Comisarul european pentru transport, Adina Vălean, a declarat, joi, în cadrul unui briefing cu jurnaliștii, la București, că face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre.

Răspunzând la o întrebare adresată de caleaeuropeana.ro cu privire la proiectele depuse de România pentru consolidarea infrastructurii de transport de-a lungul coridoarelor de solidaritate UE-Ucraina, în urma apelului pentru propuneri, în valoare de 7 miliarde de euro, lansat la finele lunii septembrie, prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (MIE), oficialul european a precizat că nu are „o evaluare a proiectelor depuse deja în momentul de față”, termenul limită al apelului fiind la finele lunii ianuarie 2024, însă a subliniat că „România ar trebui, cu siguranță, să depună Fast Danube 2, faza doi a proiectului de navigabilitate permanentă pe Dunăre”. 

„Dunărea rămâne un coridor esențial pentru că este sustenabil pentru portul Constanța, pentru statele care nu au acces la mare din interiorul UE, dar care se confruntă cu această problemă a navigabilității, care nu este asigurată tot timpul anului. Acest proiect, Fast Danube 2, ar fi esențial pentru România și trebuie depus cu Bulgaria. Și fac și eu, la rândul meu, demersuri pe lângă cele două guverne sa-l accelereze”, a explicat comisarul pentru transport. 

Adina Vălean a spus, de asemenea că există un grup de experți care consiliază și România, și Bulgaria pe proiectele de infrastructură, și „care este foarte activ în discuțiile pe acest proiect cu Dunărea, pe care și UE și-l dorește foarte mult”. 

Referitor la apelul pentru propuneri de proiecte de transport, lansat în septembrie, oficialul european a precizat că „este pentru prima dată când este un apel de proiecte la care participă ca membri cu drepturi depline ai Mecanismului Ucraina și Republica Moldova, iar Comisia încearcă, pentru că și pentru ea este un instrument nou, să sfătuiască cât mai bine cele două țări pentru a putea participa singure”.

Aceasta a explicat că, până acum au fost, într-adevăr, proiecte pe care Ucraina și Republica Moldova le-au depus împreună cu statele de frontieră, România inclusiv, în alte tipuri de finanțări. „Am avut pentru trecerile de frontieră de pe culoarele solidarității proiecte de până la 300 milioane de euro numai contribuție din fonduri europene, pentru această conectivitate cu Ucraina și Republica Moldova. România are trei astfel de proiecte”, a adăugat Adina Vălean.

Comisarul european a precizat, totodată, că „așteptăm cât mai multe proiecte” în cadrul apelului finanțat de MIE.

„Majoritatea statelor membre face o pregătire minuțioasă pentru a le depune, pentru că este o competiție foarte mare la nivel european pe aceste fonduri și atunci, calitatea proiectului și utilitatea lui pentru piața de transport europeană sunt două criterii foarte importante și toată lumea încearcă să îmbunătățească cât mai mult. Dar așteptăm cât mai multe proiecte”, a încheiat Adina Vălean.

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au dat publicității o comunicare intitulată ”Nu există loc pentru ură: O Europă unită împotriva urii”, prin care cer tuturor europenilor să se pronunțe în favoarea toleranței și a respectului.

Îndemnul vine în contextul în care, în ultimele săptămâni, Europa a fost martora unor scene pe care spera că nu le va mai vedea vreodată. Europa se confruntă cu o creștere alarmantă a discursurilor și a infracțiunilor motivate de ură, iar dovezile arată că comunitățile evreiești și musulmane sunt deosebit de afectate.

Prin comunicarea de miercuri, Comisia și Înaltul Reprezentant își intensifică eforturile de combatere a urii sub toate formele sale, consolidând acțiunile într-o serie de politici, inclusiv în domeniul securității, al tehnologiei digitale, al educației, al culturii și al sportului. Aceasta include fonduri suplimentare pentru protejarea lăcașurilor de cult și va fi susținută de desemnarea unor trimiși cu un mandat explicit de a maximiza potențialul politicilor UE de combatere a urii.

”Europa este un loc în care sunt onorate diversele identități culturale și religioase. Respectul și toleranța sunt valorile fondatoare ale societăților noastre. Prin urmare, trebuie să ne ridicăm împotriva antisemitismului și a urii contra musulmanilor ori de câte ori le întâlnim. Demnitatea și siguranța fiecărui individ din Uniunea noastră sunt primordiale”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

”În mod tragic, istoria se repetă. Conflictele și dezinformarea la nivel mondial sădesc semințele urii. Toate persoanele trebuie să fie protejate și respectate, indiferent de religie sau convingeri, naționalitate, sex, rasă sau orice alt pretext folosit în mod abuziv pentru a incita la discriminare, ură sau violență. Pe măsură ce ne apropiem de cea de-a 75-a aniversare a Declarației universale a drepturilor omului, nu putem face aceleași greșeli din trecut. Îndemn comunitatea internațională să ni se alăture în susținerea drepturilor omului pentru toată lumea, oriunde și să lupte împotriva intoleranței și a prejudecăților”, a evidențiat, la rândul său, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Protejarea oamenilor și a locurilor

Protecția oamenilor și a spațiilor publice este o prioritate. Comisia va devansa până în 2023 cererea de propuneri în cadrul Fondului pentru securitate internă, programată inițial pentru 2024, punând un accent deosebit pe lăcașurile de cult evreiești. Programul PROTECT va fi consolidat în 2024 cu o finanțare suplimentară pentru protecția spațiilor publice și a lăcașurilor de cult ale tuturor cultelor, inclusiv o creștere de 5 milioane de euro pentru a aborda amenințările reprezentate de antisemitismul în creștere.

Pentru a se proteja împotriva amenințărilor online, Comisia va depune eforturi pentru a finaliza un cod de conduită consolidat privind combaterea discursului ilegal de incitare la ură din mediul online înainte de februarie 2024, pentru a se baza pe noile obligații ce revin platformelor online prevăzute în Legea privind serviciile digitale. De asemenea, Comisia își va consolida cooperarea cu organizațiile societății civile, experții, avertizorii și autoritățile publice pentru a detecta discursul instigator la ură online.

Implicarea societății în ansamblul ei

Coordonatorii Comisiei pentru combaterea rasismului, combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești, precum și pentru combaterea urii împotriva musulmanilor au jucat în trecut un rol important în implicarea comunităților și a cetățenilor. În prezent, această activitate va fi consolidată și mai mult, iar coordonatorii vor fi transformați în trimiși, care vor avea un mandat specific de a aprofunda coordonarea, inclusiv prin intermediul unor proiecte specifice finanțate de UE, și de a maximiza potențialul politicilor UE de combatere a urii, online și offline.

Cunoașterea și conștientizarea sunt esențiale pentru respectul reciproc și toleranță. Cei mai puternici vectori ai acestor valori sunt integrați în viața de zi cu zi – mass-media, educația, cultura și sportul.

În acest scop, Comisia va sprijini cursuri de formare pentru jurnaliști cu privire la respectarea standardelor mass-media și la recunoașterea discursului instigator la ură și va continua proiectele care vizează promovarea incluziunii și a diversității în educație, cultură și sport.

De asemenea, Uniunea Europeană va intensifica sprijinul acordat verificatorilor de fapte, atât în cadrul UE, cât și în lumea arabă.

Combaterea urii este o preocupare globală, iar cooperarea internațională este o necesitate, consideră Comisia Europeană. Colaborarea strânsă cu cei responsabili de promovarea drepturilor la nivel mondial, regional și național consolidează credibilitatea și eficacitatea acțiunii UE în interiorul și în afara Uniunii: Comisia și Înaltul Reprezentant își vor consolida angajamentul și rețelele la toate nivelurile, valorificând activitatea diplomatică a UE, acțiunile concrete și parteneriatele externe.

La începutul anului 2024, Comisia va organiza o conferință la nivel înalt împotriva urii, cu participanți de profil înalt implicați în lupta împotriva urii și a discriminării. Aceasta va fi urmată de dialoguri europene pentru conciliere, care vor reuni cetățeni din întreaga UE, în special tineri, împreună cu factori de decizie, experți și membri ai celor mai afectate comunități. Acest proces va culmina cu recomandări privind modul în care se pot construi punți între comunitățile fracturate și va da viață mottoului UE de a trăi ”Uniți în diversitate”.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au făcut joi un apel la “pornirea apărării europene și la “o apărare europeană” care să reflecte nivelul de ambiție al “Uniunii noastre geopolitice”.

Cei doi lideri instituționali s-au adresat reuniunii anuale a Agenției Europene de Apărare.

“Liderii vor să le transmită clar cetățenilor lor că vom fi alături de ei pentru a le asigura siguranța și securitatea. Avem nevoie de o adevărată apărare europeană pentru mai multă securitate. Trebuie să construim un triunghi virtuos – de obiective comune și capacități operaționale îmbunătățite”, a spus Charles Michel, într-un discurs.

Șeful Consiliului European consideră că a sosit momentul să creăm o adevărată uniune a apărării, însoțită de o “veritabilă piață unică a apărării”.

Această piață unică a apărării ar trebui să se concentreze asupra a două obiective în viitor, și anume sprijinul militar pentru Ucraina și clădirea apărării europene.

În ceea ce o privește, Ursula von der Leyen, șefa Comisiei, a indicat în discursul ei că pentru pregătirea industrială în domeniul apărării este necesar “un reflex european mai puternic”, de la planificare la achiziții.

“Strategia industrială europeană în domeniul apărării va sprijini acest reflex pe patru direcții”, a spus ea, enumerându-le: concentrare strategică, reguli mai bune, dublă utilizare și finanțare.