Uniunea Europeană ar trebui să se folosească de politica comercială pentru a-și reafirma statutul de putere economică, nu pentru a salva planeta, consideră Suedia ți Finlanda.
Frustrați de lipsa de progrese în ceea ce privește acordurile comerciale și de ceea ce ei consideră a fi o mentalitate protecționistă care se instalează tot mai mult la Bruxelles, aceștia doresc ca UE să își recapete farmecul comercial sau riscă să alunece și mai mult în irelevanța internațională.
Dacă privim obiectiv, negocierile comerciale ale UE au cunoscut un declin al intensității față de perioada de glorie în care au fost încheiate acorduri istorice precum cel cu Canada, în 2016, sau Japonia, în 2017.
Nemulțumirea celor două țări nordice este că națiunile mai protecționiste, cum ar fi Franța, doresc acum să folosească politica comercială mai mult ca o armă pentru a restricționa importurile ieftine, de la alimente până la tehnologii ecologice din China.
Într-un document de dezbatere, consultat de Politico Europe, cele două națiuni au deplâns politica comercială ”mai defensivă și mai restrictivă” a UE și s-au plâns că, în consecință, ponderea economică a blocului este în scădere în raport cu alte puteri comerciale.
”UE riscă să fie văzută ca un actor mai puțin relevant din punct de vedere economic și mai defensiv de către partenerii noștri comerciali”, se arată în documentul care urmează să fie discutat în mod informal de diplomații din acest domeniu vineri.
”Pentru a inversa această tendință și pentru a menține poziția UE printre principalii actori în comerțul internațional și în politica de reglementare, trebuie să găsim un nou echilibru și un nou nivel de ambiție în politica noastră comercială”, reclamă Suedia și Finlanda.
Metoda ”recompensă și pedeapsă”
Întrucât mandatul Comisiei Ursula von der Leyen se apropie de sfârșit, moștenirea lăsată de aceasta în ceea ce privește acordurile comerciale se prefigurează a fi o poveste a celor pe care UE i-a ratat.
Parteneri comerciali precum blocul latino-american Mercosur, Indonezia sau India au refuzat condițiile ecologice pe care UE dorea să le anexeze la acorduri – cum ar fi taxa pe carbon sau reglementările privind defrișările – la cererea unor țări membre mai protecționiste, în frunte cu Franța.
Aceste instrumente au ”un impact negativ asupra capacității UE de a negocia acorduri comerciale și de a-și aprofunda parteneriatele cu țările terțe”, se arată în document.
Cele două țări nordice doresc să pună capăt utilizării comerțului pentru alte obiective politice – și să se bazeze ”mai mult pe stimulente pozitive și pe soluții bazate pe piață”. Cu alte cuvinte, ”ar trebui să existe un stimulent, pe lângă sancțiuni, în setul de instrumente al UE”.
O altă idee lansată de Stockholm și Helsinki este aceea de a aprofunda legăturile cu regiunea Asia-Pacific, inclusiv cu blocuri comerciale precum blocul comercial Indo-Pacific CPTPP și Cadrul economic indo-pacific pentru prosperitate (IPEF), condus de SUA.
Mai controversată, poate, este dorința țărilor nordice ca UE să se orienteze, de asemenea, către Parteneriatul Economic Regional Cuprinzător (RCEP), un acord de liber schimb în care China este membră. Într-un moment în care Bruxelles-ul dorește cu disperare să își reducă riscurile din relația comercială cu Beijingul, este puțin probabil ca acest lucru să fie bine primit de Comisia Europeană.
Propunerea Suediei și Finlandei vine la scurtă vreme după publicarea raportului revoluționar privind viitorul pieței unice în care fostul premier italian Enrico Letta, însărcinat cu întocmirea acestui document, le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și creeze cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării.
