Decizia președintelui american Donald Trump de a impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) „amenință independența” tribunalului, a avertizat vineri președintele Consiliului European, Antonio Costa, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Sancționarea CPI amenință independența instanței și subminează întregul sistem de justiție internațională”, a scris Antonio Costa, pe platforma X.

Sanctioning the ICC threatens the Court’s independence and undermines the international criminal justice system as a whole. https://t.co/zk0lsnB1p0

— António Costa (@eucopresident) February 7, 2025

Antonio Costa s-a întâlnit joi, la Bruxelles, cu președintele CPI, Tomoko Akane, și a reamintit cu această ocazie „rolul esențial” jucat de acest tribunal internațional în „a face dreptate victimelor unora dintre cele mai îngrozitoare crime din lume”.

„CPI joacă un rol esențial în înfăptuirea justiției pentru victimele unora dintre cele mai îngrozitoare crime din lume. Independența și imparțialitatea sunt caracteristici esențiale ale activității Curții. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității și de a asigura răspunderea pentru toate încălcările dreptului internațional”, a subliniat Antonio Costa.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adoptat o poziție asemănătoare, reacție care a fost transmisă tot pe platforma X.

„CPI garantează răspunderea pentru crimele internaționale și oferă o voce victimelor din întreaga lume. Aceasta trebuie să aibă posibilitatea de a urmări liber lupta împotriva impunității globale. Europa va susține întotdeauna justiția și respectarea dreptului internațional”, a transmis von der Leyen.

The ICC guarantees accountability for international crimes and gives a voice to victims worldwide.

It must be able to freely pursue the fight against global impunity.

Europe will always stand for justice and the respect of international law.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 7, 2025

Președintele american Donald Trump a autorizat joi sancțiuni economice și de călătorie vizând persoanele care lucrează la anchete ale Curții Penale Internaționale împotriva unor cetățeni americani sau aliați ai SUA, precum Israelul, repetând o măsură luată în timpul primului său mandat.

Măsura coincide cu o vizită la Washington a premierului israelian Benjamin Netanyahu, care – împreună cu fostul său ministru al apărării și un lider al grupării militante palestiniene Hamas – este căutat de CPI din cauza războiului din Fâșia Gaza.

CPI, care numără 125 de membri, este o instanță permanentă care poate trimite în judecată persoane pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crimă de agresiune împotriva teritoriului statelor membre sau de către resortisanții acestora. Statele Unite, China, Rusia și Israelul nu sunt membre.

Franța intenționează să își dubleze bugetul pentru apărare, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, luni, în cadrul primului summit pentru apărare al Uniunii Europene, care s-a desfășurat la Palatul Egmont din Bruxelles, și i-a îndemnat pe ceilalți lideri ai UE să majoreze cheltuielile militare.

Acest lucru vine pe fondul presiunilor exercitate de SUA asupra statelor membre ale NATO pentru a crește contribuțiile la securitatea colectivă.

Vorbind cu jurnaliștii luni, după o reuniune informală a liderilor UE la Bruxelles pe tema apărării europene, Macron a subliniat necesitatea unei Europe mai puternice și mai autonome.

“Franța își va dubla bugetul pentru apărare în urma finalizării a două legi de programe militare și va lansa proiecte strategice majore”, a declarat Macron, făcând apel la ceilalți membri ai UE să îi urmeze exemplul.

Bugetul pentru apărare al Franței este de aproximativ 55 de miliarde de euro, iar o dublare va duce investițiile militare la aproape 110 miliarde de euro, comparabil cu bugetul militar al Rusiei, țara care a lansat un război la scară largă împotriva Ucrainei.

Macron s-a numărat printre primii lideri europeni care au evidențiat anul trecut necesitatea trecerii la o economie de război.

Anunțul de luni al președintelui francez a venit în contextul primului summit consacrat apărării al liderilor europeni, la care au participat și secretarul general al NATO și premierul Marii Britanii, marcând un moment de cotitură pentru apărarea continentală în debutul noii administrații Trump și la aproape trei ani de la războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Summitul a fost descris drept unul al “operației pe cord deschis” din cauza relațiilor tensionate cu Donald Trump și războiul lui Vladimir Putin în Ucraina.

Liderii europeni au discutat despre necesitatea creșterii finanțărilor naționale și europene pentru apărare, inclusiv prin investiții comune, și vor reveni asupra subiectului în lunile următoare, după ce Comisia Europeană va prezenta Carta Albă a Apărării.

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor, poziție îmbrățișată rapid de Polonia și Lituania, dar privită cu reticență de Germania, care a ajuns la un buget de 2% din PIB grație unui fond special creat de cancelarul Olaf Scholz după invazia Rusiei în Ucraina.

Nemulțumirile noii administrații republicane de la Casa Albă legate de bugetele militare ale europenilor au putut fi observate și în cadrul primei convorbiri telefonice dintre secretarul de stat Marco Rubio și omologul francez. 

Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, obiectivul final al cheltuielilor militare aliate ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. 

O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare.

Liderii europeni au avertizat luni, pe măsură ce se reuneau la Palatul Egmont din Bruxelles pentru un summit consacrat apărării și securității, că amenințarea președintelui american Donald Trump de a aplica mai multe tarife Uniunii Europene riscă să declanșeze un război comercial care ar provoca daune economice pe ambele maluri ale Atlanticului, conform Reuters.

Șeful diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că, dacă SUA încep un război comercial cu Europa, “atunci cea care râde de pe margine este China”. “Suntem foarte interconectați. Avem nevoie de America, iar America are nevoie și de noi”, a spus ea, vorbind înaintea unei reuniuni informale a liderilor UE la Bruxelles.

European leaders are meeting at a critical moment for European defence.

My doorstep ahead of the informal EU Leaders’ retreat ↓ https://t.co/ZWCNWilCEa

— Kaja Kallas (@kajakallas) February 3, 2025

Donald Trump le-a spus celor 27 de națiuni ale Uniunii Europene că acestea sunt următoarele la rând în urma deciziei sale de a impune tarife radicale Mexicului, Canadei și Chinei.

“Cu siguranță se va întâmpla cu Uniunea Europeană. Pot să vă spun asta pentru că ei chiar au profitat de noi. Ei nu ne iau mașinile, nu ne iau produsele agricole. Ei nu iau aproape nimic, iar noi luăm totul de la ei”, a declarat Trump reporterilor duminică, reiterând plângerile privind deficitul comercial.

Cancelarul german Olaf Scholz a adoptat un ton mai prudent, îndemnând UE și SUA să lucreze împreună.

“Este clar că, în calitate de zonă economică puternică, ne putem modela propriul viitor și putem reacționa la politicile tarifare … Dar perspectiva și obiectivul ar trebui să fie ca lucrurile să ducă la cooperare”, a spus el.

La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a declarat, înaintea summitului, că Europa va trebui să se facă respectată, dacă va fi atacată în interesele sale comerciale.

“Dacă am fi atacați pe probleme comerciale, Europa, ca putere care contează, va trebui să se facă respectată și, prin urmare, să reacționeze“, a spus Macron.

De altel, într-o reacție la decizia liderului american de a impune tarife Canadei, Mexicului și Chinei, Uniunea Europeană a avertizat că ”va riposta ferm” dacă va fi vizată de tarife americane ”nedrepte”.

Anticipând aceste mutări politice din partea lui Donald Trump, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a prevalat de discursul susținut la finele lunii trecute la Forumul Economic Mondial de la Davos pentru a avertiza că miza relațiilor dintre UE și SUA este mare de ambele părți.

“Nicio altă economie din lume nu este atât de integrată cum suntem noi. Companiile europene din SUA angajează 3,5 milioane de americani. Și încă un milion de locuri de muncă americane depind direct de comerțul cu Europa. Lanțuri întregi de aprovizionare se întind pe ambele maluri ale Atlanticului. De exemplu, un avion american este construit cu sisteme de control și fibre de carbon din Europa. Iar medicamentele americane sunt fabricate cu substanțe chimice și instrumente de laborator care provin din partea noastră a Atlanticului. În același timp, Europa importă de două ori mai multe servicii digitale din SUA decât o facem din întreaga regiune Asia-Pacific. Din totalul activelor americane din străinătate, două treimi sunt în Europa. Iar SUA ne furnizează peste 50% din GNL. Volumul schimburilor comerciale dintre noi este de 1,5 trilioane de euro, reprezentând 30% din comerțul mondial. Miza este mare pentru ambele părți. Prin urmare, prima noastră prioritate va fi să ne angajăm din timp, să discutăm interesele comune și să fim pregătiți să negociem. Vom fi pragmatici, dar ne vom baza întotdeauna pe principiile noastre pentru a ne proteja interesele și a ne susține valorile – aceasta este calea europeană“, a spus atunci von der Leyen.