Candidată pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat joi, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, că “avem nevoie de o schimbare a tratatului” pentru a îmbunătăți Uniunea Europeană, deoarece reformele devin “indispensabile” în contextul extinderii Uniunii Europene.
“Uniunea noastră și democrația noastră sunt în continuă evoluție. Și putem face mai mult. Avem nevoie de o agendă de reforme ambițioasă pentru a asigura funcționarea unei Uniuni mai mari și pentru a spori legitimitatea democratică. În timp ce reformele erau necesare înainte, odată cu extinderea acestea devin indispensabile”, a subliniat von der Leyen, în cadrul unui discurs de aproape o oră înainte de o dezbatere cu eurodeputații și un vot pentru un nou mandat al acesteia.
În aplauzele sălii, Ursula von der Leyen a precizat că instituțiile UE trebuie să folosească impulsul ca “un catalizator pentru schimbare în ceea ce privește capacitatea noastră de acțiune, politicile și bugetul nostru”.
Ea le-a spus legislatorilor că dorește să colaboreze cu ei la reforme, promițând “un parteneriat mai strâns între Comisie și Parlament”. “Cred că avem nevoie de schimbări în tratat acolo unde acestea pot îmbunătăți Uniunea noastră. (…) Atunci când toate instituțiile avansează împreună, Europa avansează și ea.”, a insistat șefa Comisiei, în discursul însoțit și de orientările politice pentru mandatul următor.
Reforma internă a UE în vederea pregătirii pentru extindere este inclusă și în Agenda Strategică a Uniunii Europene 2024-2029, adoptată de liderii europeni la finalul lunii iunie, alături de o foaie de parcurs pentru reforma internă a Uniunii în perspectiva extinderii, care statuează că procesul de reformă va merge în paralel cu cel de extindere. Tema deschiderii spre renegociere a tratatelor Uniunii Europene este dorită de Parlamentul European, nu și de statele membre, care au nevoie de unanimitate pentru a aproba modificarea tratatelor UE.
Citiți și
Primul test major al noului Parlament European are loc joi, când eurodeputații sunt chemați să voteze alegerea Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene, după o dezbatere cu aceasta.
Ursula von der Leyen a fost propusă pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene de Consiliul European în urma summitului din 27-28 iunie de la Bruxelles, în cadrul unui pachet de numiri care îi mai cuprinde pe fostul premier portughez Antonio Costa pentru funcția de președinte al Consiliului European și pe premierul Estoniei, Kaja Kallas, pentru poziția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.
Pentru a fi președintă a Comisiei Europene pentru perioada 2024-2029, von der Leyen (PPE) are nevoie de o majoritate de 361 de voturi pentru. În 2019, actuala șefă a executivului european a obținut o majoritate fragilă, cu doar nouă voturi peste limita minimă.
Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene din 6-9 iunie cu rezultate finale care l-au plasat la 188 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică.
PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 136 de mandate, de Patrioții Europei, alianța de extremă-dreapta a premierului maghiar Viktor Orban, cu 84 de mandate, de ECR cu 78 de mandate, de Renew Europe cu 77 de mandate, de Verzi cu 53 de mandate, de Stânga Europeană cu 46 de mandate și de grupul Europa Națiunilor Suverane cu 25 de mandate.
Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă 14 mandate, social-democraţii pierd trei, iar liberalii de la Renew Europe pierd 25 de mandate, ajungând a cincea forță politică europeană. Cu toate acestea, cele trei grupări europarlamentare pro-europene pot alcătui în continuare o majoritate, deși firavă (401 de mandate față de majoritatea minimă necesară de 361 de mandate într-un Parlament cu 720 de membri), care să echivaleze și cu un “cordon sanitar” în fața extremei-drepte.
