Parlamentul European a adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care își exprimă profunda îngrijorare cu privire la evoluțiile din Ungaria, în contextul deținerii președinției Consiliului UE în a doua parte a anului 2024, relevă un comunicat al instituției. 

În urma unei dezbateri în plen care a avut loc miercuri pe tema situației statului de drept și a drepturilor fundamentale în Ungaria și a înghețării fondurilor UE, textul a fost adoptat joi cu 442 pentru, 144 împotrivă și 33 abțineri.

Regrese suplimentare în ceea ce privește valorile UE

Eurodeputații și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la situația valorilor UE în Ungaria, care s-au deteriorat și mai mult din cauza „eforturilor deliberate și sistematice ale guvernului” și în ciuda activării de către Parlament a mecanismului articolului 7.

Ultimele lor preocupări se referă la adoptarea de legi fără suficientă examinare parlamentară și consultare publică, precum și la invocarea abuzivă a „situației de pericol”, la utilizarea abuzivă a protecției avertizorilor de integritate pentru a submina drepturile persoanelor LGBTIQ+ și libertatea de exprimare, precum și la încălcarea drepturilor sociale și de muncă ale profesorilor.

Rezoluția condamnă campaniile anti-UE ale guvernului ungar, care urmăresc să distragă atenția de la nerespectarea valorilor europene și corupția sistemică. Eurodeputații solicită guvernului să alinieze procesele electorale la standardele internaționale, în special în contextul viitoarelor alegeri europene din 2024.

De asemenea, ei trag un semnal de alarmă cu privire la relatările unor acte de intimidare, cum ar fi vizitele poliției secrete la birourile unor companii, ale unor părți „strategice” ale industriei, cu scopul de a le aduce sub controlul cercului apropiat al prim-ministrului. Bugetul anual pentru 2022 a fost modificat de 95 de ori prin decret guvernamental, subliniază aceștia, ceea ce a împiedicat un control adecvat și indică lipsa unei bune gestiuni financiare.

Parlamentul menționează, de asemenea, o serie de preocupări legate de fondurile de redresare „înghețate” și de reformele corespunzătoare.

Preocupări legate de președinția rotativă a UE

Parlamentul subliniază rolul important pe care președinția Consiliului îl are în promovarea legislației, în asigurarea continuității agendei UE și în reprezentarea Consiliului în relațiile cu celelalte instituții.

Acesta pune sub semnul întrebării modul în care Ungaria va fi în măsură să îndeplinească această sarcină în mod credibil în 2024, având în vedere lipsa de conformitate cu legislația și valorile UE, precum și cu principiul cooperării loiale, dublând mesaje similare venite din partea unor state membre precum Germania, chiar dacă Budapesta, prin vocea ministrului de Justiție, Judit Varga, a contestat anticipat demersul legislativului european. 

Prin urmare, Parlamentul solicită Consiliului să găsească o soluție potrivită și reamintește că Parlamentul ar putea lua măsuri adecvate dacă nu se găsește o astfel de soluție.

Prin adoptarea acestei rezoluții, instituția legislativă europeană răspunde așteptărilor cetățenilor de a susține în mod sistematic statul de drept în toate țările UE, în special prin protejarea valorilor europene și a bugetului UE, exprimate în propunerile 25(1), 25(4), 16(6) și 38(1) din concluziile Conferinței privind viitorul Europei.

Statele membre ale Uniunii Europene au decis marți, cu două zile înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău, să sporească de aproape de două ori valoarea asistenței macrofinanciare pentru Moldova, pe care au convenit să o acorde cu un an în urmă.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, în aprilie 2022, cu o zi înainte ca România, Germania și Franța să lanseze platforma de sprijin pentru Republica Moldova, instituția care grupează statele membre ale Uniunii adoptase legislația care permite UE să ajute financiar Moldova cu 150 de milioane de euro. Astăzi, în ajunul summitului CPE de la Chișinău, Consiliul a majorat această sumă cu 145 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că Moldova va avea la dispoziție în total 295 de milioane de euro.

Asistența macrofinanciară a Uniunii are ca scop sprijinirea stabilizării economice și a agendei de reforme structurale a Republicii Moldova, suplimentând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

“Moldova poate continua să se bazeze pe UE. Vom continua să sprijinim Moldova, inclusiv din punct de vedere financiar. Având în vedere circumstanțele actuale, este oportun să dublăm fondurile pe care le punem la dispoziția Moldovei”, a declarat Elisabeth Svantesson, ministrul de finanțe al Suediei.

Din suma maximă de 295 de milioane de euro, UE va oferi până la 220 de milioane de euro sub formă de împrumuturi și până la 75 de milioane de euro sub formă de granturi. Asistența va contribui la acoperirea necesităților balanței de plăți a Moldovei, așa cum au fost identificate în programul FMI.

Există efecte negative considerabile ale războiului Rusiei din Ucraina asupra economiei moldovenești. Având în vedere că există în continuare un deficit rezidual semnificativ de finanțare externă în balanța de plăți a Moldovei pentru 2023, în plus față de resursele furnizate de FMI și de alte instituții multilaterale, Consiliul a considerat că este necesar să se majoreze asistența macrofinanciară a Uniunii acordată Moldovei. Această majorare este, în circumstanțele excepționale actuale, considerată a fi un răspuns adecvat la solicitarea Moldovei de sprijin pentru stabilizarea sa economică, în conjuncție cu programul FMI.

Prezenta decizie va intra în vigoare în a treia zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

UE și statele sale membre sunt unite în sprijinul lor neclintit pentru Moldova.

Moldova a primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022. Încă înainte de a i se acorda statutul de candidat la UE, Moldova a primit asistență financiară din partea UE în cadrul Instrumentului european de vecinătate. Această asistență este acum în creștere.

UE ajută Moldova în paralel cu programul Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Moldova din 20 decembrie 2021, în cadrul mecanismului extins de creditare/mediu extins de creditare. În mai 2022, ca urmare a nevoilor de finanțare în creștere care decurg în mare parte din efectele războiului din Ucraina asupra economiei moldovenești, FMI a adoptat, de asemenea, o decizie de a crește sprijinul financiar acordat Moldovei.

Ungaria nu va permite Parlamentului European să-i blocheze dreptul de exercitare a președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene, pe care o va deține în cea de-a doua jumătate a anului viitor, a susținut joi ministrul ungar al Justiției, Judit Varga, amintind că instituția legislativă europeană nici nu are competențe în această chestiune, informează presa ungar, citată de EFE, conform Agerpres.

”Parlamentul European vrea încă o dată să-i ia ceva Ungariei. Săptămâna viitoare va vota din nou o rezoluţie împotriva Ungariei, prin care vor să blocheze preşedinţia ungară” a Consiliului UE, a anunțat Judit Varga, care a completat că Guvernul de la Budapesta ”nu va permite” acest lucru.

Reacția acesteia răspunde astfel relatărilor din presa internațională conform cărora mai multe grupuri politice din Parlamentul European vor cere printr-o rezoluție pe care o vor prezenta să fie inclusă și o mențiune care să pună la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita această președinție, aducând în discuție încălcarea principiului statului de drept de către premierul Viktor Orban.

Oficialul de la Budapesta a amintit că statele membre, în Consiliul UE, și nu Parlamentul European, decid cu unanimitate de voturi asupra președinției rotative.

La mijlocul lunii decembrie, statele membre UE au dat undă verde Planului Național de Redresare și Reziliență al Ungariei, cu o alocare de 5,8 milioane de euro sub formă de granturi, însă, în egală măsură, ambasadorii țărilor UE au aprobat suspendarea a 6,3 miliarde de euro din fondurile europene destinate Budapestei, ca urmare a încălcării principiului statului de drept.

Disputele guvernului conservator al lui Orban cu Bruxellesul asupra statului de drept ţin de numeroase teme, printre acuzaţiile Comisiei Europene la adresa Ungariei numărându-se deficienţele în funcţionarea independentă a justiţiei, corupţia, neregulile în atribuirea contractelor publice, afectarea independenţei presei, contestarea întâietăţii dreptului UE asupra celui naţional, nerespectarea drepturilor migranţilor şi ale persoanelor LGBT.