Posibilul viitor cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, poate fi o veste bună pentru Uniunea Europeană, a declarat pentru Politico noul ministru francez delegat pentru Comerț, Laurent Saint-Martin, după o perioadă îndelungată de fricțiuni între Paris și Berlin și în contextul riscului unei fracturi în cadrul blocului privind modalitatea de a face față Statelor Unite și Chinei.

”Ne putem uita, de asemenea, la caracterul mai degrabă pro-european al acestui viitor cancelar … Există, de asemenea, motive bune pentru a fi optimist”, a declarat Saint-Martin într-o vizită la Bruxelles vineri, într-unul dintre primele sale interviuri de la preluarea portofoliului la sfârșitul lunii decembrie.

”Ceea ce este sigur este că poziția Franței cu privire la această problemă nu se va schimba: Avem nevoie de o Germanie puternică, (care, împreună) cu Franța, se gândește la o Europă care investește; într-o Europă care protejează; și o Europă care se gândește din nou la viitorul său industrial și la propria suveranitate”, a spus el.

Alegerile legislative anticipate din Germania din februarie 2024 vor fi cruciale pentru viitorul țării.

Merz și partidul din care face parte, Uniunea Creștin-Democrată, se află în fruntea sondajelor, cu 31%, cu mult în fața cancelarului german Olaf Scholz și al său partid de centru stânga Partidul Social Democrat, care înregistrează 16%. Coaliția ”semafor” în fruntea căruia se află acesta din urmă, formată din Verzi, SPD și Partidul Liber Democrat, a colapsat în noiembrie în urma unor dispute privind reforma fiscală și economică.

Partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) este creditat cu locul al doilea (20%), dar este limpede că Merz, în eventualitatea în care va obține victoria în alegeri, nu va dori să formeze o coaliție cu un partid populist, anti-imigrație.

Liderul CDU a declarat săptămâna trecută că UE ar trebui să reconsidere încheierea unui acord comercial amplu cu Statele Unite – amintind de discuțiile eșuate privind controversatul Parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții din urmă cu un deceniu.

Discuțiile cu Washingtonul au eșuat în 2016, din cauza îngrijorărilor din UE că piața sa va fi inundată cu pui clorinați, că drepturile lucrătorilor vor fi subminate și că serviciile de sănătate publice vor fi deschise companiilor americane.

Reluarea negocierilor privind un acord de liber schimb cu Washingtonul ar fi o linie roșie pentru Franța și ar pune Parisul și Berlinul în conflict. Totuși, tonul mai critic al lui Merz față de China, care contrastează cu loialitatea arătată de Scholz și de cancelarul CDU Angela Merkel, ar putea apropia Berlinul de poziția apărată de Paris și de Comisia Europeană.

Comentariile oficialului francez vin pe fondul unei mari divergențe franco-germane cu privire la agenda economică a Europei și în special cu privire la cele două dosare comerciale principale ale blocului: acordul comercial cu țările sud-americane din blocul Mercosur încheiat în decembrie și tensiunile comerciale tot mai mari cu China.

O relație mai strânsă între cele două țări ar putea contribui, de asemenea, la atenuarea diferențelor majore dintre acestea cu privire la modul de abordare a Chinei.

Franța a pledat pentru o abordare mai dură, care include măsuri menite să promoveze produsele europene în cadrul licitațiilor publice, dar și tarife pentru importurile de mașini chinezești subvenționate.

Germania, care are legături comerciale mai strânse cu China, a fost mai precaută, temându-se de un război comercial cu Beijingul.

Germania este unul dintre principalii susținători ai acordului Mercosur, văzându-l ca pe o oportunitate de a exporta mai multe bunuri către o regiune care este tot mai curtată de China. Franța este cel mai înverșunat oponent al unui acord care este urât de agricultorii săi, care se tem de concurența importurilor sud-americane, dar și de ONG-urile de mediu și de partidele din întregul spectru politic.

Suedia va pune la dispoziție trei nave de război și un avion pentru a supraveghea infrastructurile esențiale din Marea Baltică și „flota fantomă” a Rusiei, pe fondul incidentelor repetate de deteriorare a cablurilor subacvatice din Europa, a anunțat premierul suedez pentru presă duminică, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Guvernul (Suediei) le-a cerut forțelor armate suedeze să furnizeze până la trei nave de război și un avion de supraveghere aeriană și maritimă, ASC890”, a precizat Ulf Kristersson.

Mai multe cabluri submarine de telecomunicații și electric au fost secționate în Marea Baltică în ultimele luni. Lideri politici europeni și experți suspectează atacuri de „război hibrid” orchestrate de Rusia.

Pe 25 decembrie, cablul electric Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații ce leagă Finlanda și Estonia au fost avariate, la numai câteva săptămâni după ruperea a două cabluri de telecomunicații în apele suedeze din Marea Baltică, pe 17 și 18 noiembrie. Autoritățile finlandeze suspectează un act de sabotaj și au reținut petrolierul Eagle S, sub pavilionul Insulelor Cook, o navă despre care UE consideră că ar putea aparține „flotei fantomă” ruse.

Ulterior, NATO a transmis că își va spori prezența militară în Marea Baltică, iar Estonia a trimis o navă de patrulare pentru a-și proteja cablul energetic submarin Estlink1 și legătura operațională critică cu Finlanda. 

Liderii țărilor NATO cu ieșire la Marea Baltică se vor reuni marți la Helsinki pentru a discuta despre securitatea în regiune, fiind așteptată și participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte.

Reuniunea se va concentra pe „întărirea prezenței NATO în Marea Baltică și răspunsul la amenințarea pusă de flota fantomă a Rusiei”, a declarat președintele finlandez Alexander Stubb într-un comunicat săptămâna trecută.

Finlanda a declarat vineri că NATO va trimite două nave, în timp ce Forța Expediționară Comună (JFF), condusă de Regatul Unit și din care fac parte țările nordice și baltice, precum și Olanda, a anunțat luni că va întări supravegherea infrastructurilor submarine în Marea Baltică.

Suedia, care a fost nealiniată militar timp de mai mulți ani, a aplicat pentru aderarea la NATO alături de Finlanda, în urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. Ambele țări au aderat la alianța militară occidentală în martie 2024.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a interpelat Comisia Europeană cu privire la dezastrul ecologic din Marea Neagră provocat de scufundarea celor două nave petroliere rusești în strâmtoarea Kerch. 

„Am interpelat Comisia Europeană și am solicitat implementarea instrumentelor existente pentru a limita efectele acestui dezastru ecologic asupra apelor teritoriale ale României și Bulgariei”, a informat deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Victor Negrescu susține că „sute de păsări, zeci de delfini și mii de viețuitoare marine au murit, iar ecosistemul a fost contaminat cu substanțele ajunse în apă, printre care se numără mii de tone de M100, un produs sintetic foarte toxic.”

Potrivit acestuia, „instituțiile europene sunt invitate să sprijine statele membre din zona Mării Negre în vederea refacerii ecosistemelor marine, protejării biodiversității, evitării oricărui risc asupra populației și curățării eventualelor plaje afectate.”