Minșitrii apărării și cei de Externe ai UE au convenit să creeze o școală comună de formare în materie de intelligence și să dezvolte noi echipamente, cum ar fi tehnologia electronică de război, toate acestea reprezentând o parte a unei ”armate europene”, proiect promovat intens de președintele francez, Emmanuel Macron, anunță EuObserver.

Consiliul a adoptat o listă actualizată a proiectelor care urmează să fie realizate în cadrul PeSco. Vor exista 17 proiecte noi în plus față de primele 17 proiecte convenite la 11 decembrie 2017 și adoptate în mod formal la 6 martie 2018.
Acestea vizează domenii precum formarea, dezvoltarea capabilităților și disponibilitatea operațională pe uscat, pe mare și în aer, precum și apărarea cibernetică.
”Școala comună europeană de Intelligence” va asigura ”educație și formare profesională în disciplinele de intelligence și alte domenii specifice pentru personalul de intelligence al statelor membre ale UE”, a afirmat Consiliul UE într-un comunicat de presă, după ce miniștrii s-au întâlnit luni, 19 noiembrie la Bruxelles.
Proiectul va fi coordonat de Cipru și Grecia, două state care au o relație apropiată cu Rusia, într-un moment tensionat ca urmare a acuzațiilor de spionaj în Europa aduse Moscovei și încercărilor de asasinat în Marea Britanie și Muntenegru.
Marea Britanie, Danemarca și Malta sunt singurele state nu participă la niciun proiect. Marea Britanie, mult timp ostilă față de inițiativele de apărare ale UE, a devenit mai interesată să fie implicată, spun surse UE. UE urmează să anunțe până la sfârșitul anului termenii pentru țările din afara UE care vor lua parte la proiectele PeSco, informează The Guardian.
Evoluțiile din ultima perioadă survin în contextul în care președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel au invocat, în discursuri diferite, nevoia ca Europa să își asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare.
Politica europeană de apărare a cunoscut o perioadă de letargie timp de decenii, dar Bruxelles-ul s-a regrupat după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, în anul 2014, în vreme ce decizia Marii Britanii din 2016, de a părăsi Uniunea Europeană, și venirea lui Donald Trump la Casa Albă au reprezentant un duș rece pentru comunitatea europeană.




