Connect with us

U.E.

UE face apel la alte state să nu urmeze decizia ilegală a Rusiei de a recunoaște independența republicilor separatiste din estul Ucrainei

Published

on

© European Union, 2022

UE face apel la alte state să nu urmeze decizia ilegală a Rusiei de a recunoaște independența republicilor separatiste din estul Ucrainei, potrivit unei declarații emise marți de Înaltul Reprezentant Josep Borrell. Totodată, acesta solicită Rusiei să revină asupra deciziei sale, să reia dialogul în cadrul formatului Normandia și să-și îndeplinească obligațiile asumate în cadrul Acordurilor de la Minsk, în conformitate cu Rezoluția 2202 a Consiliului de Securitate al ONU

„În calitate de semnatar al acordurilor de la Minsk, Rusia are o responsabilitate clară și directă de a depune eforturi pentru a găsi o soluționare pașnică a conflictului, în conformitate cu aceste principii. Prin decizia de a recunoaște regiunea neguvernată din estul Ucrainei ca “stat independent”, Rusia încalcă în mod clar acordurile de la Minsk, care prevăd revenirea completă a acestor zone sub controlul guvernului ucrainean. Prin urmare, Rusia își încalcă angajamentul de a lucra în cadrul formatului Normandia și al Grupului Trilateral de Contact pentru a găsi o soluționare pașnică a acestui conflict, angajament pe care l-a repetat în numeroase ocazii, inclusiv foarte recent. De asemenea, aceasta încalcă Rezoluția 2202 a Consiliului de Securitate al ONU, care prevede punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk. Îndemnăm Rusia, în calitate de parte a conflictului, să revină asupra recunoașterii, să își respecte angajamentele, să se conformeze dreptului internațional și să revină la discuțiile din cadrul formatului Normandia și al Grupului Trilateral de Contact. Facem apel la alte state să nu urmeze decizia ilegală a Rusiei de a recunoaște această independență proclamată”, a declarat Înaltul Reprezentant Josep Borrell.

Luni seară, președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul prin care Federația Rusă recunoaște independența regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, invocând că Ucraina este parte a istoriei Rusiei. Decretul a fost urmat de un ordin prin care Putin a decis trimiterea de trupe rusești de menținere a păcii în regiunile din estul Ucrainei cărora Moscova le-a recunoscut independența, încălcând astfel acordurile de la Minsk din 2015 dintre Franța, Germania, Rusia și Ucraina, când Kievul a fost nevoit să accepte statut special pentru provinciile separatiste.

Ca urmare, Uniunea Europeană a condamnat în termenii cei mai fermi decizia președintelui rus de a continua recunoașterea zonelor neguvernamentale controlate din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina ca entități independente și a anunțat că „va reacționa prin sancțiuni împotriva celor implicați în acest act ilegal”.

„Acest act ilegal subminează și mai mult suveranitatea și independența Ucrainei și reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și a acordurilor internaționale, inclusiv a Cartei ONU, a Actului Final de la Helsinki, a Cartei de la Paris și a Memorandumului de la Budapesta”, a subliniat șeful diplomației europene. 

Anterior acestei declarații, Înaltul Reprezentant al UE a apreciat că trimiterea de trupe rusești pentru menținea păcii în cele două regiuni separatiste pro-ruse din Ucraina „nu este o invazie în toată regula”.

„Ei bine, trupele rusești au intrat în Donbas. Noi considerăm că Donbasul face parte din Ucraina. Deci, cu siguranță, dacă trupele rusești au intrat în Donbas în Ucraina, nu aș spune că este o invazie în toată regula, dar se află pe teritoriul ucrainean”, a răspuns șeful diplomației europene, la întrebarea unui jurnalist privind evaluarea situației și începutul unei eventuale invazii.

Josep Borrell a mai precizat că UE „va răspunde de urgență” la aceste ultime încălcări prin măsuri restrictive suplimentare, inclusiv în ceea ce privește toate relațiile economice cu zonele care nu se află sub control guvernamental, precum și prin decizii împotriva persoanelor și entităților responsabile de subminarea integrității teritoriale a Ucrainei, în coordonare cu partenerii UE.

Nu în ultimul rând, Borrell a transmis avertismentul UE pentru Rusia de a nu se folosi de pactele recent semnate cu „republicile” autoproclamate ca pretext pentru a lua noi măsuri militare împotriva Ucrainei. „UE este pregătită să adopte rapid sancțiuni politice și economice de mai mare anvergură”, a precizat liderul european.

Consiliul Federaţiei (Senatul) Rusiei a ratificat, marţi, în unanimitate, tratatele de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă cu republicile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei.

Mai devreme, marţi, „parlamentele” autoproclamatelor republici separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, au votat tot în unanimitate în favoarea ratificării tratatelor de prietenie şi cooperare cu Rusia, semnate de ”liderii” lor luni cu şeful statului rus.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

Published

on

© Denys Shmyhal/ X

Președintele polonez Donald Tusk l-a primit joi la Varșovia pe  omologul său ucrainean Denys Shmyhal pentru a purta, printre altele, mult așteptatele discuții destinate să reducă fricțiunile generate de importurile agricole ucrainene și de blocajele de la graniță ale fermierilor polonezi nemulțumiți, relatează AFP, citat de The Guardian.

”Nu va exista o Europă sigură fără o Ucraină liberă”, a menționat Tusk într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter, la începutul discuțiilor.

AFP precizează că Ucraina a cerut în repetate rânduri vecinului său din UE să atenueze blocajele privind transportul transfrontalier, avertizând că întârzierile declanșate ar putea împiedica livrările de arme către țară.

”Am organizat o nouă rundă de consultări interguvernamentale Ucraina-Polonia. Au fost discutate domenii de cooperare, situația de la frontieră și comerțul în sectorul agricol. Ne așteptăm ca Polonia să ofere răspunsuri concrete la măsurile pe care le-am prezentat, la interdicția de tranzit și de export a Comisiei Europene privind mărfurile din Rusia și Belarus și să convenim asupra controalelor comune la punctele de control”, a menționat Shmyhal pe aceeași rețea de socializare.

Amintim că Uniunea Europeană a propus taxe crescute asupra importurilor de cereale din Rusia și Belarus, punând în practică, chiar dacă într-o formă diluată, o solicitare formulată de Polonia, Cehia și țările baltice, care cereau un embargo asupra acestui tip de produse exportate de Moscova și Minsk

Revenind la Polonia și Ucraina, până în prezent au avut loc discuții doar la nivel de reprezentanți din structuri inferioare ale guvernelor, fără a se înregistra prea multe semne de progres.

Sectorul agricol ucrainean a fost paralizat de invazia Rusiei, care a fost declanșată în februarie 2022, multe dintre rutele de export prin Marea Neagră fiind blocate, probleme la care se adaugă faptul că o mare parte din terenurile agricole ucrainene nu au mai putut fi folosite ca urmare a conflictului.

Ucraina are nevoie să își exporte produsele agricole către piețe mondiale, având în vedere că acest sector este o principală sursă la bugetul de stat, puternic încercat de război.

Conform premierului polonez citat de Reuters,  cele două părți ”sunt aproape de o soluție” care ar urma să vizeze ”volumul de produse care pot intra în Polonia”, odată ce cele două țări vor fi stabilit detaliile. ”Suntem aproape de a ne asigura că tranzitul nu perturbă piața poloneză”, a spus Tusk.  

Nu doar Polonia este cea cu care Ucraina va trebui să discute despre tranzitul produselor agricole, dacă ne raportăm la recentele declarații susținute de ministrul francez al Agriculturii, care a anunțat că mai multe țări s-au alăturat solicitării sale la adresa UE de a impune restricții mai mari a importurile de produse alimentare din Ucraina, motivând că dorește să protejeze echilibrul pe piețele agricole europene.

UE a convenit să prelungească cu încă un an, până la 5 iunie 2025, suspendarea taxelor de import și contingentele la exporturile ucrainene către Uniunea Europeană.

De asemenea, a fost adăugată o nouă măsură de salvgardare automată pentru anumite produse sensibile, cum ar fi păsările de curte, ouăle, zahărul, ovăzul, porumbul, grișul și mierea.

Ministrul francez al Agriculturii consideră că și grâul care provine din Ucraina ar trebui să fie inclus pe această listă a insistat că pragul de la care vor fi introduse taxe vamale ar trebui să fie media din 2021-2023. Asta ar însemna includerea anului de dinainte de invazia rusească, când exporturile ucrainene spre UE au fost limitate de tarife vamale şi cote.

Se pare că poziția lui Fesneau este sprijinită și de ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, care a condiționat prelungirea suspendării tarifelor pentru produsele ucrainene doar dacă vor fi impuse limite de cotă la grâu.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

Published

on

© Dan Motreanu/Facebook

Europarlamentarul Dan Motreanu salută intrarea oficială a României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024, lucru datorat „eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu.”

„Procedurile de control la frontieră se simplifică semnificativ pentru zborurile și călătoriile maritime către statele Schengen. Intrarea României în spațiul Schengen este rezultatul eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu. Guvernările PNL au acordat o atenție deosebită integrării României în spațiul Schengen, un exemplu elocvent în acest sens fiind închiderea MCV, obținută în urma reformelor realizate de un ministru liberal al Justiției. Toți reprezentanții PNL care au condus ministerele Afacerilor Interne, Justiției și al Afacerilor Externe în ultimii patru ani de zile au considerat dosarul Schengen o prioritate”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

De asemenea, europarlamentarul liberal a subliniat că România nu este singura țară care a reușit inițial o intrare doar pe cale aeriană: „Să nu uităm că și alte țări au intrat în Schengen prima dată cu spațiul aerian. Negocierile s-au dovedit soluția corectă până acum, iar această strategie ne poate aduce integrarea completă. Consiliul UE a anunțat, în decizia oficială, că depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne.”

„Partidul Popular European, formațiunea europeană din care face parte PNL, susține aderarea României la spațiul Schengen, fapt reafirmat cu prilejul Congresului PPE desfășurat recent la București”, a mai reamintit Dan Motreanu.


În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, o hotărâre care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație.

Continue Reading

U.E.

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

Published

on

© European Union 2024

Un potențial acord între Uniunea Europeană și Mercosur este ”foarte dăunător” pentru ambele părți, a declarat miercuri președintele francez Emmanuel Macron în timpul unei vizite în Brazilia, informează Deutsche Welle.

În timpul unei intervenții în cadrul unui forum de afaceri desfășurat în Sao Paolo, Macron a subliniat că  propunerea de acord UE-Mercosur este perimată, învechită și trebuie revizuită pentru a lua în calcul combaterea schimbărilor climatice.

Propunerea ”acordului comercial cu Mercosur, așa cum este negociată acum, este un acord foarte prostă. Pentru voi și pentru noi”, a spus Macron. ”A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Trebuie să o reformăm”, a continuat liderul francez.

Comentariile acestuia vin să reamintească opoziția sa față de încheierea unei astfel de înțelegeri cu piețele din America de Sud, în antiteză cu cea exprimată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu ocazia unui turneu în America de Sud, efectuat la mijlocul anului trecut

De altfel, Macron se opune oricărui acord care nu stipulează că producătorii sud-americani trebuie să respecte aceleași standarde de mediu și de sănătate ca cei din Europa.

”Puteți încerca să reaprindeți acea flacără, dar nu este același lucru. Trebuie să o refacem așa cum este lumea acum. Este important să ținem cont de diversitate și de climă, iar acestea nu sunt luate în considerare”, a spus Macron.

”(Vrem) un acord comercial responsabil, care să aibă în vedere dezvoltarea, clima și biodiversitatea. Un acord pentru o nouă generație, cu clauze care să permită reciprocitatea”, a adăugat președintele francez.

Este lesne de înțeles mesajul său dacă luăm în calcul protestele fermierilor. Franța și-a motivat reținerea de a semna o înțelegere cu Mercosur spunând că fermierii săi au obiecții față de perspectiva de a permite importuri de produse agricole, în special carne de vită, care nu respectă standardele stricte ale Uniunii Europene.

La sfârșitul lunii ianuarie, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, semnala că aceste nemulțumiri ale fermierilor care au cuprins întreaga Europă ar putea constitui un ”obstacol” în calea încheiere unui acord între UE și Mercosur, bloc economic ce cuprinde Brazilia, Argentina (suspendată din 2016), Paraguay și Uruguay, informează AFP, citat de Agerpres.

După 20 de ani de negocieri, ”mingea este acum în terenul Europei. Noi suntem cei care trebuie să spunem dacă dorim sau nu” acest acord, a subliniat Borrell la acel moment.

Negocierile UE-Mercosur au început în 2000 și au cunoscut de-a lungul anilor diferite faze.

În mai 2016, UE și Mercosur au relansat procesul de negociere, au făcut schimb de noi oferte de acces pe piață și au intensificat ritmul negocierilor prin organizarea de runde de negocieri și reuniuni la intervale regulate.

La 28 iunie 2019, Uniunea Europeană și Mercosur au ajuns la un acord politic pentru un acord comercial ambițios, echilibrat și cuprinzător, care acoperă aspecte precum:tarifele; reguli de origine; bariere tehnice în calea comerțului; măsuri sanitare șifitosanitare; servicii; achiziții publice; proprietate intelectuală; dezvoltarea durabilă; întreprinderi mici și mijlocii.

UE este primul partener comercial și de investiții al Mercosur și al doilea partener comercial în ceea ce privește comerțul cu bunuri, după China, reprezentând 16,2% din comerțul total al blocului în 2021. Mercosur este al 11-lea partener comercial în materie de bunuri pentru UE.

În 2021, exporturile UE către cele patru țări Mercosur au totalizat 45 de miliarde de euro, în timp ce exporturile Mercosur către UE au fost de 43 de miliarde de euro. Cele mai mari exporturi ale Mercosur către UE în 2021 au fost produsele minerale (22,3% din totalul exporturilor), produsele vegetale, inclusiv soia și cafea (20,7%), precum și produsele alimentare, băuturile și tutunul (19,1%).

Exporturile UE către Mercosur includ mașini și aparate (27,8% din totalul exporturilor), produse chimice și farmaceutice (26,3%), echipamente de transport (10,5%). UE a exportat servicii în valoare de 17,2 miliarde de euro către Mercosur, în timp ce Mercosur a exportat servicii în valoare de 7,7 miliarde de euro către UE în 2020.

UE este cel mai mare investitor străin din regiune, cu un stoc acumulat de investiții care a crescut de la 130 de miliarde de euro în 2000 la 330 de miliarde de euro în 2020.

 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.14 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO16 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu16 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE16 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA19 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

U.E.20 hours ago

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Marcel Boloș a discutat cu ministrul Finanțelor din R. Moldova despre aderarea acestei țări la UE: Vă vom fi alături cu orice aveți nevoie pentru implementarea eficientă a proiectelor finanțate din bani europeni

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending