Connect with us

U.E.

UE aprobă un nou ajutor militar de 500 milioane de euro pentru Ucraina

Published

on

© European Union, 2023

Uniunea Europeană a aprobat luni un ajutor militar suplimentar pentru Ucraina în valoare de 500 milioane de euro, prin Instrumentul European pentru Pace (EPF), potrivit unor surse diplomatice, citate de Reuters, preluat de Agerpres.

Acordul privind cea de-a șaptea tranșă de ajutor a fost încheiat la Bruxelles, în cadrul reuniunii celor 27 de miniștri de externe ai UE, după ce, săptămâna trecută, țările occidentale nu au reușit să ajungă la un acord privind trimiterea de tancuri de luptă Ucrainei, promițând însă un sprijin militar de miliarde de euro, după reuniunea Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei de la Ramstein, Germania.

Pachetul de 500 de milioane de euro (542 de milioane de dolari) a fost aprobat împreună cu alte 45 de milioane pentru „echipamente neletale” destinate misiunii de pregătire militară a UE pentru Ucraina, a declarat un diplomat UE. Alte două surse care au asistat la discuțiile purtate de miniștri în spatele ușilor închise au confirmat acest lucru.

Până în prezent, UE a vărsat 3,1 miliarde de euro pentru echipamente militare către Ucraina prin șase tranșe ale EPF – mai mult de jumătate din cele 5,5 miliarde de euro alocate fondului pentru perioada 2021-2027.

Miniștrii de externe au convenit luna trecută să suplimenteze fondul cu încă 2 miliarde de euro pentru 2023, având în vedere ritmul în care acesta a fost epuizat de când Rusia a lansat invazia sa la scară largă la sfârșitul lunii februarie 2022.

Creat în 2021, EPF este un instrument prin care blocul european furnizează forțelor armate ale partenerilor săi echipamente și infrastructură în încercarea de a preveni conflictele, de a asigura pacea și de a consolida securitatea internațională.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Germania și Polonia nu mai pot furniza Ucrainei sisteme Patriot suplimentare. Pistorius: Alţi aliaţi pot face mai mult

Published

on

© Verteidigungsministerium

Germania nu poate furniza Ucrainei încă un sistem antiaerian Patriot, după ce a livrat deja trei astfel de sisteme Kievului, a afirmat, joi, ministrul german al apărării, Boris Pistorius. El a subliniat că alți aliați ai Ucrainei „probabil pot face mai mult” pentru a suplimenta bateriile Patriot sau rachetele necesare acestora, în timp ce Polonia a reafirmat că și ea nu poate elibera sisteme Patriot pentru Ucraina, relatează agențiile DPA și EFE, preluat de Agerpres.

„Am furnizat deja trei sisteme. Aceasta înseamnă un sfert din capacităţile noastre, aşadar nu există spaţiu pentru a furniza nimic mai mult decât aceste trei sisteme. Le revine acum altor parteneri să furnizeze sisteme Patriot Ucrainei,” a declarat Pistorius la sosirea sa la reuniunea miniştrilor apărării din statele NATO, desfășurată la Bruxelles. Oficialul a adăugat: „Am dat mult, dar alţii, probabil, pot face mai mult.”

În același timp, viceministrul polonez al apărării, Cezary Tomczyk, a precizat că un sistem Patriot al SUA amplasat în Polonia și care va fi transferat Ucrainei va fi înlocuit de un altul aflat în prezent în altă parte a lumii. „Polonia nu a fost de acord cu transferul bateriei Patriot. Sistemele Patriot din Polonia apără cerul polonez şi aceasta nu se va schimba,” a afirmat Tomczyk.

Reuniunea ministerială a NATO a fost precedată de o nouă întâlnire a grupului de contact care susține Ucraina cu ajutor militar în conflictul cu Rusia, cunoscut sub numele de „grupul de la Ramstein”, format din circa 50 de țări.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut cel puțin șapte noi baterii Patriot, însă țările care dispun de astfel de sisteme sunt reticente să le furnizeze, deoarece acestea fac parte integrantă din sistemele naționale de apărare antiaeriană.

Continue Reading

U.E.

Extrema-dreaptă poate fi “izolată” în Germania, susține Martin Schulz, în timp ce admite o “divizare între germanii din vest și cei din fosta Germanie de Est”

Published

on

© Calea Europeană

Extrema-dreaptă din Germania poate fi izolată în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare din 2025, este de părere fostul președinte al Parlamentului European și candidat la funcția de cancelar al țării, social-democratul Martin Schulz. În opinia fostului lider SPD, avansul înregistrat de partidul de extremă-dreaptă Alternativa pentru Germania în fosta Germanie de Est relevă o diviziune în interiorul țării, între germanii din vest și germanii din est.

Aflat la București cu prilejul marcării a 30 de ani de la debutul activității în România a Friedrich Ebert Stiftung (FES), fundație germană al cărei președinte este, Martin Schulz a vorbit cu jurnaliștii români despre noua configurație politică a Uniunii Europene după alegerile din 6-9 iunie și viitorul construcției europene.

Alegerile europarlamentare din Germania au fost câștigate de Uniunea Creștin-Democrată, din care face parte președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu 30% din voturi, urmată de partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) cu 15,9% din sufragii, o creștere de cinci puncte procentuale prin care a devansat toate celelalte trei partide de la putere aflate în coaliția Semafor – social-democrații cancelarului Olaf Scholz, Verzii și Liberalii. Formațiunea social-democrată a recunoscut o “înfrângere dură”, în timp ce AfD evocă un “rezultat istoric”.

“Sunt îngrijorat. Pentru o țară ca Germania, acesta este un rezultat dramatic. Mai ales dacă ținem cont de faptul că acest neofasciști germani sunt atât de radicali încât nici măcar extremiștii de dreapta din alte țări nu vor să îi vadă în interior”, a spus Martin Schulz, referindu-se la faptul că AfD a fost exclus din grupul Identitate și Democrație din Parlamentul European compus din forțele populiste de extremă-dreapta din UE.

Pe de altă parte, președintele FES a precizat că alegerile generale din Germania sunt diferite de alegerile europene.

“Acest prag de 5% pentru alegerile europene nu există în Germania, ceea ce înseamnă că avem o serie de partide diferite cu 1%-1,5%, în total cred că aproximativ 15 sau 16%. Acestea vor vota în mod diferit la alegerile generale. Aceasta este, în opinia mea, și o explicație pentru faptul că Partidul Verde a avut un rezultat atât de slab”, a explicat el.

Referindu-se la faptul că AfD a câștigat votul popular în fosta Germanie de Est, Martin Schulz a precizat că “există o divizare în societatea noastră între germanii din vest și cei din est“, cu cei din est care au trăit în comunism.

O mulțime de oameni de vârsta mea, de exemplu, în țara dumneavoastră au aceleași experiențe și educație ca și oamenii de aceeași vârstă din Germania de Est. Germania de Est a făcut parte din Pactul de la Varșovia și se află la o anumită distanță față de un comportament democratic deschis și modernizat“, a precizat Martin Schulz.

Contracandidat al Angelei Merkel la funcția de cancelar în 2017, social-democratul a arătat că la alegerile generale cetățenii au tendința de a vota cu partidul din care provin prim-miniștrii de landuri, întrucât au multă popularitate.

Nu reduc amenințarea și pericolul, dar subliniez că există șanse de a izola” extrema-dreaptă, a mai punctat Martin Schulz, referindu-se la faptul că forțele democratice vor găsi soluții pentru a stăvili o ascensiune a forțelor extremiste.

Deși partidele de coaliție din Germania au fost devansate la votul de la europarlamentare de principala forță politică a țării, CDU, și de extrema-dreaptă, cancelarul Olaf Scholz a refuzat să ia în calcul modelul președintelui francez Emmanuel Macron de a convoca alegeri anticipate în urma înfrângerii la alegerile europarlamentare.

Data alegerilor parlamentare federale din Germania este stabilită pentru toamna anului 2025.

Continue Reading

U.E.

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

Published

on

© European Union, 2021 Source: EC - Audiovisual Service

Primele norme ale UE privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice intră în vigoare astăzi, 13 iunie,  anunță Comisia Europeană.

Se estimează că violența împotriva femeilor și violența domestică afectează una din trei dintre cele 228 milioane de femei din UE. Prin incriminarea anumitor forme de violență împotriva femeilor în întreaga UE, inclusiv în mediul online, și prin consolidarea accesului victimelor la justiție, protecție și sprijin, directiva urmărește să asigure drepturile fundamentale de tratament egal și nediscriminare între femei și bărbați.

„Pentru prima dată, incriminăm violența cibernetică bazată pe gen, cum ar fi schimbul de imagini intime fără consimțământ, inclusiv deepfakes, care reprezintă un coșmar pentru multe femei. O astfel de violență este adesea motivul pentru care femeile părăsesc viața publică. Violența online este o violență reală, iar violența împotriva femeilor este o problemă majoră”, a declarat Věra Jourová, vicepreședinte pentru valori și transparență.

Noile norme sunt decisive împotriva violenței bazate pe gen și interzic mutilarea genitală a femeilor, căsătoriile forțate și cele mai răspândite forme de violență cibernetică, cum ar fi schimbul de imagini intime fără consimțământ (inclusiv deepfakes), hărțuirea cibernetică și hărțuirea cibernetică (inclusiv flashingul cibernetic). Violența cibernetică este o problemă care trebuie abordată urgent, având în vedere răspândirea exponențială și impactul dramatic al violenței online. Noile norme ale UE vor ajuta victimele violenței cibernetice din statele membre care nu au incriminat încă aceste acte.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO2 hours ago

Germania și Polonia nu mai pot furniza Ucrainei sisteme Patriot suplimentare. Pistorius: Alţi aliaţi pot face mai mult

ROMÂNIA2 hours ago

România, partener al Coaliției Globale pentru Justiție Socială. Ministrul Simona Bucura-Oprescu: Luăm măsuri active pentru a avea locuri de muncă decente, mai bine plătite, precum și o societate incluzivă

U.E.3 hours ago

Extrema-dreaptă poate fi “izolată” în Germania, susține Martin Schulz, în timp ce admite o “divizare între germanii din vest și cei din fosta Germanie de Est”

U.E.4 hours ago

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

CONSILIUL UE4 hours ago

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

U.E.5 hours ago

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

CONSILIUL UE5 hours ago

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

U.E.5 hours ago

CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

ROMÂNIA6 hours ago

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL1 day ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO2 days ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending