Consiliul Uniunii Europene a adoptat un regulament care impune noi tarife pentru restul produselor agricole și anumite îngrășăminte din Rusia și Belarus care nu au fost încă supuse unor taxe vamale suplimentare.

Potrivit unui comunicat al Consiliului, scopul este de a reduce dependența UE de aceste importuri, precum și de a reduce veniturile Rusiei din exporturi, limitând astfel capacitatea acesteia de a-și finanța războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Punerea în aplicare a acestor tarife va fi monitorizată îndeaproape pentru a se asigura protecția industriei de îngrășăminte și a agricultorilor din UE. Creșterea tarifelor la îngrășăminte va avea loc treptat, pe parcursul unei perioade de tranziție de trei ani.

„Motto-ul președinției poloneze este <<Securitate, Europa!>>, iar aceste măsuri ne sporesc securitatea economică prin reducerea dependenței de Rusia. Reducem și mai mult veniturile din export ale Rusiei și, prin urmare, capacitatea acesteia de a-și finanța războiul brutal. Aceasta este Europa unită în cea mai bună formă a sa”, a declarat subsecretarul de stat în cadrul Ministerului pentru dezvoltare economică și tehnologie din Polonia, responsabil pentru comerț, Michał Baranowski.

Odată cu intrarea în vigoare a legislației, tarifele UE se vor aplica tuturor produselor agricole din Rusia, deoarece alte produse agricole sunt deja supuse taxelor vamale.

Noile tarife se vor aplica produselor care reprezentau aproximativ 15% din toate importurile agricole din Rusia în 2023. În cazul îngrășămintelor, noile tarife se vor aplica anumitor produse pe bază de azot.

Pe lângă slăbirea economiei de război a Rusiei, noile tarife vor contribui la reducerea dependenței UE de Rusia și Belarus și vor stimula diversificarea și producția internă.

Acestea vor permite diversificarea aprovizionării, asigurând o aprovizionare stabilă cu îngrășăminte și, în mod esențial, menținerea accesibilității pentru agricultorii din UE.

Regulamentul intră în vigoare la 1 iulie.

Statele membre au adoptat joi o decizie prin care se acordă Ucrainei și Republicii Moldova echivalența cu cerințele UE în ceea ce privește inspecțiile în câmp și standardele de producție a semințelor, potrivit comunicatului oficial.

În special, decizia acordă echivalența pentru semințele de sfeclă, floarea-soarelui, rapiță și soia produse și certificate în Ucraina și pentru semințele de plante furajere produse în Republica Moldova și certificate oficial de autoritățile acesteia, precum și în ceea ce privește inspecțiile în câmp relevante care sunt efectuate.

Echivalența confirmă faptul că procedurile naționale ale celor două țări oferă aceleași garanții pentru caracteristicile semințelor și normele privind examinarea, identificarea și controlul semințelor ca și cele aplicabile semințelor recoltate în UE.

În conformitate cu decizia adoptată joi, semințele din aceste specii produse în Ucraina și în Republica Moldova vor putea intra pe piața UE. Aceasta înseamnă că, la rândul lor, întreprinderile cu sediul în UE vor putea să își diversifice zonele de producție a semințelor. Noile norme vor contribui, de asemenea, la menținerea aprovizionării continue cu semințe de înaltă calitate în UE.

Decizia este o punere în aplicare tehnică a cerințelor existente și modifică Decizia 2003/17/CE, care acordă anumitor țări din afara UE echivalența în ceea ce privește inspecțiile în câmp și producția de semințe din anumite specii.

Decizia va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al UE.

Semințele recoltate în afara UE pot fi comercializate în UE numai dacă oferă aceleași garanții ca semințele certificate oficial din UE. Țările din afara UE care doresc să exporte către UE trebuie să îndeplinească aceleași criterii pentru caracteristicile, examinarea, identificarea, marcarea, controlul și ambalarea semințelor ca și semințele recoltate și controlate în UE. Certificarea cuprinde inspecții în câmp, eșantionarea și testarea semințelor.

Decizia 2003/17/CE a Consiliului acordă anumitor țări din afara UE echivalența în ceea ce privește inspecțiile în câmp și producția de semințe din anumite specii, asigurând o aprovizionare continuă cu semințe de înaltă calitate în UE.

Ucraina este inclusă pe lista acestor țări din 2020 în ceea ce privește semințele de cereale. În 2022, Ucraina a prezentat Comisiei o cerere ca semințele de sfeclă, de floarea-soarelui și de rapiță să fie, de asemenea, acoperite de echivalență. În 2023, Ucraina a prezentat o cerere suplimentară privind semințele de soia.

Din 2018, Republica Moldova este inclusă printre aceste țări din afara UE în ceea ce privește semințele de cereale, semințele de legume și semințele de plante oleaginoase și de plante pentru fibre. În 2022, Republica Moldova a prezentat Comisiei o cerere ca semințele de plante furajere să fie și ele acoperite de echivalență.

Laboratoarele de semințe ale țărilor solicitante sunt acreditate de Asociația Internațională pentru Testarea Semințelor. Aceasta oferă o asigurare suplimentară privind calitatea inspecțiilor și a semințelor produse în țările respective și conformitatea acestora cu legislația Uniunii.

Premierul danez Mette Frederiksen a anunțat miercuri că dezvoltarea industriei europene de apărare va reprezenta una dintre prioritățile președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, responsabilitate pe care o va prelua de la Polonia la 1 iulie, anunță EFE, citat de Agerpres.

„Avem suficient timp, motiv pentru care este prioritatea noastră ca guvern al Danemarcei și, de asemenea, ca următoare președinție rotativă”, a menționat aceasta într-o conferință susținută alături de cancelarul german Friedrich Merz, la Berlin, în cadrul căreia a solicitat ”să se producă din ce în ce mai rapid” armament.

„Trebuie să ne reconstruim industria europeană de apărare și, desigur, industria germană este esențială pentru noi. Reînarmați Europa și faceți-o rapid”, a subliniazt Frederiksen, conform Euronews.

O Europă capabilă să se protejeze este singura modalitate de a descuraja un potențial agresor, a afirmat ea, făcând aluzie la Rusia.

La rândul său, Merz a subliniat că oricine are o perspectivă suficient de clară trebuie să recunoască faptul că „Rusia este o amenințare la adresa securității” întregii alianțe NATO.

În apropierea summitului liderilor NATO de la Haga, cancelarul german a subliniat că „Rusia reprezintă un risc pentru securitatea de pe ambele maluri ale Atlanticului”. Merz a menționat că aliații urmează să discute la summit o creștere „istorică” a cheltuielilor pentru apărare, având în vedere amenințarea pe care Kremlinul o reprezintă pentru Europa.

„Vom consolida împreună pilonul european al NATO”, a spus Merz.

La 1 iulie, Danemarca va prelua președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Polonia, cu doar câteva zile după ce șefii de stat sau de guvern din cadrul NATO se vor fi întâlnit la Haga într-un summit important pentru viitorul finanțării Alianței.

Recent, secretarul general al NATO, Mark Rutte, sublinia într-un discurs susținut la Londra nevoia de pragmatism în definirea cheltuielilor pentru apărare, atrăgând atenția că Rusia ar putea fi folosită să folosească forța militară împotriva Alianței într-un termen de cinci ani.

Citiți și: “Suntem cu toții pe flancul estic. Nu mai există Est sau Vest, ci doar NATO”, afirmă Mark Rutte într-un avertisment că Rusia ar putea ataca NATO în cinci ani: Rusia produce muniție în trei luni cât NATO într-un an

„Să nu ne amăgim singuri. Suntem cu toții pe flancul estic acum. Noua generație de rachete rusești se deplasează de mai multe ori mai repede decât viteza sunetului. Distanțele dintre capitalele europene se măsoară acum în minute. Nu mai există Est sau Vest – există doar NATO”, a subliniat el.