Consiliul Uniunii Europene a impus marți măsuri restrictive împotriva a șapte persoane și a trei entități responsabile pentru acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența, precum și democrația, statul de drept și stabilitatea Republicii Moldova.

Decizia a fost luată în cadrul reuniunii miniștrilor de externe din Uniunea Europeană după ce, la solicitarea României, subiectul Republicii Moldova a fost inclus pe agenda formală a CAE, la secțiunea Afaceri curente.

În acest cadru, miniștrii europeni de externe au avut ocazia să discute despre provocările curente cu care se confruntă Chișinăul și despre sprijinul necesar pentru avansarea negocierilor de aderare și consolidarea rezilienței democratice a Republicii Moldova în fața presiunilor externe, după cum a anunțat ministrul român de externe, Oana Țoiu, în preambulul reuniunii.

“Noile desemnări vizează apropiați ai lui Ilan Șor, deja inclus pe lista UE din cauza implicării sale în finanțarea ilegală a partidelor politice din Republica Moldova și pentru incitare la violență. Listele includ lideri și membri ai entităților succesoare ale partidului politic ȘOR, scos în afara legii. Unele dintre persoanele vizate astăzi au fost implicate activ în scheme de cumpărare de voturi, în contextul alegerilor prezidențiale și al referendumului constituțional privind aderarea la UE din 2024, precum și în acte de mituire pentru a corupe mai mulți politicieni din Republica Moldova”, se arată într-un comunicat al Consiliului UE remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit unui comunicat al MAE de la București, listările în cadrul regimului UE de sancțiuni au fost luate la inițiativa României.

Șefa diplomației române Oana Țoiu “a salutat adoptarea, la inițiativa României, a zece noi listări în cadrul regimului UE de măsuri restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova, precum și a două noi listări în cadrul regimului de măsuri restrictive având în vedere acțiunile destabilizatoare ale Rusiei peste hotare, persoanele și entitățile vizate urmând a fi supuse interdicției de călătorie și înghețării activelor”, arată diplomația română.

Consiliul a inclus, de asemenea, pe listă compania A7, care are multiple legături cu Moscova și care a fost asociată cu eforturi de influențare a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024 privind aderarea la UE. În plus, Consiliul a inclus pe listă Blocul Politic „Victoria/Pobeda”, înființat de Ilan Șor și implicat în răspândirea de informații false și în scheme de cumpărare de voturi. Centrul Cultural Educațional al Moldovei a fost inclus pe listă pentru facilitarea interferențelor electorale în alegerile prezidențiale din 2024.

Odată cu desemnările actuale, măsurile restrictive ale UE în contextul acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova se aplică, în total, unui număr de 23 de persoane și 5 entități.

Persoanele și entitățile incluse pe listă sunt supuse înghețării activelor. De asemenea, este interzisă punerea la dispoziție de fonduri sau accesul la resurse economice pentru acestea, direct sau indirect. În plus, se aplică o interdicție de călătorie pentru persoanele fizice vizate, care le împiedică să intre sau să tranziteze teritoriile statelor membre ale Uniunii.

Actele juridice relevante au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În concluziile sale din 26 iunie 2025, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a continua cooperarea strânsă cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea acesteia în fața activităților destabilizatoare persistente desfășurate de Rusia, inclusiv a atacurilor hibride, menite să submineze instituțiile democratice ale țării.

Măsurile restrictive ale UE au fost introduse în aprilie 2023, la cererea Republicii Moldova, pentru a viza persoanele responsabile de sprijinirea sau implementarea unor acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea și independența acesteia.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova s-au intensificat vizibil de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE.

Uniunea Europeană rămâne fermă în sprijinul său pentru Republica Moldova și pentru pacea, reziliența, securitatea, stabilitatea și dezvoltarea economică a acesteia în fața acțiunilor destabilizatoare ale actorilor externi.

Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a participat marți la prima sa reuniune a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE care s-a desfășurat la Bruxelles, în cadrul căreia sprijinul pentru Republica Moldova, în contextul intensificării acțiunilor hibride ale Rusiei, a reprezentat un punct esențial pe agendă, la solicitarea și inițiativa României.

“Suntem aici astăzi să consolidăm și să creștem parteneriatele noastre internaționale, nu doar din punct de vedere comercial, ci și în rândul democrațiilor reziliente. Am început ziua cu un mic dejun de lucru informal cu Mihai Popșoi, ministrul de externe al Republicii Moldova. Consider că a fost o reuniune de lucru reușită, întrucât țările și-au exprimat sprijinul pentru calea europeană a Republicii Moldova, iar pentru România acest lucru are o importanță aparte, nu doar datorită numărului mare de cetățeni care sunt atât români, cât și moldoveni, ci și pentru că interesul nostru național, siguranța, prosperitatea, legăturile comerciale depind de rezultatul alegerilor moldovene de la sfârșitul lui septembrie. Iar în acest sens e foarte important să rămânem împreună. Rusia nu a câștigat în România prin toate tacticile pe care le-a folosit, îi vedem intervenind prin război hibrid în multe locuri din Uniunea Europeană, suntem acolo pentru a sprijini Republica Moldova și reziliența ei în fața războiului hibrid”, a declarat Țoiu, la începutul reuniunii.

Conform unui comunicat post-reuniune remis de Ministerul Afacerilor Externe, în marja reuniunii CAE, Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a găzduit un mic-dejun informal cu participarea ministrului de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi.

În acest cadru, ministrul român de externe a evidențiat situația complexă din R. Moldova în contextul intensificării acțiunilor hibride ale Rusiei la adresa Chișinăului.

Citiți și La inițiativa României, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva a șapte persoane și trei entități responsabile de acțiuni destabilizatoare la adresa R. Moldova

Oana Țoiu “a salutat adoptarea, la inițiativa României, a zece noi listări în cadrul regimului UE de măsuri restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova, precum și a două noi listări în cadrul regimului de măsuri restrictive având în vedere acțiunile destabilizatoare ale Rusiei peste hotare, persoanele și entitățile vizate urmând a fi supuse interdicției de călătorie și înghețării activelor”.

“De asemenea, Oana Țoiu a subliniat importanța continuării sprijinului UE și al statelor membre și a reiterat susținerea pentru avansarea procesului de aderare la UE”, arată sursa citată.

Miniștrii au avut discuții privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, evoluțiile din Georgia, Pactul și reforma Uniunii pentru Mediterana. La secțiunea Afaceri curente au fost abordate relațiile UE-CELAC, Somalia. De asemenea, Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a informat succint cu privire la dialogul strategic UE-China, respectiv summit-urile UE-China și UE-Japonia.

Cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a avut o intervenție prin video-conferință în care a prezentat ultimele evoluții din teren și discuțiile privind pacea in Ucraina, iar miniștrii de externe au avut un schimb de opinii cu privire la sprijinul multidimensional al UE pentru Ucraina.

Ministrul român al afacerilor externe, Oana Țoiu, a reafirmat necesitatea continuării sprijinului UE pentru Ucraina, cu accent pe sprijinul militar, financiar și asistența în perspectiva pregătirii viitorului sezon rece.

A subliniat, de asemenea, nevoia de a crește presiunea la adresa Rusiei prin adoptarea de noi măsuri restrictive. A salutat adoptarea a cinci listări suplimentare în temeiul regimului de măsuri restrictive privind încălcări ale drepturilor omului în Rusia, precum și 15 listări în temeiul regimului de măsuri restrictive împotriva acțiunilor destabilizatoare ale Rusiei peste hotare. Aceste măsuri sunt menite, în principal, să limiteze capacitatea Rusiei de a finanța războiul și să impună costuri economice și politice actorilor politici ruși responsabili de încălcarea drepturilor omului și de acțiunile destabilizatoare ale Rusiei. A susținut adoptarea rapidă a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni și s-a exprimat pentru convenirea unei formule la nivelul UE care să permită limitarea diplomaților ruși pe teritoriul Uniunii.

Ministrul Oana Țoiu a exprimat sprijin pentru avansarea aderării Ucrainei și R. Moldova la UE și a susținut intensificarea eforturilor de outreach către partenerii globali cu privire la o pace justă și durabilă în Ucraina, inclusiv în perspectiva viitoarei Săptămâni la Nivel Înalt din cadrul Adunării Generale ONU din septembrie 2025.

Discuția privind evoluțiile din Orientul Mijlociu a abordat situația din Gaza, context în care ministrul Oana Țoiu a subliniat importanța unor măsuri de îmbunătățire a situației umanitare grave. În acest sens, a salutat dialogul constructiv recent dintre UE și Israel, urmare căruia Israelul a convenit asupra unor măsuri semnificative pentru îmbunătățirea situației umanitare din Fâșia Gaza, măsurile urmând a fi implementate în zilele următoare. De asemenea, a reiterat susținerea pentru încheierea unui acord de pace și eliberare a ostaticilor.

În ceea ce privește Iran, șeful diplomației române a exprimat profunda îngrijorare față de acțiunile Iranului în regiune și pe plan internațional și dezaprobarea față de decizia regimului de la Teheran de a sista cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Totodată, a punctat necesitatea menținerii monitorizării atente a evoluțiilor din cadrul programului nuclear iranian, ulterior demantelării parțiale de către SUA a principalelor facilități de producție, acesta continuând să prezinte riscuri semnificative de proliferare și de amenințare la adresa securității globale.

Cu referire la evoluțiile din Georgia, șefa diplomației române a exprimat îngrijorare cu privire la regresul democratic al autorităților și la măsurile de restrângere a spațiului de exprimare și de reprimare a vocilor opozanților. De asemenea, a susținut importanța menținerii unei abordări principiale a UE față de situația din Georgia cu adoptarea unei reacții proporționale și reversibile, dar în același timp pragmatice, care să păstreze opțiunea de dialog, având în vedere obiectivul strategic pe termen lung al UE pentru regiune.

Referitor la Pactul și reforma Uniunii pentru Mediterana, oficialul român a exprimat importanța sprijinirii tranziției de la cooperare la un parteneriat sustenabil și a subliniat necesitatea asumării responsabilității partenerilor, ca pas esențial în vederea alinierii acțiunilor UE la specificul local al fiecărui stat.

Totodată, în contextul participării la reuniunea CAE, ministrul român al afacerilor externe a avut o întrevedere cu ministrul spaniol pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare, José Manuel Albares Bueno, precum și cu omologul polonez, Radosław Sikorski. Discuțiile s-au axat pe modalități concrete de valorificare a Parteneriatelor Strategice bilaterale, cu accent pe diversificarea schimburilor economice și securitatea regională, inclusiv cooperarea în domeniul industriei de apărare. În dialogul cu oficialul polonez, ministrul Oana Țoiu a punctat interesul pentru o conlucrare în vederea utilizării oportunităților comune oferite de finanțarea UE pentru a participa la reconstrucția Ucrainei. În cadrul întrevederii cu omologul spaniol, demnitarul român a accentuat încrederea față de angajamentul comun pentru finalizarea Acordului bilateral privind dubla cetățenie.

Uniunea Europeană intensifică pregătirile pentru posibile contramăsuri suplimentare în cazul în care negocierile comerciale cu Statele Unite ce vizează stabilirea unui acord reciproc avantajos eșuează.

Consiliul Afaceri Externe, la nivel de miniștrii ai Comerțului, s-a reunit luni pentru a discuta despre stadiul discuțiilor comerciale transatlantice în contextul în care președintele american Donald Trump a amenințat că va impune tarife de 30% asupra bunurilor pe care SUA le importă din UE de la 1 august, anunț pe care miniștrii l-au calificat drept ”nejustificat și inacceptabil”.

„Reuniunea de astăzi a fost convocată în lumina provocărilor actuale din relațiile comerciale cu SUA. UE este unită pentru un acord reciproc avantajos și va continua să negocieze cu bună credință. În același timp, suntem pregătiți să ne apărăm interesele, inclusiv prin contramăsuri proporționale, dacă este necesar. În aceste vremuri de incertitudine geopolitică și de creștere a protecționismului, este mai important ca niciodată ca noi, în UE, să nu întoarcem spatele restului lumii. Trebuie să accelerăm negocierile comerciale bilaterale în curs cu alți parteneri și să finalizăm acordurile”, a declarat Lars Løkke Rasmussen, ministrul danez de Externe, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Uniunea Europeană intenționează să vizeze bunuri americane în valoare de 72 de miliarde de euro într-o a doua rundă de contramăsuri comerciale, inclusiv aeronave, mașini și piese auto.

Potrivit Politico Europe, cea mai mare parte a produselor vizate sunt bunuri industriale, în valoare totală de 65,7 miliarde de euro, în timp ce 6,4 miliarde de euro în produse agricole vor fi, de asemenea, afectate dacă țările UE susțin noile tarife de retorsiune. Lista include whisky-ul bourbon, în ciuda lobby-ului intens din partea Franței și Irlandei pentru a proteja sectorul băuturilor de represaliile președintelui american Donald Trump.

Cel mai important element de pe lista de 200 de pagini este reprezentat de aeronave și piese de aeronave, tarifele urmând să vizeze exporturi americane în valoare de aproape 11 miliarde de euro, ceea ce ar putea da o lovitură grea producătorului de avioane Boeing.

Urmează apoi utilajele, mașinile și piesele auto, produsele chimice și materialele plastice, dispozitivele și echipamentele medicale, echipamentele electrice și bunurile industriale – toate acestea făcând parte din categorii de mai multe miliarde de euro.

Cifra totală este în scădere față de o propunere anterioară de a impune tarife de retorsiune pentru mărfuri americane în valoare de 95 de miliarde de euro.

Comisia explică, de asemenea, țărilor UE că, potrivit documentului, rațiunea sa de a viza produsele americane se bazează pe mai multe criterii.

În primul rând, se afirmă că există o „necesitate de a reechilibra/echilibra condițiile de concurență în lumina tarifelor americane care afectează exporturile UE către SUA”. Apoi, se ia în considerare dacă există „disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare din afara sau din interiorul UE”. În cele din urmă, se includ „produsele pentru care riscul de relocare este ridicat”.

Țările membre ale UE ar trebui să aprobe în mod oficial măsurile pentru ca acestea să intre în vigoare. Un vot nu a fost încă convocat, după ce miniștrii comerțului din blocul comunitar s-au reunit luni și au susținut strategia de negociere a Comisiei.

Între timp, Uniunea Europeană încearcă să stabilească un echilibru prudent între flexibilitate și contracararea ultimelor amenințări tarifare ale lui Trump. Aceasta a amânat o primă serie de măsuri, care acoperă 21 de miliarde de euro în bunuri americane, până la 6 august, pentru a acorda timp pentru negocierea unui acord comercial.