Pana de curent masivă din Spania și Portugalia a scos la iveală necesitatea unui kit de supraviețuire pentru primele ore sau zile într-o situație de urgență, a insistat miercuri comisarul european pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, citată de Reuters, conform Agerpres.
”Ceea ce s-a întâmplat în Spania și Portugalia și parțial în Franța arată că trebuie să fim pregătiți. Iar aici nu este vorba de alarmarea oamenilor. Nu este vorba de război. E vorba despre toate tipurile de pericole”, a declarat ea agenției Reuters.
Spania și Portugalia au suferit o pană masivă de curent care a început luni la puțin timp după ora 12.30 și a durat toată noaptea. Se crede că cel puțin cinci persoane au murit în Spania în urma penei de curent, care a lăsat pasageri blocați în trenuri paralizate și în lifturile apartamentelor și birourilor, informează The Guardian.
Deși operatorii de energie din ambele țări au respins posibilitatea unui atac cibernetic, guvernul socialist al lui Sánchez refuză să excludă ”orice ipoteză”, iar cea mai înaltă instanță penală din Spania a deschis o anchetă pentru a stabili dacă „un act de sabotaj informatic” ar fi putut fi comis ”împotriva infrastructurii critice spaniole”.
Premierul Portugaliei, Luis Montenegro, a solicitat o anchetă independentă, afirmând că guvernul său va cere Agenției UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei să efectueze ”un audit independent al sistemelor electrice din țările afectate pentru a determina pe deplin cauzele acestei situații”.
Investigațiile se concentrează asupra a ceea ce s-a întâmplat luni, la ora 12.33, când, timp de cinci secunde, 15 gigawați din energia produsă – echivalentul a 60% din totalul energiei utilizate – au dispărut brusc.
În ceea ce privește lecțiile pe care le relevă situația recentă din Peninsula Iberică, Comisia Europeană a pregătit și prezentat deja o strategie pentru a sprijini statele membre și pentru a consolida capacitatea Europei de a preveni amenințările emergente și de a răspunde la acestea.
Principalele obiective și acțiuni ale strategiei includ:
Protejarea funcțiilor societale esențiale ale Europei:
- elaborarea unor criterii minime de pregătire pentru serviciile esențiale, cum ar fi spitalele, școlile, transporturile și telecomunicațiile
- consolidarea rezervei de echipamente și materiale critice
- îmbunătățirea adaptării la schimbările climatice și a disponibilității resurselor naturale critice, cum ar fi apa
Promovarea pregătirii populației:
- încurajarea populației să adopte măsuri practice, cum ar fi aprovizionarea cu produse esențiale suficiente pentru cel puțin 72 de ore în situații de urgență
- integrarea orelor de pregătire în programele școlare și introducerea Zilei UE a pregătirii
Consolidarea coordonării răspunsului la situații de criză:
- instituirea unui centru de criză al UE pentru a îmbunătăți integrarea între structurile existente de gestionare a crizelor din UE
Consolidarea cooperării civil-militare:
- desfășurarea de exerciții periodice de pregătire la nivelul UE, care să reunească forțele armate, protecția civilă, poliția, securitatea, lucrătorii din domeniul sănătății și pompierii
- facilitarea investițiilor cu dublă utilizare
Consolidarea capacităților de previzionare și de anticipare:
- elaborarea unei evaluări cuprinzătoare a riscurilor și a amenințărilor la nivelul UE, care să contribuie la prevenirea crizelor, cum ar fi dezastrele naturale sau amenințările hibride
Intensificarea cooperării public-privat:
- crearea unui grup operativ public-privat pentru pregătire
- formularea de protocoale de urgență cu întreprinderile pentru a asigura disponibilitatea rapidă a materialelor, bunurilor și serviciilor esențiale și pentru a securiza liniile critice de producție
Consolidarea cooperării cu partenerii externi:
- colaborarea cu partenerii strategici precum NATO în ceea ce privește mobilitatea militară, clima și securitatea, tehnologiile emergente, securitatea cibernetică, spațiul și industria apărării.
