Parlamentul și Consiliul UE au desemnat 2021 Anul European al Căilor Ferate în urma unui acord informal agreat în noiembrie. Potrivit acestui acord, Anul European al Căilor Ferate 2021 va promova transportul feroviar ca mod de transport durabil, inovator și sigur, capabil să garanteze servicii esențiale chiar și în timpul crizelor neprevăzute.
Acest lucru a fost demonstrat de rolul strategic jucat de calea ferată în menținerea legăturilor esențiale în timpul pandemiei COVID-19, atât pentru transportul persoanelor, cât și al mărfurilor esențiale.
Alte obiective pentru acest an vor include sensibilizarea cu privire la dimensiunea europeană transfrontalieră a transportului feroviar și creșterea contribuției sale la economia, industria și societatea UE.
În context, menționăm că România are de 4 ori mai puţine căi ferate faţă de Germania şi de trei ori mai puţine decât Franţa, densitatea căilor ferate în UE fiind următoarea, potrivit Mediafax: Germania – 38.416 km Franţa – 27.594 km Marea Britanie – 16.759 km Italia – 16.781 România – 10.765 km.
De asemenea, pe căile ferate din România se circulă cu maxim 70 de kilometri la oră din cauza restricţiilor de viteză, potrivit sursei citate mai sus. Trenurile de marfă circulă, însă, şi cu 20 de kilometri pe oră. În alte state europene, trenurile circulă cu până la 300 kilometri pe oră (Germania – 300 de km/h Italia – 180-250 km/h Austria – 250 km/h Franţa – 140 km/h).
Din păcate, starea precară a căilor ferate este redată şi de procentul infrastructurii feroviare electrificate. Într-un raport al Institutului Național de Statistică din 2018, reiese că doar 37,4% din reţeaua feroviară este electrificată, adică aproximativ 4.029 km, procent care ne situează sub media Uniunii Europene, unde ponderea liniilor electrificate este de 53%.
La nivelul continental, Elveţia este ţara cu 100% grad de electrificare, urmată de Luxemburg, cu 95,3%, Muntenegru (89,5%), Belgia (86%) şi Olanda (75,6%, iar la polul opus se situează Irlanda, cu 5,7% din reţea electrificată, Lituania (8%) şi Estonia (12,8%).
În ceea ce priveşte vecinii României, suntem depășiți de Bulgaria, cu 71,2%, dar şi, la limită, de Ungaria, cu 40,5%. Dintre țările estice, peste România la gradul de electrificare se mai află Polonia (63%), Slovenia (50,5%) şi Slovacia (43,8%).
România are șansa, însă, în următorii ani, de a îmbunătăți infrastructura de transport feroviar, pentru a o face mai eficientă și pentru a o aduce la standarde europene. În acest sens, autoritățile vor avea la dispoziție bani europeni atât din cadrul programelor clasice ale bugetului multianual al UE, dar și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR).
Amintim că României îi vor reveni în total 79,94 miliarde de euro de la UE din pachetul de redresare economică al UE în valoare de 1,8 triliarde de euro, care vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument de 672,5 miliarde de euro), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).
De altfel, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, menționa într-un interviu pentru Digi24, că sectorul căilor ferate este eligibil pentru finanțare europeană în contextul susținerii tranziției ecologice, însă cele 4,5 miliarde de euro alocate de Guvern în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență – în baza căruia ar putea obține finanțare europeană pentru modernizare și reforme – sunt în mare parte atribuite sectorului rutier – 3,5 miliarde de euro, restul de 1 miliard fiind destinat pentru pentru centuri ocolitoare şi alte drumuri, iar autostrăzile nu se încadrează la capitolul „verde” în transporturi.
Planul național de redresare și reziliență prezentat spre consultare publică la finalul lunii noiembrie a anului trecut de către fostul guvern PNL menționa pragurile de 37% pentru tranziția verde și 20% pentru digitalizare drept „constrângeri” de la nivel european. Cu toate acestea, pentru a beneficia de bani europeni din cadrul MRR, România va trebui să respecte cele două praguri, ele nefiind negociabile. De altfel, ministrul Cristian Ghinea a indicat clar că PNRR trebuie refăcut.
PNRR-ul de 30,44 miliarde de euro este structurat bugetar pe trei piloni: Transport și schimbări climatice (o alocare de 21,4 miliarde de euro, reprezentând 64,88% din buget); Servicii publice, dezvoltare urbană, valorificarea patrimoniului (6,5 miliarde de euro, reprezentând 19,71%); Competitivitate economică, digitalizare și reziliență (5,08 miliarde de euro, reprezentând 15,42%).