RUSIA
UE cere Rusiei ”să înceteze imediat operațiunile militare și să retragă toate forțele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei”
Published
3 years agoon
By
Teodora Ion
Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului său Reprezentat pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, îi cere președintelui rus, Vladimir Putin, ”să înceteze imediat operațiunile militare rusești și să retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei.”
”Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest act de agresiune și pentru toate distrugerile și pierderile de vieți omenești pe care le va provoca. Ea va fi trasă la răspundere pentru acțiunile sale. UE a precizat de la început și la cel mai înalt nivel politic că orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecințe masive și costuri severe, coordonate pe deplin cu partenerii noștri transatlantici și cu cei care împărtășesc aceleași idei”, a fost mesajul transmis de oficialul european într-o declarație menită să marcheze opt ani de la anexarea ilegală a Peninsulei ucrainene Crimeea.
De altfel, acesta a reluat mesajele transmise și în trecut, și anume că Uniunea Europeană ”nu recunoaște și continuă să condamne anexarea ilegală a Crimeei ca fiind o încălcare a dreptului internațional”.
”La opt ani de la anexarea violentă și ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă, Uniunea Europeană rămâne fermă în angajamentul său față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. O nouă încălcare a suveranității și a integrității teritoriale a Ucrainei a avut loc acum, odată cu recentul atac militar neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei și cu decizia acesteia de a recunoaște regiunile separatiste Donețk și Luhansk ca entități independente. Uniunea Europeană reiterează că nu recunoaște și continuă să condamne anexarea ilegală a Crimeei ca fiind o încălcare a dreptului internațional. Aceasta rămâne o provocare directă la adresa securității internaționale, cu implicații grave pentru ordinea juridică internațională care protejează integritatea teritorială, unitatea și suveranitatea tuturor statelor”, a reamintit Borrell.
În plus, UE ”condamnă cu fermitate decizia președintelui Putin de recunoaștere a independenței regiunilor separatiste Donețk și Lugansk, dar și decizia ulterioară de a trimite trupe rusești în aceste zone.”
”Acest act ilegal subminează și mai mult suveranitatea și independența Ucrainei și reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și a acordurilor internaționale, inclusiv a Cartei ONU, a Acordului de la Helsinki, a Cartei de la Paris și a Memorandumului de la Budapesta”, a listat Borrell o serie de documente internaționale ignorate complet de Vladimir Putin.
Înaltul Reprezentat al UE a îndemnat Rusia să ”revină asupra recunoașterii” independenței acestor regiuni ucrainene și să se așeze din nou la masa discuțiilor în ”Formatul Normandia și Grupului de contact trilateral”.
”În calitate de semnatar al acordurilor de la Minsk, Rusia are o responsabilitate clară și directă de a depune eforturi pentru a găsi o soluționare pașnică a conflictului, în conformitate cu aceste principii. Prin decizia de a recunoaște regiunea neguvernamentală din estul Ucrainei ca <<stat independent>>, Rusia încalcă în mod clar acordurile de la Minsk, care stipulează revenirea completă a acestor zone sub controlul guvernului ucrainean”, a detaliat oficialul european.
Prin vocea purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, Rusia a transmis că este gata să trimită o delegaţie în capitala belarusă Minsk pentru a negocia cu Ucraina, potrivit Reuters, DPA și AFP, citate de Agerpres.
Această delegație va cuprinde oficiali de la ministerele de externe şi al apărării, fapt ce poate trăda că Moscova invită Kievul să capituleze.
Unitatea pentru combaterea dezinformării din cadrul Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) arată că Putin urmărește să răstoarce guvernul ucrainean și să instaleze ”marionete loiale Kremlinului”, fapt confirmat de îngrijorările exprimate de Statele Unite.
”Preşedintele Zelenski reprezintă în multe feluri, chiar personifică, aspiraţiile şi ambiţiile democratice ale Ucrainei, ale poporului ucrainean. Prin urmare, desigur, el ar fi o ţintă principală pentru agresiunea rusă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, pentru CNN.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Participarea României la reconstrucția Ucrainei va defini poziția țării noastre în Europa următorilor 20 de ani, subliniază ministrul Marcel Boloș
Europenii sărbătoresc astăzi 8 ani de la eliminarea taxelor suplimentare pentru roaming, un pilon central pentru o piață digitală deschisă și accesibilă
Într-un apel cu președintele Israelului, Ursula von der Leyen a îndemnat toate părțile să acționeze cu ”maximă reținere”
Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat
În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7
Germania va acorda Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 9 mld. de euro. O parte a finanțării va acoperi producția de arme cu rază lungă de acțiune
PARLAMENTUL EUROPEAN
Văduva lui Aleksei Navalnîi cere UE să „umple golul” lăsat de SUA și să susțină opoziția democratică rusă: Europa dispune de suficiente pârghii pentru a exercita presiune
Published
2 weeks agoon
June 5, 2025
Iulia Navalnaia, văduva opozantului rus Aleksei Navalnîi, laureat al premiului Sakharov care a decedat subit într-o închisoare din Siberia în februarie 2024, a cerut joi Uniunii Europene să-și intensifice sprijinul — atât economic, cât și politic — pentru mișcările democratice din Rusia, considerate „motorul schimbării” în țară, relatează EFE, preluat de Agerpres.
Adresându-se eurodeputaților în fața Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, Navalnaia a subliniat că „nu poate exista o Europă sigură și prosperă dacă Rusia nu este și ea o țară democratică”, făcând apel la o mai bună colaborare între UE și opoziția rusă. În contextul schimbării de politică a Statelor Unite față de Kremlin, ea a remarcat că „nu e timpul de stat cu ‘brațele încrucișate’” și a cerut UE „să umple golul” lăsat de Washington.
„Europa dispune de suficiente pârghii pentru a exercita presiune. Mulți ruși se opun războiului și lui (Vladimir) Putin și ei vor fi motorul schimbării când va veni momentul”, a declarat Navalnaia.
Ea a evidențiat că „angajamentul de a sprijini societatea civilă rusă și pe rușii care se opun războiului în Ucraina trebuie să se transforme în fapte, în ceva practic” și să nu rămână „o simplă declarație”.
Navalnaia a mai întrebat retoric de ce „nimeni nu a reușit să oprească abuzurile” lui Putin în cei 25 de ani de putere și a răspuns că Europa și opoziția rusă „încă nu și-au unit forțele” pentru a face acest lucru. Ea a propus, printre altele, finanțarea activității media independente din Rusia, menționând că „trebuie să începem să lucrăm împreună prin lansarea unor proiecte care, chiar dacă sunt mici, au impact”.
Alături de Navalnaia, alți opozanți ruși au atras atenția asupra necesității unui dialog mai intens între UE și opoziția democratică rusă.
Vladimir Kara-Murza, activist politic ruso-britanic, jurnalist și fost deținut politic, a subliniat că „în secolul XXI este inacceptabil să te bazezi pe stereotipuri și să clasifici cetățenii după naționalitatea lor”, pledând pentru o „a treia cale”. El a insistat asupra importanței dialogului între UE și forțele democratice din Rusia și a cerut intensificarea eforturilor pentru eliberarea celor „peste 3.000 de prizonieri politici”, despre care a spus că „reprezintă cea mai mare speranță” pentru viitorul Rusiei.
Ilia Iașin, politician rus din opoziție, a cerut, la rândul său, un contact „sistemic” și „colaborare la nivel instituțional” între Uniunea Europeană și mișcarea democratică rusă, avertizând că „dacă Ucraina este cedată lui Putin, acest lucru va slăbi mișcarea noastră și va consolida regimul”. El a avertizat că „ar fi o lovitură dură pentru mișcarea democratică a compatrioților noștri și un pericol suplimentar pentru Europa”.
Potrivit lui Iașin, „aceasta îi va permite lui Putin să continue, el nu se va mulțumi doar cu Ucraina”.
IRAN
Putin i-a comunicat lui Trump că va răspunde atacurilor ucrainene. Liderii SUA și Rusiei au discutat despre implicarea Moscovei în negocierile cu Iranul privind programul nuclear
Published
2 weeks agoon
June 4, 2025
Președintele rus Vladimir Putin i-a spus miercuri lui Donald Trump, într-o conversație telefonică, că Moscova va trebui să răspundă recentelor atacuri ucrainene cu drone, a declarat președintele american, potrivit Reuters.
Trump a declarat că cei doi bărbați “au discutat despre atacul asupra avioanelor andocate ale Rusiei, de către Ucraina, și, de asemenea, despre diverse alte atacuri care au avut loc de ambele părți”.
Putin “a spus, și foarte ferm, că va trebui să răspundă la atacul recent asupra aerodromurilor”, a declarat Trump într-o postare pe rețelele sociale.
Trump a spus că “a fost o conversație bună, dar nu o conversație care va duce la pace imediată”.
Moscova a declarat mai devreme miercuri că opțiunile militare au fost “pe masă” pentru răspunsul său la atacurile ucrainene din adâncul Rusiei și a acuzat Occidentul că este implicat în acestea.
Rusia a îndemnat, de asemenea, SUA și Marea Britanie să rețină Kievul după atacuri, pe care oficialii ucraineni le-au lăudat ca demonstrând că Kievul încă poate riposta după mai mult de trei ani de război.
Oficialii britanici și americani au declarat că nu au avut cunoștință în prealabil de atacurile ucrainene asupra bombardierelor rusești cu rază lungă de acțiune și capacitate nucleară.
Poziția liderului american după convorbirea cu Putin vine în contextul în care, duminică, forțele ucrainene au folosit drone pentru a ataca mai multe baze aeriene rusești care găzduiesc bombardiere capabile să transporte arme nucleare. În cadrul operațiunii “Pânza de Păianjen”, Kievul susține că a lovit peste 40 de bombardiere, inclusiv la 4.300 de kilometri distanță de linia frontului
În postarea sa de pe rețelele sociale, Trump a afirmat că el și Putin au discutat și despre Iran. Putin a sugerat că ar participa la discuții menite să ajungă la un nou acord nuclear cu Teheranul, a precizat liderul de la Casa Albă.
RUSIA
Lavrov și Rubio discută reluarea negocierilor de pace ruso-ucrainene: Rusia finalizează propunerile, SUA promite sprijin pentru concilierea părților
Published
3 weeks agoon
May 29, 2025
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avut miercuri o convorbire telefonică cu secretarul de stat american, Marco Rubio, pentru a discuta punerea în aplicare a acordurilor convenite la 19 mai de președinții Vladimir Putin și Donald Trump, potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe.
Potrivit părții ruse, cei doi oficiali au abordat inclusiv posibilitatea unor noi discuții de pace între Rusia și Ucraina, care ar putea avea loc la Istanbul, în Turcia.
„Lavrov i-a transmis lui Rubio că Moscova finalizează propunerile pentru următoarea rundă de negocieri directe cu Kievul”, se arată în comunicatul ministerului rus.
La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a subliniat angajamentul președintelui Trump de a încheia rapid războiul și a afirmat că „Washingtonul este pregătit să contribuie la concilierea poziției celor două părți”.
„Părțile și-au confirmat angajamentul reciproc de a continua un dialog constructiv și respectuos între departamentele de politică externă ale Rusiei și Statelor Unite”, a adăugat diplomația rusă.
De asemenea, au fost abordate și aspecte bilaterale, dar fără a fi oferite detalii suplimentare.
Într-un comunicat separat, Departamentul de Stat al SUA a salutat schimbul de prizonieri între Rusia și Ucraina, realizat weekendul trecut în formatul „1.000 pentru 1.000”.
„Secretarul de stat a reiterat apelurile președintelui Trump pentru un dialog constructiv și de bună credință cu Ucraina, ca singură cale de a pune capăt acestui război”, a transmis partea americană.
Lavrov a declarat anterior că Rusia a propus desfășurarea celei de-a doua runde de negocieri directe cu Ucraina la data de 2 iunie, în Istanbul.
„Cu sprijinul Statelor Unite, al Arabiei Saudite și al Turciei, a fost posibilă crearea condițiilor pentru reluarea negocierilor directe ruso-ucrainene”, a afirmat Lavrov într-o declarație oficială.
Deocamdată, Ucraina nu a oferit un răspuns oficial la această propunere.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Iulian Chifu: Război în Orientul Mijlociu. Israel și distrugerea sistematică a programului nuclear iranian

Maia Sandu va fi distinsă la München cu premiul “Franz Josef Strauss”. Printre laureații premiului se numără și Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker

“Groenlanda nu este de vânzare”: Macron, vizită în Groenlanda înainte de summitul G7 pentru a arăta sprijinul european pentru insula arctică strategică râvnită de Trump

România, “profund îngrijorată” de escaladarea situației din Orientul Mijlociu. Susține dreptul Israelului la apărare și cere relansarea eforturilor diplomatice privind programul nuclear al Iranului

Președintele Donald Trump neagă implicarea SUA în atacul asupra Iranului și propune un acord de pace Iran-Israel

Participarea României la reconstrucția Ucrainei va defini poziția țării noastre în Europa următorilor 20 de ani, subliniază ministrul Marcel Boloș

Europenii sărbătoresc astăzi 8 ani de la eliminarea taxelor suplimentare pentru roaming, un pilon central pentru o piață digitală deschisă și accesibilă

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și-a desemnat noua echipă de conducere pentru 2025–2026. Gilles Ballot, CEO Carrefour România, ales Președinte

Papa Leon al XIV-lea pledează pentru o lume ”liberă de amenințarea nucleară” și îndeamnă Israelul și Iranul la ”responsabilitate și rațiune”

Guvernul României, ”pregătit” să intensifice cooperarea cu SUA în domeniul apărării și securității

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat
Trending
- NATO6 days ago
“Suntem cu toții pe flancul estic. Nu mai există Est sau Vest, ci doar NATO”, afirmă Mark Rutte într-un avertisment că Rusia ar putea ataca NATO în cinci ani: Rusia produce muniție în trei luni cât NATO într-un an
- ROMÂNIA5 days ago
Nicușor Dan, la Odesa: Șeful statului participă la summitul Ucraina – Europa de Sud-Est și la o trilaterală România – Ucraina – R. Moldova privind aderarea celor două țări la UE
- ENERGIE1 week ago
Secretarul de stat, Cristian Bușoi, discurs la Conferința Gas Infrastructure Europe: România sprijină dezvoltarea infrastructurii europene de gaze
- ROMÂNIA1 week ago
O premieră tehnologică care transformă educația – rețeaua mobilă privată 5G Standalone, un parteneriat între Vodafone România, Universitatea Politehnica București și Fifth Ingenium, susținut de Comisia Europeană
- ROMÂNIA1 week ago
FMI recomandă României un pachet de reforme fiscale care ar putea aduce 1,2% din PIB la buget în 2025. Creșterea TVA, a impozitului pe dividende, impozitare progresivă a veniturilor din muncă, printre măsuri