Connect with us

RUSIA

UE cere Rusiei ”să înceteze imediat operațiunile militare și să retragă toate forțele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei”

Published

on

© European Union, 2020

Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului său Reprezentat pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, îi cere președintelui rus, Vladimir Putin, ”să înceteze imediat operațiunile militare rusești și să retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei.”

”Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest act de agresiune și pentru toate distrugerile și pierderile de vieți omenești pe care le va provoca. Ea va fi trasă la răspundere pentru acțiunile sale. UE a precizat de la început și la cel mai înalt nivel politic că orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecințe masive și costuri severe, coordonate pe deplin cu partenerii noștri transatlantici și cu cei care împărtășesc aceleași idei”, a fost mesajul transmis de oficialul european într-o declarație menită să marcheze opt ani de la anexarea ilegală a Peninsulei ucrainene Crimeea.

De altfel, acesta a reluat mesajele transmise și în trecut, și anume că Uniunea Europeană ”nu recunoaște și continuă să condamne anexarea ilegală a Crimeei ca fiind o încălcare a dreptului internațional”.

”La opt ani de la anexarea violentă și ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă, Uniunea Europeană rămâne fermă în angajamentul său față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. O nouă încălcare a suveranității și a integrității teritoriale a Ucrainei a avut loc acum, odată cu recentul atac militar neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei și cu decizia acesteia de a recunoaște regiunile separatiste Donețk și Luhansk ca entități independente. Uniunea Europeană reiterează că nu recunoaște și continuă să condamne anexarea ilegală a Crimeei ca fiind o încălcare a dreptului internațional. Aceasta rămâne o provocare directă la adresa securității internaționale, cu implicații grave pentru ordinea juridică internațională care protejează integritatea teritorială, unitatea și suveranitatea tuturor statelor”, a reamintit Borrell.

În plus, UE ”condamnă cu fermitate decizia președintelui Putin de recunoaștere a independenței regiunilor separatiste Donețk și Lugansk, dar și decizia ulterioară de a trimite trupe rusești în aceste zone.”

”Acest act ilegal subminează și mai mult suveranitatea și independența Ucrainei și reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și a acordurilor internaționale, inclusiv a Cartei ONU, a Acordului de la Helsinki, a Cartei de la Paris și a Memorandumului de la Budapesta”, a listat Borrell o serie de documente internaționale ignorate complet de Vladimir Putin.

Înaltul Reprezentat al UE a îndemnat Rusia să ”revină asupra recunoașterii” independenței acestor regiuni ucrainene și să se așeze din nou la masa discuțiilor în ”Formatul Normandia și Grupului de contact trilateral”.

”În calitate de semnatar al acordurilor de la Minsk, Rusia are o responsabilitate clară și directă de a depune eforturi pentru a găsi o soluționare pașnică a conflictului, în conformitate cu aceste principii. Prin decizia de a recunoaște regiunea neguvernamentală din estul Ucrainei ca <<stat independent>>, Rusia încalcă în mod clar acordurile de la Minsk, care stipulează revenirea completă a acestor zone sub controlul guvernului ucrainean”, a detaliat oficialul european. 

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și-a arătat deschiderea de a sta la masa discuțiilor cu omologul rus, Vladimir Putin, pentru ”a opri moartea oamenilor”.

Prin vocea purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, Rusia a transmis că este gata să trimită o delegaţie în capitala belarusă Minsk pentru a negocia cu Ucraina, potrivit Reuters, DPA și AFP, citate de Agerpres.

Această delegație va cuprinde oficiali de la ministerele de externe şi al apărării, fapt ce poate trăda că Moscova invită Kievul să capituleze.  

Unitatea pentru combaterea dezinformării din cadrul Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) arată că Putin urmărește să răstoarce guvernul ucrainean și să instaleze ”marionete loiale Kremlinului”, fapt confirmat de îngrijorările exprimate de Statele Unite.

”Preşedintele Zelenski reprezintă în multe feluri, chiar personifică, aspiraţiile şi ambiţiile democratice ale Ucrainei, ale poporului ucrainean. Prin urmare, desigur, el ar fi o ţintă principală pentru agresiunea rusă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, pentru CNN.

Premierul britanic, Boris Johnson, a anunțat deja că țara sa este dispusă să ofere ”sprijin” unui guvern ucrainean în exil dacă un astfel de organism se va constitui și a dezvăluit că l-a avertizat pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, că este posibil ca el, cât și cabinetul său, să fie nevoiți ”să caute un loc sigur”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CHINA

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Published

on

© Kremlin

Președinții Rusiei și Chinei, Vladimir Putin și Xi Jinping, au punctat marți intensificarea legăturilor energetice dintre cele două țări, fapt ce a permis Moscovei să-și crească cifra de afaceri cu 64% de la începutul anului, în vreme ce exporturile au crescut cu 10%, anunță EFE, citat de Agerpres.

”Energia rămâne unul din domeniile-cheie şi cele mai dinamice ale cooperării noastre economice”, a spus Putin, într-un mesaj adresat participanţilor la cel de-al IV-lea Forum energetic ruso-chinez. 

Acesta a completat că, recent, s-a atins un nivel foarte ridicat la relațiilor bilaterale în domenii precum cel al petrolului și gazelor, cărbunelui și energiei electrice, în vreme ce sunt implementate sistematic proiecte comune de amploare la centralele nucleare din China și în sectorul producției de gaz natural lichefiat.

De cealaltă parte, Xi Jinping a punctat că ”cooperarea energetică între China şi Rusia este piatra de temelie a cooperării practice dintre cele două ţări” şi serveşte, totodată, drept ”forţă eficientă pentru protejarea securităţii energetice globale”, potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS.

China devine cel mai mare consumator de energie rusească, a indicat şi vicepremierul rus Aleksandr Novak. ”Anul acesta, cifra de afaceri a sectorului energetic (rus) a crescut cu 64 % faţă de anul trecut, iar livrările au crescut cu aproximativ 10%”, a spus el.

Cel de-al patrulea Forum energetic Rusia-China are loc în contextul în care G7, grup din care fac parte cele mai industrializate șapte țări din lume, se pregătește să adopte noi măsuri cu privire la exportul de petrol din Rusia, țară nevoită să își îndrepte atenția către alte piețe, amintește Reuters, și la scurtă distanță de la aniversarea a 65-a de ani de la crearea asociaţiei de prietenie între Beijing şi Moscova, la 31 octombrie. 

Reuniunea vine să întărească și mai mult relația dintre cele două state, consolidată la 4 februarie, cu doar câteva zile înainte ca Moscova să declanșeze războiul din Ucraina.

China nu a condamnat încă în termeni expliciți conflictul pornit de Putin, deși ar putea juca un rol de mediere mai important, având în vedere apropierea dintre Xi Jinping și liderul de la Kremlin, conform opiniei lui Emmanuel Macron, care a discutat cu omologul chinez despre această chestiune, cu prilejul unei întâlniri în contextul summitului G20, dar și a cancelarului german, Olaf Scholz devenit primul lider european care a efectuat o vizită la Beijing după ce Xi Jinping a fost reconfirmat președinte al Partidului Comunist, consolidându-și prin această decizie puterea.

Este de așteptat ca acest aspect să fie discutat de președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Xi Jiping, care îl așteaptă pe oficialul european pe 1 decembrie pentru a aborda ”provocările globale, precum și despre subiecte de interes comun”.

Continue Reading

NATO

NATO condamnă survolul periculos al unor avioane de luptă rusești în Marea Baltică

Published

on

© NATO

NATO a anunțat vineri că două avioane de luptă rusești s-au apropiat în mod periculos și neprofesionist, la începutul acestei săptămâni, de nave ale Alianței care efectuau o operațiune de rutină în Marea Baltică, anunță AFP, citat de Agerpres.

Incidentul s-a produs marți dimineața, când cele două aeronave rusești s-au apropiat de nave la ”o altitudine de 91 de metri şi o distanţă de 73 de metri”, fără ca piloţii acestora să răspundă la comunicaţii, a declarat comandamentul naval al NATO.

”NATO a apreciat interacţiunea periculoasă şi neprofesionistă deoarece s-a desfăşurat într-o zonă de pericol cunoscută, care a fost activată pentru antrenamentul de apărare aeriană, şi din cauza altitudinii şi a proximităţii avioanelor”, potrivit unui comunicat. ”Interacţiunea a crescut riscul unor greşeli de calcul, erori şi accidente”, conform NATO.

Comunicatul mai stipulează că forțele Alianței ”au acţionat în mod responsabil” în acest incident, în conformitate cu reglementările maritime. ”NATO va răspunde în mod corespunzător oricărei interferenţe cu activitatea legală a NATO în zonă care pune în pericol siguranţa avioanelor şi a navelor noastre sau a echipajelor acestora. NATO nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare”, mai specifică sursa mai sus amintită.

Intensificarea prezenței navale a NATO în Marea Baltică și Marea Nordului vine pe fondul exploziilor care au afectat conductele Nord Stream în luna septembrie şi care, potrivit unei anchete suedeze de vineri, sunt rezultatul unor acte de sabotaj.

Continue Reading

ONU

ONU: Adunarea Generală a votat o rezoluție co-sponsorizată și de România care solicită Rusiei să plătească despăgubiri de război Ucrainei

Published

on

© United Nations

Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie neobligatorie în favoarea creării unui mecanism de despăgubire pentru distrugerile, de natură umană şi materială, cauzate de invazia Rusiei în Ucraina, informează AFP, relatează Agerpres.

Spre deosebire de Consiliul de Securitate, unde Rusia are drept de veto, Moscova nu s-a putut opune adoptării acestei rezoluţii susţinute de Ucraina, Canada, Ţările de Jos şi Guatemala, care a primit 94 de voturi, mai puţin decât cele 143 de condamnare a anexărilor ilegale ale Rusiei pe 12 octombrie.

Printre statele care au co-sponsorizat rezoluția se află și România.

“Rusia trebuie să suporte consecințele actelor sale ilicite la nivel internațional împotriva Ucrainei. Astăzi, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care se recomandă crearea unui registru internațional al daunelor și se recunoaște necesitatea unui mecanism internațional de reparații. România a fost unul dintre principalii sponsori”, a scris Aurescu, pe Twitter.

Împotrivă au votat 14 ţări, printre care Rusia, China, Cuba, Mali sau Etiopia şi s-au abţinut 73 de ţări, în principal de pe continentul african, dar şi Brazilia, Israel sau India.

Această rezoluţie cere ca Rusia să fie “considerată responsabilă pentru orice încălcare” a dreptului internaţional şi a Cartei ONU în Ucraina şi “să îşi asume consecinţele juridice ale tuturor actelor sale ilegale la nivel internaţional, în special prin repararea daunelor” materiale şi umane.

Stabileşte, de asemenea, necesitatea de a crea,”în cooperare cu Ucraina, un mecanism de reparare” şi “un registru internaţional al daunelor pentru a lista (…) probe şi informaţii referitoare la cererile de despăgubire” ale persoanelor fizice, juridice şi ale statului ucrainean.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat rezoluţia.”De la eliberarea Hersonului la victoria diplomatică de la New York. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite tocmai a dat undă verde creării unui mecanism de despăgubire de către Rusia pentru crimele comise în Ucraina”, a declarat el pe Twitter. “Agresorul va plăti pentru ce a făcut!”, a adăugat Zelenski.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA6 hours ago

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

U.E.7 hours ago

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

CHINA7 hours ago

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis efectuează o vizită în Grecia: Șeful statului se va întâlni cu președintele și premierul Greciei și va participa la reuniunea liderilor PPE

ENERGIE8 hours ago

Coridorul vertical al gazelor: Transgaz a semnat un memorandum care include ca parte semnatară și compania din Grecia care va opera terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis

REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

SCHENGEN8 hours ago

Surse oficiale: Ordinea de zi a Consiliului JAI privind aderarea României la Schengen nu s-a schimbat. Guvernul olandez va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România

REPUBLICA MOLDOVA10 hours ago

Miniștrii de externe ai României și R. Moldova, împreună la OSCE de Ziua Națională a României: Statele noastre sunt părți ale unei unice comunități de limbă, istorie și cultură

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 day ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO1 day ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO1 day ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO1 day ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO2 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending