materie de securitate internă și de gestionare a frontierelor, în special sprijinul pe care Europol îl oferă în ceea ce privește schimbul de informații, analiza și cooperarea operațională, pe care Frontex și Misiunea UE de asistență la frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM) îl oferă în ceea ce privește gestionarea frontierelor și, în special, în ceea ce privește detectarea traficului de arme de foc și combaterea traficului de persoane, precum și sprijinul operațional prin intermediul Platformei europene multidisciplinare împotriva amenințărilor criminale (EMPACT);

– să identifice nevoile autorităților moldovenești în ceea ce privește consolidarea capacităților de aplicare a legii și de gestionare a frontierelor, sprijinind programarea instrumentelor de finanțare ale UE.

Centrul de sprijin al UE în Moldova va funcționa de-a lungul celor șase domenii prioritare, care se bazează pe riscurile și amenințările identificate în comun de UE și Moldova. Centrul se va concentra pe: traficul de arme de foc, traficul de migranți, traficul de persoane, prevenirea și combaterea terorismului și a extremismului violent, criminalitatea informatică și traficul de droguri.

Fiecare reuniune a hub-ului de sprijin al UE se va axa pe domenii prioritare specifice și va avea ca rezultat acțiuni operaționale, cum ar fi lansarea unor investigații sau instruiri specifice. Prima reuniune operațională a hub-ului a avut loc astăzi, odată cu lansarea politică a inițiativei. Aceasta s-a axat pe abordarea amenințărilor reprezentate de traficul de arme de foc.

Hub-ul va reuni experți de la Europol, Frontex, EUBAM, fiecare stat membru care detașează ofițeri de aplicare a legii în Moldova, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă. Moldova va participa la hub-ul de sprijin al UE cu un reprezentant al Centrului de cooperare polițienească internațională al Poliției Naționale din Moldova, coordonatorul național EMPACT în Moldova, un expert în materie de trafic de persoane și persoana de contact a autorităților moldovenești pentru cooperarea cu CEPOL.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Finanțare din partea UE de peste 1,3 mld. de euro pentru drepturile femeilor și ale tinerilor, securitatea alimentară, lupta împotriva bolilor și biodiversitate

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încheiat o săptămână de discuții intense cu liderii mondiali și partenerii internaționali în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York cu o serie de angajamente pentru a aborda actuala criză alimentară, agravată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, criza climatică și ecologică urgentă și pentru a îmbunătăți sănătatea la nivel mondial.

Luând cuvântul la Festivalul Global Citizen de la New York, președinta von der Leyen a reiterat angajamentul UE de a-i ajuta pe partenerii cei mai vulnerabili să facă față consecințelor sociale și economice ale acțiunilor ilegale ale Rusiei și de a stimula investițiile durabile în cadrul strategiei Global Gateway a UE.

„Echipa Europa răspunde la apelul cetățenilor de a aborda problema securității alimentare, de a avea grijă de sănătatea noastră și de sănătatea planetei noastre. După ce ne-am unit forțele pentru a lupta împotriva pandemiei, acum trebuie să ne unim pentru a pune capăt altor boli mortale, pentru a combate sărăcia și pentru a obține echitatea. Iar Europa își va juca, de asemenea, rolul în tranziția ecologică globală. Înainte de COP15 din decembrie, confirmăm o investiție fără precedent în sprijinul partenerilor noștri. Fac apel la toți donatorii internaționali să fie la înălțimea ambiției noastre în ceea ce privește biodiversitatea”, a declarat Ursula von der Leyen.

„Trebuie să ne unim pentru a repune pe calea cea bună Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. După cum s-a anunțat în cadrul Summitului “Transformarea educației” din această săptămână, UE și-a mărit semnificativ investițiile în educație – acceleratorul progreselor în ceea ce privește toate ODD-urile. Prin aceste noi anunțuri de astăzi, facem apel la comunitatea internațională să ni se alăture pentru a investi mai mult, mai echitabil și mai eficient în oameni și pe planetă”, a declarat comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen.

Astfel, șefa Comisiei Europene a promis 715 milioane de euro pentru Fondul Mondial de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei, ceea ce ridică contribuția totală a Echipei Europa (UE și statele membre) la peste 4,3 miliarde de euro. Aceasta a anunțat, de asemenea, alocarea a 600 de milioane de euro reprezentând fonduri suplimentare pentru a face față crizei mondiale a securității alimentare în țările partenere cele mai vulnerabile din Africa, Caraibe și Pacific.

În plus, președintele a anunțat o nouă contribuție de 45 de milioane EUR pe o perioadă de șase ani pentru a sprijini sănătatea și drepturile sexuale și reproductive – și drepturile femeilor – la nivel mondial.

De asemenea, a anunțat că dublarea finanțării Comisiei pentru biodiversitatea globală va duce la investiții de 7 miliarde de euro pentru protejarea biodiversității în întreaga lume. În plus, acesta a anunțat că Uniunea Europeană pregătește parteneriate forestiere cu cinci țări – Uganda, Zambia, Congo, Mongolia și Guyana.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană va sprijini cu 28 mld. euro accelerarea comercializării noilor tehnologii energetice nepoluante

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Astăzi, în cadrul Forumului global de acțiune pentru energie curată, care a avut loc la Pittsburgh, SUA, Comisia Europeană și-a reafirmat sprijinul pentru accelerarea comercializării noilor tehnologii energetice curate, potrivit comunicatului oficial. 

Astfel, Comisia va contribui la această provocare cu peste 28 de miliarde de euro până în 2027 pentru a promova inovarea și implementarea tehnologiilor energetice nepoluante, în special în “sectoare greu de abandonat”, prin intermediul programului Orizont Europa, al Fondului pentru inovare și al InvestEU.

Prin sprijinirea comercializării tehnologiilor energetice curate (Clean Energy Technologies Demonstration Challenge), țările din întreaga lume și-au stabilit obiectivul de a strânge în mod colectiv 90 de miliarde de dolari în investiții publice, care, la rândul lor, vor atrage investiții private suplimentare, pentru proiecte demonstrative la scară largă care vor fi finalizate în acest deceniu. Acest lucru va accelera comercializarea de noi tehnologii, ne va permite să ne rupem dependența de combustibilii fosili volatili și neatenți și să lucrăm la o tranziție incluzivă și echitabilă către o energie curată.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat: „Sunt încântată să sprijin Provocarea pentru demonstrarea tehnologiilor energetice curate. Cercetarea și inovarea vor conduce tranziția către energia curată, care este mai necesară ca niciodată. Comisia Europeană va contribui cu peste 28 de miliarde de euro până în 2027 pentru a promova inovarea și implementarea energiei nepoluante, în special în sectoarele care sunt dificil de redus. Programele noastre europene sunt pregătite pentru acest lucru. În plus, împreună cu statele membre ale UE, ne așteptăm ca Team Europe să aibă o contribuție importantă la accelerarea comercializării de noi tehnologii energetice curate.”

Un exemplu este prima oțelărie curată cu hidrogen din lume, coordonată de proiectul Hybrit, care va înlocui furnalele pe cărbune cu tehnologia de reducere directă bazată pe hidrogen. Proiectul a primit finanțare în cadrul primei cereri de propuneri de proiecte de anvergură din cadrul Fondului pentru inovare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Acesta nu este doar un război al Rusiei împotriva Ucrainei, ci este vorba despre autocrație împotriva democrației, care nu va mai fi dacă nu luăm atitudine, a subliniat președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, într-un discurs susținut în fața studenților Universității Princeton, moment prilejuit de desfășurarea celei de-a 77-a reuniuni a Adunării Generale a ONU, care a adus împreună peste 140 de șefi de stat sau de guvern.

”Fiecare dintre democrațiile noastre este unică și diferită pentru că, până la urmă, au fost modelate de către popoarele noastre, de către istoria, cultura, trecutul constituțiile noastre. Dar, în cele din urmă, democrațiile, în toate formele lor, se reduc la un numitor comun: le oferă oamenilor o voce. Oferă posibilitatea de a schimba lucrurile la urna de vot. În democrații, ne luptăm chiar și pentru dreptul de a nu fi de acord. Aceasta este democrația. Să poți spune ce gândești. Să-și schimbi părerea, dacă vrei. Să fii liber să fii tu însuți, astfel încât, dacă ești diferit de majoritate, să fii egal în fața legii. Aceasta este responsabilitatea față de toți, nu doar față de cei care te-au votat. Aceasta este democrația. Un sistem în care puterea este dată și luată de către cetățeni și înscrisă în echilibrul instituțional (mecanismul de checks and balances)”, a explicat von der Leyen.

Aceasta a descris și cum arată ”alternativa”.

”La începutul acestui an, Rusia și China și-au afirmat <<prietenia fără limite>>Și, în ciuda faptului că în ultimele zile au apărut fisuri, ambele continuă să țintească spre o viziune fundamental diferită asupra viitorului. Cred că trebuie să luăm această provocare foarte în serios. Trebuie să apărăm ordinea internațională deschisă și favorabilă incluziunii – atât în Statele Unite și în Uniunea Europeană, cât și dincolo de acestea. Cei care au fost suficient de norocoși să se nască și să crească în democrație pot lua adesea democrația ca pe un lucru de la sine înțeles. A fost dintotdeauna acolo. Am trăit întotdeauna într-o democrație. Dar acum îmi dau seama că nu va mai fi aici dacă nu iau atitudine. Cei care au trăit în autocrații și regimuri autoritare știu prea bine cât de prețioasă este libertatea. În Europa, am învățat că trebuie să lucrăm mereu la consolidarea democrației – pentru că știm cât de repede și cât de devastator se poate schimba istoria”, a semnalat președinta Comisiei Europene, lansând astfel un apel la eforturi zilnice pentru a prezerva regimurile democratice într-o lume amenințată de autocrații revanșarde.

De altfel, însăși ea a trăit într-o țară divizată, având norocul, potrivit mențiunilor sale, să se nască în Republica Federală Germană.

”Îmi amintesc foarte bine perioada Cortinei de Fier. Când eram de vârsta voastră (n.r. a studenților) când am vrut să mergem cu mașina pe insula Berlinului de Vest care era înconjurată de RDG, îmi amintesc și astăzi sentimentul de groază pe care îl aveam când conduceam pe coridorul care traversa zona morții. Pentru că știai, o mișcare greșită și nu mai există niciun stat de drept care să te protejeze. Așa că îmi amintesc foarte bine acest sentiment, ceea ce a însemnat Cortina de Fier, Zidul și zona morții. Îmi amintesc, bineînțeles, și zilele de bucurie din 1990, când Cortina de Fier a căzut, când a căzut Zidul din Berlin și când țările din spatele Cortinei de Fier s-au eliberat. Într-adevăr, țările baltice, Polonia, România, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Cehia – și multe altele. Astăzi, același vânt al schimbării bate din nou pe continent”, a rememorat Ursula von der Leyen evenimentele istorice ale secolului trecut pentru a evidenția că  decizia Ucrainei de a se alătura Uniunii Europene conține aceeași greutate istorică precum cea a căderii Cortinei de Fier.

În viziunea Ursulei von der Leyen, ”acest război va schimba Europa și lumea în mod fundamental”.

”Vreau să vorbesc puțin despre energie. La începutul războiului, Europa era puternic dependentă de combustibilii fosili ruși: cărbune, petrol, gaz. 60% din veniturile bugetelor rusești la acea vreme proveneau din combustibili fosili. Așa că vă puteți imagina cât de important era și este exportul de combustibili fosili. Putin a construit strategic această dependență, pe care, mai târziu, a folosit-o pentru a ne șantaja. (…) n prezent, preferă să ardă gazul – adică să îl ardă la propriu – în loc să îl livreze, așa cum ar trebui, dacă ne uităm la contracte. Cred că, în mod evident, a crezut că ne poate intimida și diviza. Dar permiteți-mi să vă spun că este exact invers. Acest șantaj ne-a unit cu adevărat. Și este un punct de cotitură, pentru că am decis, ca Uniune Europeană: vom pune capăt dependenței noastre de combustibilii fosili ruși”, a fost mesajul ferm transmis de președinta Comisiei Europene.

Investițiile în energia regenerabilă reprezintă cea mai bună modalitate de a scăpa de combustibilii fosili, a punctat von der Leyen.

”Fiecare kilowatt/oră pe care îl producem din energie solară, eoliană, hidro, din energie geotermală, din biomasă, din hidrogen verde – spuneți-le cum vreți – nu numai că este bună pentru climă – aceasta este cea mai importantă parte – dar ne face și independenți. Este un produs autohton; reprezintă securitatea aprovizionării cu energie; a creat locuri de muncă casă. Dacă vă uitați la prețul actual al energiei solare și eoliene, aceasta este mai ieftină decât combustibilii fosili”, a explicat oficialul european, care a amintit de parcurile eoliene offshore din Marea Nordului. 

Dincolo de acest parc care va reuși, odată finalizat, să încălzează 50 de milioane de locuințe pe tot parcursul anului, Comisia Europeană are în vedere un plan de acțiune pentru ”digitalizarea sistemului energetic” prin care UE încearcă să promoveze schimbul de date cu privire la consumul de electricitate începând din 2024, pentru a ajuta la creşterea flexibilităţii pe pieţele de energie din regiune, de exemplu permiţând panourilor fotovoltaice şi vehiculelor electrice să introducă energie electrică înapoi în reţea.

Planul, care va necesita investiții de peste 560 de miliarde de euro, prevede instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperişul tuturor clădirilor comerciale şi publice până în 2027 şi pe acoperişul tuturor clădirilor rezidenţiale noi până în 2029.

 De asemenea, documentul cere instalarea a 10 milioane de pompe de căldură pe parcursul următorilor cinci ani precum şi pentru 30 de milioane de vehicule cu emisii zero pe drumurile din UE în 2030.

Continue Reading

Facebook

PPE2 hours ago

Manfred Weber: România și Bulgaria ar trebui să devină în sfârșit membre Schengen. Aveți sprijinul deplin al PPE

U.E.4 hours ago

Germania se va aproviziona cu gaz natural lichefiat din Emiratele Arabe Unite în urma unui acord încheiat de cancelarul Olaf Scholz

ROMÂNIA5 hours ago

Bogdan Aurescu s-a întâlnit, la New York, cu președintele executiv al American Jewish Committee. Situația de securitate de la Marea Neagră, subiect principal de discuție

S&D6 hours ago

Partidul Socialiștilor Europeni se reunește la Berlin, pe 14-15 octombrie, pentru cel de-al 12-lea Congres. Evenimentul va fi găzduit de partidul cancelarului Olaf Scholz

MAREA BRITANIE6 hours ago

Marea Britanie va crește cheltuielile forțelor sale armate cu cel puțin 52 mld. de lire sterline ca răspuns la agresiunea rusă

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Zelenski s-a declarat „șocat” că Israelul nu a oferit Ucrainei sisteme de apărare anti-aeriană

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Finanțare din partea UE de peste 1,3 mld. de euro pentru drepturile femeilor și ale tinerilor, securitatea alimentară, lupta împotriva bolilor și biodiversitate

SUA1 day ago

Joe Biden amenință Rusia cu „costuri economice suplimentare rapide și severe” în cazul anexării unor părți din Ucraina

ROMÂNIA1 day ago

Cosmin Marinescu: Utilizarea eficientă și integrală a fondurilor europene trebuie să rămână prioritatea zero a autorităților statului

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu a inaugurat, la New York, expoziția „Parteneriatul Strategic România – SUA 25”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.2 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA2 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU4 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL4 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce Putin a anunțat ”mobilizarea parțială a armatei ruse”: Ne menţinem atitudinea echilibrată și analizăm cu calm situația împreună cu aliaţii noştri din NATO

Team2Share

Trending