România pregătește o viziune ambițioasă pentru competitivitatea țării, cu trei direcții majore care definesc noua etapă a relației sale cu fondurile europene: lansarea tabloului de bord privind PNRR, un instrument digital menit să aducă transparență și eficiență în gestionarea proiectelor; organizarea, la București, a unei reuniuni ministeriale dedicate politicii de coeziune, prin care țara își propune să devină „campioană” a acestei dezbateri la nivel european; și lansarea unei viziuni inovatoare privind investițiile naționale și europene în viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, sintetizată în ideea „1 euro european – 1 euro național – 1 euro privat”, ce ar putea genera un plan comun de peste 200 de miliarde de euro pentru dezvoltarea României.

Anunțul a fost făcut de ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, la summitul „Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană” organizat de Confederația Patronală Concordia.

Astlfel, Guvernul României va organiza, în luna noiembrie, o reuniune ministerială dedicată politicii de coeziune, eveniment la care sunt așteptați zece miniștri din statele membre ale Uniunii Europene și mai mulți secretari de stat responsabili cu această temă.

„Încă de a doua zi, când am venit în Guvern, am spus că vreau să fac o ministerială pe coeziune și România să devină campioană în discuțiile respective. În Președinția daneză, coeziunea n-a fost o temă prioritară. Nici măcar nu s-a convocat o formațiune de Consiliu de Afaceri Generale pentru coeziune, care înseamnă că o dată pe semestru trebuie să vină să discute miniștrii de coeziune. Pentru a suplini acest lucru, organizăm la București un format ministerial, exact pe aceste subiecte”, a explicat Pîslaru.

Potrivit ministrului, reuniunea va fi o oportunitate pentru România de a-și consolida rolul în dezbaterea privind viitorul politicii de coeziune într-o perioadă în care Comisia Europeană propune comasarea fondurilor de coeziune și a celor destinate politicii agricole comune în mega-fonduri umbrelă.

„Cumva am devenit o placă turnantă cel puțin pe zona de coeziune, cu banii pe care îi dorim pentru a moderniza țara. Vor veni zece miniștri din Uniunea Europeană și trei la nivel de secretari de stat, la o ministerială pe care o organizăm în noiembrie. Coeziunea și competitivitatea sunt parte a aceleiași ecuații și este foarte important ca lucrurile bune pe care le-am văzut ca urmare a politicii de coeziune, care au dus și la creșterea de competitivitate, să continue”, a declarat acesta.

Ministrul a subliniat că România va folosi acest context pentru a promova o viziune nouă, integrată, asupra finanțărilor europene și naționale, cu accent pe eficiență și parteneriat cu mediul privat. „V-am pregătit o avanpremieră, un sneak peek, dacă vreți în engleză, a ceea ce vom publica săptămâna viitoare: dashboard-ul (tabloul de bord) PNRR. Cred că este ceva ce vă poate interesa. Ce nu aveam înainte și ce implementăm acum? (…) În acest moment, după patru luni de muncă, am revizuit situația, am eliminat supracontractarea și avem acum o bază de date complet indexată a proiectelor. Datele din dashboard sunt deschise, pot fi exportate, iar structura include toate componentele PNRR, cu stadiul de progres fizic și financiar al fiecărei investiții. Este un instrument esențial de monitorizare și transparență”, a explicat ministrul.

În același context, Pîslaru a vorbit despre necesitatea unei abordări unitare a investițiilor, care să combine resursele europene și cele naționale.

„România are o alocare de 70 de miliarde de euro, 60 din ceea ce se va numi PPNR, Planul de Parteneriat Național și Regional și aproximativ 10 miliarde euro, dar care încă nu e alocată, din fondul de competitivitate. Schimbarea de paradigmă pe care o propun este următoarea: pentru prima oară, România ar putea contribui la un euro european – un euro național. Cu alte cuvinte, să creăm bugetul nu doar separat pentru fondurile europene și cele naționale, ci împreună, într-o logică de parteneriat. Ce ar însemna asta? Investiții totale de aproximativ 70 de miliarde de euro din fonduri naționale – o sumă perfect fezabilă, având în vedere spațiul fiscal existent și condițiile actuale de ajustare. Și aici invit și mediul privat să contribuie cu 1 euro la fiecare euro din bugetul UE și bugetul național. Asta ar însemna, practic, 1 euro european, 1 euro național, 1 euro privat – adică 70 de miliarde, 70 de miliarde, 70 de miliarde. Un plan comun, de țară, de 200–210 miliarde de euro, fără competiție între fondurile naționale și cele europene. Este o oportunitate fără precedent pentru România”, a detaliat el.

Dragoș Pîslaru a mai adăugat că, în cadrul fondului de competitivitate, Guvernul își propune să folosească instrumente financiare moderne pentru a direcționa resursele către întreprinderile mici și mijlocii, în special din regiunile mai puțin dezvoltate. „Vrem să scoatem în evidență ideea de a duce bani către regiunile rămase un pic mai în urmă față de media Uniunii. De fapt, coeziunea este o pârghie de competitivitate. Nu este o chestiune în care unii primesc niște bani, iar restul fondurilor pentru competitivitate merg doar către țările de la frontiera tehnologică. Prin fondul de competitivitate vrem să luăm bani pe instrumente financiare care să se ducă în zona de finanțare preferențială pentru IMM-uri. Aspirăm la o sumă de 10 miliarde”, a precizat ministrul.

Prin aceste măsuri, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene își propune să construiască o strategie integrată pentru perioada post-2027, care să conecteze mai strâns fondurile europene, cele naționale și investițiile private, pentru a accelera dezvoltarea economică a României.

Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență al României cu o valoare totală de 21,4 miliarde euro, a anunțat, miercuri, premierul Ilie Bolojan, adăugând că România are acum un PNRR realist, care sprijină economia și comunitățile locale.

“Acord important pentru România. Comisia Europeană a aprobat astăzi varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență al României. După revizuirea aprobată, PNRR-ul României are o valoare totală de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi avantajoase. Aceste fonduri vor merge către investiții în infrastructură, spitale, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației”, a scris Bolojan pe Facebook.

El a precizat că, prin această aprobare, România a obținut menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din județele Gorj (Rovinari și Turceni) și Hunedoara (Valea Jiului), precum și a celor din Craiova și Râmnicu Vâlcea (Govora).

“Trei grupuri energetice vor rămâne active până la finalul anului 2029, iar alte două, cel puțin până la sfârșitul lunii august 2026. Această decizie asigură stabilitatea sistemului energetic național, elimină riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie și agent termic și înseamnă păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă în aceste zone. În același timp, România își continuă tranziția energetică prin investiții în centrale pe gaz, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare”, a subliniat premierul.

Ilie Bolojan a explicat că revizuirea era necesară întrucât a trebuit să fie renegociate o parte dintre condițiile (jaloanele) și termenele pe care România și le-a asumat și care, din păcate, nu au fost îndeplinite.

“De asemenea, sumele care ne-au fost alocate sub formă de împrumut nu mai puteau fi atrase până anul viitor. În aceste condiții, am avut ca prioritate menținerea unor jaloane și termene realiste și păstrarea în totalitate a fondurilor nerambursabile, de 13,5 miliarde de euro, în vederea asigurării fondurilor pentru investiții”, a adăugat prim-ministrul.

Citiți și Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a PNRR, în valoare de 21,41 mld de euro. Pîslaru va discuta la Bruxelles depunerea cererii de plată nr. 4

Potrivit acestuia, unul dintre cele mai importante jaloane era cel de decarbonizare.

“Ne-am angajat să închidem centralele pe cărbune până la sfârșitul acestui an, urmând ca acestea să fie înlocuite cu centrale pe gaz sau parcuri fotovoltaice. Din păcate, investițiile care să le înlocuiască nu au fost realizate și, prin urmare, dacă nu ni s-ar fi acordat amânarea, în afara aspectelor de natură socială din zonele respective, nu am fi avut siguranța asigurării producției de energie necesare României”, a menționat Bolojan.

De asemenea, șeful Guvernului a evidențiat că “acest acord reprezintă un pas important pentru recâștigarea credibilității în fața partenerilor europeni”.

“Termenele și condițiile negociate vor trebui respectate de Guvern, de ministere și de autoritățile locale, în așa fel încât să nu pierdem granturile europene destinate României. În felul acesta, îi respectăm și pe cetățenii țării noastre. România are acum un PNRR realist, care sprijină economia și comunitățile locale, aducând beneficii directe pentru cetățeni, prin simplificarea regulilor și menținerea investițiilor în spitale, infrastructură, energie verde și digitalizare. Le mulțumesc tuturor celor implicați în aceste negocieri pentru munca din ultimele luni. A fost o negociere dificilă, dar condusă cu profesionalism și argumente solide, care a adus un rezultat bun pentru România”, a transmis premierul.

România nu ar avea cum să intre în recesiune în condițiile în care este „un șantier în derulare”, iar din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) urmează să intre 15-17 miliarde de euro, a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de specialitate, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru.

„Am spus așa: 2025 îl ducem la capăt acum. (…) Nu am cum să-mi țin deficitul bugetar la 7,6%, cât era estimarea inițială, unde erau și cheltuieli care nu fuseseră clar declarate. (…) Alexandru Nazare (n.r. – ministrul finanțelor) s-a confruntat cu mulți scheleți din dulap. Dar una peste alta a reușit să închidă 8,4%, care ne permite să finanțăm fondurile europene. Adică, atenție, e vorba de eficiență, nu te mai arunci în toate părțile, te concentrezi cum finanțezi fondurile europene ca să putem lua banii”, a spus Dragoș Pîslaru, la cea de-a șasea ediție a evenimentului Banking Forum, citat de Agerpres.

Pîslaru a explicat că România are în față o ajustare bugetară importantă în 2026, dar și o oportunitate semnificativă de echilibrare prin fondurile europene:

„Numai din absorbția de fonduri europene ar trebui să existe o mică echilibrare, 0,2%-0,3%, care ar trebui să vină doar de aici. (…) Doar dacă ne ținem de planul ăsta, România nu va intra într-o criză economică. Vă spun foarte clar lucrul ăsta. Nu ai cum, cu o țară care e șantier în derulare și cu 15-17 miliarde de euro care chiar intră — deci nu e banc — să ai o recesiune.”

Citiți și „Situație absolut paradoxală”. Ministrul Dragoș Pîslaru: România stă pe un munte de bani europeni, dar încearcă să termine anul acesta cu un deficit de 8,4% cu resurse sau cu spațiu fiscal aproape inexistent

Ministrul a explicat că România a pornit de la „un fel de investment-led growth, în care dăm drumul la toate investițiile în același timp”, o strategie care, deși pozitivă în principiu, s-a suprapus peste o perioadă electorală, generând măsuri populiste și cheltuieli recurente care au redus spațiul bugetar pentru investiții.

„Această politică contradictorie a dus la o supracontractare masivă a statului pe resurse pe care nu le avea. (…) Vă dau un exemplu: PNRR, 28,5 miliarde, contracte semnate — 47,4 miliarde. (…) Pe toate programele a existat supracontractare, pe ideea unei rezerve. De la un anumit punct încolo, asta înseamnă că ne asumăm că suntem complet ineficienți, că nu terminăm proiectele la timp”, a subliniat Pîslaru

Ministrul a adăugat, într-o notă mai relaxată: „Dacă ar fi să caracterizez primele 100 de zile de mandat, aș zice că a fost ceva între merge și așa și Doamne-ajută. Cu partea de Doamne-ajută încă n-am terminat și am senzația că și eu am nevoie un pic de intervenție divină”.

Pîslaru a reamintit că România nu a mai atins până acum niveluri anuale de absorbție mai mari de 8,6 miliarde de euro (în 2023) și 8,3 miliarde de euro (în 2016), însă s-a declarat optimist că, printr-o gestiune mai eficientă și o colaborare instituțională mai strânsă, țara poate depăși aceste recorduri.