Connect with us

COMISIA EUROPEANA

UE a prezentat orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie menite să accelereze tranziția verde într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor

Published

on

©European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat marți noile Orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie, care vor fi adoptate în mod oficial în ianuarie 2022 și care se vor aplica de la data adoptării.

Noile norme asigură alinierea la obiectivele și țintele importante ale UE stabilite în Pactul verde european și la alte modificări recente aduse reglementărilor din domeniile energiei și mediului și țin seama de importanța sporită a protecției climei.

Noile norme creează un cadru flexibil, adecvat pentru utilizare și favorabil, menit să ajute statele membre să furnizeze sprijinul necesar pentru atingerea obiectivelor Pactului verde european într-un mod specific și eficient din punctul de vedere al costurilor.

”Europa va avea nevoie de un volum considerabil de investiții durabile care să sprijine tranziția sa verde. Deși o mare parte din sprijin va proveni din sectorul privat, sprijinul public va avea rolul de a asigura o realizare rapidă a tranziției verzi. Noile orientări aprobate astăzi vor consolida toate eforturile pe care le depunem pentru decarbonizarea societății noastre. Printre altele, acestea vor facilita investițiile statelor membre, inclusiv în sursele regenerabile de energie, pentru a accelera realizarea obiectivelor Pactului verde european, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Acesta este un pas important către asigurarea faptului că normele noastre privind ajutoarele de stat își îndeplinesc pe deplin rolul în sprijinirea Pactului verde european”, a transmis vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, normele privind ajutoarele de stat aprobate sprijină proiecte de protecție a mediului, inclusiv protecția climei și producerea de energie verde.

Acestea includ secțiuni care sprijină decarbonizarea economiei într-un mod amplu și flexibil, deschis tuturor tehnologiilor care pot contribui la realizarea obiectivelor Pactului verde european, inclusiv sursele regenerabile de energie, măsurile de eficiență energetică, ajutoarele pentru mobilitatea curată, infrastructura, economia circulară, reducerea poluării, protecția și refacerea biodiversității, precum și măsuri menite să asigure siguranța alimentării cu energie.

Normele au scopul de a ajuta statele membre să îndeplinească obiectivele ambițioase stabilite la nivelul UE în ceea ce privește energia și clima, cu cel mai mic cost posibil pentru contribuabili și fără denaturarea nejustificată a concurenței pe piața unică. De asemenea, orientările vizează să faciliteze participarea comunităților de energie din surse regenerabile și a IMM-urilor, ca vectori importanți ai tranziției verzi.

Orientările revizuite includ ajustări importante menite să asigure alinierea normelor la prioritățile strategice ale Comisiei, în special la cele stabilite în Pactul verde european, precum și la alte modificări recente aduse reglementărilor și la propunerile Comisiei din domeniile energiei și mediului, inclusiv pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”.

În special, Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie:

  • extind categoriile de investiții și tehnologii pe care statele membre le pot sprijini pentru a acoperi toate tehnologiile care pot contribui la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european. O singură secțiune nouă se referă la reducerea sau evitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, facilitând evaluarea măsurilor care sprijină decarbonizarea diferitelor sectoare ale economiei, inclusiv prin intermediul investițiilor în energia din surse regenerabile, eficiența energetică în procesele de producție și decarbonizarea industrială, în concordanță cu Legea europeană a climei. Normele revizuite permit, în general, un cuantum al ajutorului de până la 100 % din deficitul de finanțare, în special în cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale, și introduc noi instrumente de ajutor, cum ar fi contractele pentru diferență în materie de carbon, pentru a ajuta statele membre să răspundă nevoilor de înverzire ale industriei;
  • se referă la ajutoare destinate unui număr însemnat de domenii relevante pentru Pactul verde european. Acestea includ secțiuni noi și secțiuni actualizate privind ajutoarele pentru prevenirea sau reducerea poluării, alta decât cea cauzată de gazele cu efect de seră, inclusiv poluarea fonică, ajutoarele pentru utilizarea eficientă a resurselor și economia circulară, ajutoarele pentru biodiversitate și pentru repararea daunelor aduse mediului. În plus, Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie conțin secțiuni specifice referitoare la ajutoarele care stimulează investițiile în domenii emblematice, cum ar fi performanța energetică a clădirilor și mobilitatea curată, cuprinzând toate modurile de transport;
  • introduc modificări ale actualelor norme privind reduceri ale anumitor taxe pe energia electrică pentru utilizatorii mari consumatori de energie. Normele vizează limitarea riscului ca, din cauza acestor taxe, activitățile din anumite sectoare să fie transferate în locuri în care măsurile disciplinare în materie de mediu lipsesc sau sunt mai puțin ambițioase decât în UE. Pentru a ține seama de eforturile sporite de decarbonizare necesare pentru a îndeplini obiectivele climatice ale UE, Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie includ reduceri ale tuturor taxelor care finanțează decarbonizarea și politicile sociale. În plus, pentru a permite statelor membre să mențină condiții de concurență echitabile și pe baza unor indicatori obiectivi la nivel sectorial, Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie au redus numărul sectoarelor eligibile. Normele au fost, de asemenea, revizuite pentru a sprijini mai eficient decarbonizarea progresivă a acestor întreprinderi, inclusiv prin corelarea reducerilor taxelor cu angajamentele asumate de beneficiari de a-și reduce amprenta de carbon;
  • introduc garanții menite să asigure că ajutoarele sunt direcționate efectiv acolo unde este nevoie de ele pentru a îmbunătăți protecția climei și a mediului, sunt limitate la ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor de mediu și nu denaturează concurența sau integritatea pieței unice. În acest sens, Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie vor spori, de exemplu, participarea părților interesate la elaborarea măsurilor de ajutor de mare amploare, introducând obligația statelor membre de a consulta părțile interesate cu privire la principalele caracteristici ale acestora;
  • asigură coerența cu legislația și politicile relevante ale UE în domeniile mediului și energiei, printre altele prin eliminarea subvențiilor pentru cei mai poluanți combustibili fosili, în cazul cărora este puțin probabilă o evaluare pozitivă de către Comisie în temeiul normelor privind ajutoarele de stat, având în vedere efectele negative importante ale acestor combustibili asupra mediului. Este puțin probabil ca măsurile care implică noi investiții în gaze naturale să fie aprobate, cu excepția cazului în care se demonstrează că investițiile sunt compatibile cu obiectivele climatice ale Uniunii pentru 2030 și 2050, facilitând tranziția de la combustibili mai poluanți fără blocarea în tehnologii care pot să împiedice dezvoltarea pe scară mai largă a unor soluții mai curate. Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie conțin, de asemenea, o nouă secțiune privind ajutoarele pentru închiderea centralelor pe cărbune, turbă și șisturi bituminoase pentru a facilita decarbonizarea în sectorul energetic;
  • sporesc flexibilitatea și raționalizează normele anterioare, inclusiv prin eliminarea cerinței de notificare individuală a proiectelor ecologice de mare amploare în cadrul schemelor de ajutoare aprobate anterior de Comisie.

Noile Orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie au fost prezentate în urma unei evaluări a normelor existente, și anume Orientările privind ajutoarele de stat pentru energie și mediu, efectuată în cadrul verificării adecvării ajutoarelor de stat, și în urma unui studiu realizat de consultanți externi.

De asemenea, Comisia a efectuat o consultare amplă a tuturor părților interesate cu privire la normele revizuite propuse, în urma căreia s-au colectat peste 700 de contribuții. La acest proces au participat statele membre, asociații de întreprinderi, grupuri de interese, societăți individuale, ONG-uri și cetățeni. Revizuirea reflectă, de asemenea, experiența Comisiei care decurge din practica sa decizională din ultimii ani.

În toamna anului 2020, Comisia a lansat, de asemenea, o dezbatere europeană privind modul în care politica în domeniul concurenței poate sprijini în mai mare măsură obiectivele Pactului verde european, astfel încât să se asigure o cooperare cât mai eficace între normele în materie de concurență și politicile de durabilitate.

Procesul a început cu lansarea unei cereri de contribuții, urmată de o conferință găzduită, în februarie 2021, de vicepreședinta executivă Margrethe Vestager. Noile orientări țin seama și de contribuțiile primite.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat marți că va oferi expertiză tehnică pentru a ajuta nouă state membre, printre care și România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina, informează comunicatul oficial

Statele membre care au depus o cerere de sprijin vor primi experitiza în lunile următoare. Este vorba despre Belgia, Cipru, Cehia, Franța, Grecia, Italia, Polonia, România și Slovacia.

„Invazia Rusiei în Ucraina a declanșat o criză umanitară fără precedent. Este de datoria noastră să îi ajutăm pe cei care fug din calea războiului și caută siguranță în UE. Acest lucru înseamnă să le oferim acces la locuințe, educație, asistență medicală și locuri de muncă. Prin intermediul Instrumentului de asistență tehnică, Comisia Europeană sprijină statele membre pentru ca acest lucru să se întâmple fără probleme și rapid”, a transmis comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Expertiza tehnică este furnizată în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST), gestionat de Comisia Europeană.

Acesta va ajuta statele membre în ceea ce privește absorbția fondurilor UE în scopul primirii și integrării, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară; facilitarea recunoașterii calificărilor și diplomelor refugiaților ucraineni pentru a facilita intrarea acestora pe piața muncii din UE; adaptarea programelor școlare la nevoile elevilor ucraineni; și îmbunătățirea coordonării interministeriale.

La 21 martie 2022, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, Comisia a lansat un apel special pentru a sprijini statele membre care primesc refugiați din Ucraina și pentru a renunța treptat la dependența lor de combustibilii fosili din Rusia. Cererile depuse de statele membre au fost evaluate și aprobate în prezent de Comisie.

În cadrul IST 2022, Comisia Europeană ajută deja Croația, Danemarca, Finlanda, Grecia, Italia, Olanda și Portugalia în cadrul unor proiecte emblematice de sprijin „Integrarea resortisanților țărilor terțe în statele membre ale UE”.

Aceste proiecte îmbunătățesc capacitatea administrațiilor naționale de a furniza servicii de integrare favorabile incluziunii, precum și de a contribui la păstrarea talentelor și de a facilita accesul resortisanților țărilor terțe la piața muncii.

Sprijinul acordat de IST completează activitatea agențiilor UE și, în special, a Agenției Europene pentru Azil, care este activă în Malta, Italia, Grecia, Spania, Cipru, România, Belgia, Letonia și Lituania și, în curând, în Cehia și Olanda.

În cadrul eforturilor UE de sprijinire a Ucrainei în urma invaziei Rusiei, ambasadorii la UE au aprobat în urmă cu o lună o propunere care le permite statelor membre să aibă acces imediat la o finanțare inițială mai importantă din partea REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei) și care facilitează acordarea de sprijin pentru a se răspunde nevoilor de bază ale refugiaților din Ucraina. 

În total, în acest an va fi plătită o sumă de 3,5 miliarde EUR ca prefinanțare inițială suplimentară din partea REACT-EU, unul dintre cele mai mari programe de redresare post-pandemie care urmărește să consolideze fondurile politicii de coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Potrivit datelor la zi ale Agenției ONU pentru Refugiați, România a primit aproape 924.869 de refugiați din cele 6,2 milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Doar Polonia – 3,3 milioane de refugiați – a primit mai mulți ucraineni decât România.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru state membre selectate în cadrul proiectului-pilot pentru Parteneriate pentru inovare regională, inițiativă dezvoltată alături de Comitetul European al Regiunilor (CoR).

Potrivit unui comunicat al instituției, participanții la acțiunea-pilot sunt pregătiți să facă schimb de bune practici și să co-dezvolte și să testeze instrumente pentru a mobiliza mai multe surse de finanțare și politici și pentru a conecta programele regionale și naționale la inițiativele UE pentru transformările ecologice și digitale. Aceste parteneriate vor contribui la noua agendă de inovare pentru Europa, în care inovarea este motorul transformării durabile, conectând strategiile locale cu inițiativele de la nivelul UE.

Apelul a atras o largă reprezentare a ecosistemului de inovare al UE, de la state membre precum Slovacia, care participă la nivel național, la o mare varietate de regiuni ale UE, cum ar fi Andaluzia, Azore, Hauts-de-France, Ostrobothnia, Podkarpackie, Egeea de Nord, Emilia Romagna, dar și Județul Timiș. 

Apelul a declanșat, de asemenea, un proces de colaborare ascendentă și de creare de rețele, reunind deja mulți participanți în cadrul unor rețele multiregionale. Printre acestea se numără, de exemplu, regiunea Mării Baltice, facilitatea Bioregiuni și un consorțiu extins al Orașelor 4.0 (Leuven, Bologna Turku), care implică, de asemenea, Eindhoven (NL), Espoo (FI) și Cluj-Napoca (RO).

”Economii mai puternice, mai puțin poluante și societăți mai echitabile pot fi construite numai dacă inovarea se află în centrul agendei politice a UE. Avem nevoie de inovare în fiecare regiune și în fiecare țară, conectate între ele, dacă vrem să reușim tranziția ecologică și digitală. Aceste parteneriate ne permit să construim punți pentru a facilita sinergiile de investiții și soluțiile inovatoare. Aștept cu nerăbdare să văd ideile și abordările inovatoare pe care le vor contura împreună”, a transmis comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel.

”Cooperarea și inovarea sunt ingrediente esențiale pentru dezvoltarea durabilă și rezilientă a regiunilor UE. Toate teritoriile au un potențial de inovare care trebuie exploatat, așa că m-am bucurat să văd un interes atât de mare pentru acest apel. Aștept cu nerăbdare rezultatele pilotului, în speranța că acesta va contribui la reducerea decalajului persistent în materie de inovare între regiuni, care limitează performanța UE în ansamblu”, a subliniat, la rândul său, comisarul european coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

”Prin încurajarea inovării, consolidăm reziliența locală și îmbunătățim capacitatea comunităților noastre locale de a face față situațiilor de urgență, de a proteja cetățenii și de a sprijini economiile locale. În acest context, ne bazăm pe comisarii Ferreira și Gabriel să colaboreze în cadrul parteneriatelor pentru inovare regională, ca instrument esențial pentru a coordona toate fondurile disponibile pentru a răspândi inovarea pe teren, concentrându-ne pe eficientizarea energetică și sustenabilitatea regiunilor, orașelor și satelor noastre”, a spus președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas.

Participanții la proiectul-pilot vor explora noile parteneriate pentru inovare regională pe baza ”Manualului pentru parteneriate pentru inovare regională”, un prim document de orientare publicat astăzi de Centrul Comun de Cercetare. Acesta propune o gamă largă de instrumente și mecanisme de guvernanță pentru a îmbunătăți coordonarea politicilor de inovare regionale, naționale și ale UE în vederea implementării tranziției ecologice și digitale a Europei și pentru a aborda problema decalajului în materie de inovare în UE.  Un element central al abordării propuse este introducerea unor misiuni locale pentru a coordona acțiunile în cadrul unei logici direcționale coerente, permițând explorarea unor seturi de politici de mare anvergură pentru inovare la nivel de sistem.

În timpul acțiunii-pilot, participanții vor testa aceste instrumente de politică, creând în același timp orientări operaționale.

Manualul și acțiunea-pilot vor promova, de asemenea, bunele practici, vor facilita învățarea prin experimentare și vor sprijini administrațiile publice și ecosistemul mai larg. Acțiunea-pilot nu va avea niciun impact asupra procesului actual de programare a fondurilor 2021-2027.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

Published

on

© European Union, 2012/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană lucrează la un plan pentru a se conforma cererilor președintelui rus Vladimir Putin de a plăti gazul furnizat în ruble fără a încălca sancțiunile, au declarat surse pentru Bloomberg.

Sursele prezente la o reuniune a Comisiei Europene, care a avut loc vineri în spatele ușilor închise, au declarat că noile îndrumări ar permite importatorilor de gaz să deschidă un cont la Gazprombank, deținută de statul rus, și să plătească în euro sau dolari, care vor fi apoi convertiți în ruble de către bancă.

Potrivit Bloomberg, sursele au declarat că firmele ar trebui să facă „o declarație clară că își consideră obligațiile îndeplinite odată ce plătesc în euro sau dolari, în conformitate cu contractele existente”.

Putin face presiuni pentru ca țările „neprietenoase” să plătească pentru gaz în ruble pentru a menține puterea unei monede care este susținută de controale stricte ale capitalului și de rate ridicate ale dobânzii, amenințând să întrerupă o linie care furnizează 45% din importurile de gaz ale UE.

Comisia încearcă acum să găsească o modalitate de a satisface cererile lui Putin fără a încălca din punct de vedere tehnic sancțiunile, indicând că plata într-un cont Gazprombank în euro sau dolari ar fi legală.

Cumpărătorii sunt obligați să deschidă două conturi Gazprombank: unul în moneda națională și unul în valută. Plata în rubla națională ar încălca sancțiunile, deși sursele au declarat că nu este clar dacă orientările actualizate vor schimba acest lucru.

Anterior, sursele au declarat că 20 de companii înființaseră deja conturi Gazprombank pentru a satisface cerințele lui Putin. Președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, calificase cererile drept „șantaj” și „o încălcare clară a contractului”.

Una dintre surse a declarat pentru Bloomberg că Germania, Ungaria, Italia și Franța au fost în general în favoarea planului, în timp ce Polonia a susținut că acesta nu oferă claritate juridică, iar alte state membre au fost confuze din cauza lipsei de orientări specifice.

Majoritatea țărilor UE au termene de plată pentru importurile de gaze din Rusia pentru sfârșitul lunii, moment în care nerespectarea cerințelor lui Putin ar putea duce la închiderea robinetelor, așa cum a fost cazul Poloniei și Bulgariei în aprilie.

Continue Reading

Facebook

SUA3 mins ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

U.E.5 mins ago

Andrzej Duda a discutat cu omologul ungar despre cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei: Ungaria nu are nivelul de securitate energetică pe care Polonia a reușit să îl asigure

ROMÂNIA1 hour ago

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

U.E.2 hours ago

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

SUA2 hours ago

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

ENERGIE2 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

CONSILIUL DE SECURITATE3 hours ago

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul de Interne, la Washington: România a fost, este şi va rămâne un partener ”de nădejde” al SUA. Relaţia bilaterală este ”foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii”

ENERGIE3 hours ago

Klaus Iohannis: Este încurajatoare creșterea economică a României din primul trimestru al anului, peste așteptări în raport cu prognozele

U.E.3 hours ago

Macron: Livrările de arme și echipamente umanitare din Franța către Ucraina vor crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare

SUA3 mins ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO4 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

Team2Share

Trending