Alianța Nord-Atlantică a criticat duminică “retorica nucleară periculoasă şi iresponsabilă” a Rusiei, după anunţul preşedintelui rus Vladimir Putin că Moscova va amplasa arme nucleare tactice în Belarus ca represalii faţă de intenţia Marii Britanii de a oferi Ucrainei muniţii cu uraniu sărăcit.

“NATO rămâne vigilentă şi monitorizăm îndeaproape situaţia. Nu am observat nicio schimbare în postura nucleară a Rusiei care să ne determine să ne-o ajustăm pe a noastră“, a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO Oana Lungescu, într-un mesaj pe contul de Twitter.

“Rusia şi-a încălcat sistematic angajamentele asupra controlului armamentelor, cel mai recent suspendându-şi participarea la Tratatul Noul START”, a continuat oficialul aliat.

Russia’s nuclear rhetoric is dangerous & irresponsible. #NATO is vigilant. We are closely monitoring the situation & we have not seen any changes in Russia’s nuclear posture that would lead us to adjust our own. My statement 🔽 pic.twitter.com/ulXUCI9JZE

— Oana Lungescu (@NATOpress) March 26, 2023

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat sâmbătă că arme nucleare tactice ale armatei ruse vor fi staţionate în Belarus, relatează Agerpres, care citează agențiile internaționale de presă.

Întrebat de ce a luat o asemenea decizie acum, liderul de la Kremlin a spus că acesta este un răspuns faţă de intenţia Marii Britanii de a furniza Ucrainei obuze perforante cu uraniu sărăcit.

El a apreciat că Rusia nu face astfel nimic “neobişnuit”, întrucât Statele Unite au “desfăşurat de mult timp” arme nucleare în ţările cu care sunt aliate, menţionând Germania, Turcia, Olanda, Belgia, Italia şi Grecia.

Preşedintele rus a precizat că aceste arme nu vor fi cedate Belarusului, întrucât “nici Statele Unite nu le cedează aliaţilor lor”. El a estimat că acordul cu Belarusul pentru amplasarea de arme nucleare tactice în această ţară nu contravine obligaţiilor internaţionale ale Rusiei asupra neproliferării nucleare. 

În schimb, Alianța Nord-Atlantică a acuzat că aceste argumente ale lui Putin sunt “înșelătoare”, precizând că Rusia a încălcat obligațiile sale internaționale, inclusiv prin suspendarea participării la noul Tratat START, în timp ce aliații din NATO și-au respectat angajamentele internaționale.

Anunțul lui Putin a determinat Ucraina să solicite convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, în vreme ce șeful diplomaţiei europene Josep Borrell a anunţat că UE este pregătită să adopte noi sancţiuni împotriva Belarusului dacă această ţară acceptă desfăşurarea unor arme nucleare ruseşti pe teritoriul său.

Apropierea ruso-chineză arată mai degrabă ca o “căsătorie de convenienţă” decât din “convingere”, a declarat miercuri şeful diplomaţiei americane Antony Blinken, afirmând totodată că sprijinul Chinei pentru Rusia este împotriva intereselor americane.

Audiat în Comisia pentru afaceri externe a Senatului SUA, secretarul de stat american a vorbit cu senatorii după vizita președintelui chinez Xi Jinping la Moscova, încheiată cu adoptarea unei declarații comune alături de omologul său rus Vladimir Putin, un text cu repetiție al unui document similar semnat de Xi și Putin anul trecut, înainte de invazia rusă în Ucraina.

“Parţial pentru că au o viziune foarte diferită asupra lumii faţă de a noastră, au intrat într-o căsătorie de convenienţă. Nu sunt sigur că este din convingere”, a declarat Blinken, titularul politicii externe a administrației președintelui Joe Biden, a cărui doctrină globală vede o eră a competiției strategice și a confruntării dintre democrații lumii și autocrații precum China și Rusia.

“Rusia este în mod clar partenerul junior în această relaţie”, a adăugat el, potrivit AFP.

De altfel, în iunie 2021, cu ocazia singurei lor întrevederi în persoană, la Geneva, președintele american Joe Biden i-a spus lui Vladimir Putin că nu este în interesul SUA și nici al Rusiei să se afle într-un nou Război Rece, făcând trimitere la ascensiunea Chinei care amenință stabilitatea mondială. Putin “are o graniță de mii de kilometri cu China, care vrea să devină cea mai mare putere”, a spus Biden, după acel summit SUA – Rusia.

Potrivit lui Antony Blinken, însă, sprijinul politic şi material furnizat Rusiei de către China este împotriva intereselor SUA. “Cred că sprijinul diplomatic, politic şi, într-o anumită măsură, material al Chinei pentru Rusia merge contra intereselor noastre de a vedea încheiat acest război”, a spus el, citat de Agerpres.

La finalul vizitei de stat în Rusia, președintele chinez și cel rus au adoptat o declarație comună în care au acuzat Alianţa Nord-Atlantică de ”subminarea păcii şi a stabilităţii regionale” și în care s-au declarat împotriva formării de alianțe exclusive în Asia-Pacific, aluzie la relațiile tot mai apropiate dintre democrațiile transatlantice și cele transpacifice.

De asemenea, Rusia şi China şi-au exprimat ”preocuparea profundă” faţă de eventuale ”consecinţe şi riscuri pentru stabilitatea strategică în regiunea Asia-Pacific” ca urmare a proiectelor de alianţă între SUA, Australia şi Regatul Unit pentru a construi submarine nucleare.

Anul trecut, cu trei săptămâni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, președintele chinez Xi Jinping și omologul său Vladimir Putin au semnat, la Beijing, o declarație comună prin care au cerut Occidentului să “abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”. Putin și Xi au cerut atunci NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul trilateral de securitate AUKUS dintre SUA, Marea Britanie și Australia. În declarație, cei doi lideri au statuat că noile relații sino-ruse sunt “superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece“.

Rusia şi China sunt ”preocupate” de prezenţa în creştere a NATO în Asia, afirmă preşedinţii Vladimir Putin şi Xi Jinping într-o declaraţie comună semnată marţi la finalul convorbirilor desfăşurate la Kremlin cu ocazia vizitei de stat a liderului de la Beijing, prima de la realegerea sa în funcție și prima de când Federația Rusă a invadat militar Ucraina.

”Cele două părţi sunt extrem de îngrijorate de consolidarea crescândă a legăturilor între NATO şi ţările din regiunea Asia-Pacific cu privire la chestiunile militare şi la cele de securitate”, au indicat cei doi şefi de stat, informează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

Ei au acuzat Alianţa Nord-Atlantică de ”subminarea păcii şi a stabilităţii regionale”, într-o reeditare a declarației de anul trecut, semnată în ajunul declanșării războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Moscova şi Beijingul ”sunt împotriva formării de blocuri închise exclusive în regiunea Asia-Pacific”, au subliniat cei doi lideri, denunţând ”influenţa negativă a strategiei Statelor Unite ghidate de o mentalitate a Războiului Rece (…) în legătură cu pacea şi stabilitatea în această regiune”.

Citiți și Putin, pregătit să discute planul de pace între Rusia și Ucraina propus de China. SUA cere lumii să nu se lase păcălită de decizii ale Rusiei, susținute de China, pentru a îngheța conflictul în propriile condiții

De asemenea, Rusia şi China şi-au exprimat ”preocuparea profundă” faţă de eventuale ”consecinţe şi riscuri pentru stabilitatea strategică în regiunea Asia-Pacific” ca urmare a proiectelor de alianţă între SUA, Australia şi Regatul Unit pentru a construi submarine nucleare.

Anul trecut, cu trei săptămâni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, președintele chinez Xi Jinping și omologul său Vladimir Putin au semnat, la Beijing, o declarație comună prin care au cerut Occidentului să “abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”. Putin și Xi au cerut atunci NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul trilateral de securitate AUKUS dintre SUA, Marea Britanie și Australia. În declarație, cei doi lideri au statuat că noile relații sino-ruse sunt “superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece“.

Ele ”fac apel în mod hotărât la membrii acestui parteneriat să îşi respecte cu stricteţe angajamentele privind neproliferarea şi să susţină pacea regională”, au declarat Putin şi Xi.

Pe de altă parte, Moscova şi Beijingul au acuzat Statele Unite că ”subminează” securitatea mondială prin faptul că încearcă să desfăşoare rachete în mai multe ţări din lume pentru ”a conserva un avantaj militar unilateral”.

”Rusia şi China se declară preocupate de intensificarea activităţilor Statelor Unite vizând crearea unui sistem mondial de apărare antirachetă şi desfăşurarea elementelor sale în diverse regiuni ale lumii, combinate cu o consolidare a capacităţii armelor non-nucleare de înaltă precizie”, au indicat preşedinţii rus şi chinez în declaraţia comună semnată marţi seară după încheierea convorbirilor de la Kremlin.