Connect with us

G7

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

Published

on

© Photothek.de/ Federal Foreign Office

Ţările din G7, împreună cu Australia, au convenit vineri să plafoneze preţul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril, după acordul la care au ajuns mai devreme cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, potrivit unui comunicat comun, citat de AFP, informează Agerpres.

“G7 şi Australia (…) au ajuns la un consens cu privire la un preţ maxim de 60 de dolari pe baril pentru petrolul brut de origine rusă transportat pe mare”, au declarat aceste ţări în document.

Întelegerea fusese convenită joi de UE, în coordonare cu aliaţii din G7, în special SUA şi Marea Britanie, dar Polonia nu îşi dăduse acordul, cerând stabilirea unui plafon mai redus, unele surse menţionând 30 de dolari pe baril. În final, Varşovia a acceptat vineri plafonul de 60 de dolari barilul. Un prim acord preliminar fusese convenit în luna septembrie de miniștrii de finanțe din țările G7.

Această măsură, ce are ca obiectiv să reducă veniturile Rusiei în contextul războiului purtat de aceasta contra Ucrainei, este complementară embargoului european asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă şi care intră în vigoare luni.

Concret, prin această plafonare UE interzice companiilor europene implicate în livrarea petrolului rusesc pe cale maritimă (companii de transport, de asigurări etc.) să-şi ofere serviciile dacă petrolul livrat depăşeşte pragul de 60 de dolari barilul.

Cotaţia petrolului rusesc în prezent este de circa 65 de dolari barilul, aşadar această măsură va avea cel puţin deocamdată un impact limitat asupra exporturilor ruseşti de petrol.

Pentru situaţia în care preţul petrolului rusesc ar scădea sub 60 de dolari barilul, măsura stabilită de UE prevede stabilirea unui prag de 5% sub preţul pieţei, astfel încât Rusia să nu fie totuşi determinată să-şi sisteze exporturile de petrol, perturbând astfel piaţa şi antrenând o creştere a cotaţiilor petrolului care mai departe prin efectele sale să afecteze economiile occidentale.

Cu toate acestea, unii experţi se tem de o destabilizare a pieţei mondiale a petrolului, o necunoscută fiind şi reacţia ţărilor OPEC. De partea sa, Rusia a avertizat deja că nu va livra petrol ţărilor care îi impun plafoane tarifare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

România, prezentă la reuniunea G7+ axată pe securitatea energetică a Ucrainei: Bucureștiul a facilitat livrarea a peste 200 de generatoare către Ucraina

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat marți la reuniunea în format G7+ la nivel de miniștri ai afacerilor externe, desfășurată în sistem videoconferință, întrunire axată pe evaluarea situației infrastructurii energetice critice a Ucrainei, care a suferit atacuri masive și repetate din partea Federației Ruse, respectiv pe stadiul și perspectivele sprijinului acordat Ucrainei de către comunitatea internațională pentru a gestiona consecințele acestor atacuri și a crește reziliența acesteia la nivel societal, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aceasta a fost a doua reuniune în acest format, prima fiind organizată în România la 29 noiembrie 2022, în marja reuniunii miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO găzduită de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu. Reuniunea de la București din noiembrie 2022 a fost prima reuniune G7 găzduită de România și prima la care a participat România, prin ministrul afacerilor externe, arată sursa citată.

 

Reuniunea G7+ a fost co-prezidată de Secretarul de Stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, și de ministrul afacerilor externe al Japoniei, Hayashi Yoshimasa, și s-a desfășurat în prezența ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba.

În intervenția sa, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a apreciat succesul acestui format, lansat la București în luna noiembrie 2022, în marja reuniunii miniștrilor afacerilor externe NATO, format care și-a dovedit relevanța în special prin generarea unui schimb constant de informații și coordonarea eforturilor comunității internaționale vizând asigurarea nevoilor în materie de energie ale Ucrainei.

Ministrul Aurescu a subliniat că atacurile repetate, la scară largă, asupra infrastructurii civile din Ucraina reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar, având obiectivul de a înfrânge reziliența societății ucrainene, iar comunitatea internațională democratică nu poate permite acest lucru. Șeful diplomației române a pledat pentru creșterea asistenței acordate Ucrainei, mai ales în contextul provocărilor iernii.

În ceea ce privește asistența oferită de România pentru consolidarea securității energetice a Ucrainei, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că hub-ul umanitar de la Suceava a facilitat, printre altele, și tranzitul a 40 de generatoare achiziționate de România cu fonduri europene, a zeci de alte generatoare oferite de guvern și autorități locale române, respectiv a peste 160 de generatoare oferite de Franța.

Ministrul Bogdan Aurescu a evocat, în acest context, și planificarea unei noi reuniuni a trilateralei miniștrilor afacerilor externe ai României, Ucrainei și Republicii Moldova, în luna februarie, după cea de la Odesa, din 15 septembrie 2022, la care au fost invitați și miniștrii energiei din cele trei state și în cadrul căreia au fost convenite linii comune de acțiune pentru dezvoltarea interconectivității și consolidarea securității energetice a Ucrainei și Republicii Moldova, pe termen mediu și lung.

Ministrul român a evidențiat și situația specială a Republicii Moldova, confruntată cu o profundă criză energetică, generată de limitări în ceea ce privește disponibilitatea și accesul la resurse. A precizat că România contribuie în mod direct la găsirea de soluții pentru cele mai presante probleme, cum ar fi asigurarea a circa 80% din necesarul total de consum de energie electrică al Republicii Moldova, precum și asigurarea tranzitului de gaze către acest stat prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău.

Totodată, ministrul român de externe a pledat pentru soluții sustenabile, mai structurate și cu caracter permanent la provocările actuale cu care se confruntă Ucraina și întreaga regiune și a arătat că România va continua să sprijine consistent Ucraina și cetățenii săi, în cooperare cu toți partenerii care împărtășesc aceleași viziuni și obiective.

La reuniune au mai luat parte miniștrii afacerilor externe sau alți înalți reprezentanți din statele G7 (pe lângă SUA și Japonia, Canada, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit), precum și din Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Bulgaria, alături de reprezentanți ai Uniunii Europene, Comunității Energetice Europene, BERD, PNUD și Băncii Mondiale.

Continue Reading

G7

Japonia și Canada se angajează să-și consolideze legăturile economice și de securitate, în contextul ”ascensiunii unor puteri autoritare din ce în ce mai contestatare”

Published

on

© Justin Trudeau/ Twitter

Premierul canadian, Justin Trudeau, și omologul său japonez, Fumio Kishida, și-au afirmat joi, la Ottawa, dorința de a consolida legăturile economice, dar și parteneriatul în domeniul securității în regiunea Indo-Pacific, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Am vorbit mult despre modul în care Canada poate fi un furnizor de încredere, nu numai de energie, ci şi de minerale esenţiale, resurse, inclusiv agricole”, a declarat Justin Trudeau în cursul unei conferinţe de presă comune în capitala canadiană.

Conform unui comunicat al Guvernului canadian, cei doi lideri și-au luat angajamentul să colaboreze îndeaproape pentru a dezvolta economiile noastre, pentru a crea locuri de muncă în ambele țări, pentru a consolida sistemul internațional bazat pe reguli și pentru a îmbunătăți securitatea regională, inclusiv prin intermediul recent anunțatei Strategii pentru Indo-Pacific a Canadei și a Strategiei de securitate națională a Japoniei.

În această regiune, Trudeau a arătat cu degetul ”ascensiunea unor puteri autoritare din ce în ce mai contestatare, fie că este vorba despre Rusia sau China (…) tot mai perturbatoare”.

Liderii au discutat despre consolidarea comerțului bilateral, a investițiilor și a inovării, precum și despre consolidarea rezilienței lanțului de aprovizionare și a securității economice pentru a crea locuri de muncă bune pentru clasa de mijloc și noi oportunități pentru întreprinderile noastre. Ei au vorbit despre extinderea cooperării în domenii precum agricultura și produsele agroalimentare, energia, mineralele critice și tehnologiile emergente.

De asemenea, au discutat despre angajamentul lor comun de a menține și de a se baza pe standardele înalte ale Acordului cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul transpacific (CPTPP), care facilitează creșterea și crearea de locuri de muncă pentru ambele țări.

Trudeau și Kishida au anunțat că la începutul primăverii anului 2023 vor avea loc o misiune de primire în Canada, care va întâmpina companiile japoneze care caută noi parteneri și oportunități de investiții în Canada în domeniul vehiculelor cu emisii zero și al bateriilor. Ei au anunțat, de asemenea, planul Canadei de a întreprinde o misiune comercială Team Canada în Japonia în luna octombrie, ca parte a Strategiei Indo-Pacific a Canadei.

Prim-miniștrii au discutat despre prioritățile Japoniei pentru viitoarea sa președinție a G7 și despre importanța continuării coordonării G7 pentru a susține sistemul internațional bazat pe norme, având în vedere provocările globale noi și emergente.

Aceștia vor menține o cooperare strânsă între membrii G7 pentru a denunța agresiunea nejustificată și ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a proteja suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Prim-ministrul Trudeau a evocat importanța menținerii activității în cadrul Consiliului consultativ pentru egalitatea de gen al G7.

Liderii au împărtășit preocupările cu privire la impactul global mai larg al agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, în special pentru Sudul Global, cu penurii și creșterea prețurilor la alimente, combustibil și îngrășăminte. Aceștia s-au angajat să colaboreze, inclusiv cu partenerii G7, pentru a găsi modalități practice de atenuare a acestor efecte, în special pentru persoanele cele mai vulnerabile, și pentru a aborda implicațiile semnificative ale acestora pentru regiunea Indo-Pacific.

De asemenea, prim-ministrul Trudeau a subliniat importanța angajării membrilor G7 în ceea ce privește problemele din întreaga lume, inclusiv protestele împotriva regimului din Iran și criza umanitară și de securitate din Haiti.

Prim-ministrul Kishida a împărtășit detalii despre noua strategie de securitate națională a Japoniei. Cei doi lideri au discutat despre preocupările lor cu privire la acțiunile Chinei în regiune și au convenit asupra importanței unei abordări coordonate a securității în Indo-Pacific.

Aceștia au vorbit despre preocuparea lor profundă cu privire la amenințarea reprezentată de programele de arme nucleare și de rachete balistice ale Coreei de Nord și și-au reiterat sprijinul pentru o dezmembrare completă, verificată și ireversibilă a armelor nucleare ale Coreei de Nord. Prim-miniștrii și-au reafirmat angajamentul față de efortul multinațional de a ajuta la monitorizarea sancțiunilor Națiunilor Unite împotriva Coreei de Nord, la care Canada contribuie prin intermediul operațiunii NEON.

În turneu pentru a se întâlni cu omologii săi din alte ţări din G7, a cărui preşedinţie a fost preluată de Japonia pentru un an, premierul japonez şi-a vizitat aliaţii din Europa în această săptămână înainte de a se deplasa în America de Nord.

După vizita sa în capitala Canadei, Fumio Kishida pleacă vineri la Washington.

 

Continue Reading

G7

Regatul Unit și Japonia au semnat un pact de apărare istoric, care permite trimiterea de forțe britanice în Japonia. Marea Britanie, prima țară europeană cu care Tokio încheie un astfel de acord

Published

on

© Downing Street 10/ Flickr

Prim-ministrul britanic Rishi Sunak și omologul său nipon Fumio Kishida, a cărui țară asigură în acest an președinția G7, au semnat miercuri, la Turnul Londrei, un acord de apărare și cooperare militară istoric, permițând desfășurarea de forțe britanice în Japonia, în cadrul celui mai important acord de apărare dintre cele două țări în mai mult de un secol, arată un comunicat al guvernului britanic. Înțelegerea va facilita organizarea de exerciţii militare comune, pe fondul agravării situaţiei din regiunea Indo-Pacific, determinată parţial de creşterea puterii militare chineze.

“Acordul de acces reciproc” (RAA) stabileşte regulile privind transportul armelor, atât pentru exerciţii comune cât şi pentru operaţiuni umanitare.

Potrivit Downing Street 10, Regatul Unit este prima țară europeană care va avea un acord de acces reciproc cu Japonia, cel mai important tratat de apărare dintre Regatul Unit și Japonia din 1902 încoace, când a fost semnată alianța anglo-niponă

Regatul Unit și Japonia au convenit asupra acordului de principiu în luna mai. Tratatele de apărare vor fi prezentate în fața Dietei japoneze și a Parlamentului britanic în săptămânile următoare.

“Acest acord de acces reciproc este extrem de important pentru ambele națiuni – consolidează angajamentul nostru față de Indo-Pacific și subliniază eforturile noastre comune de a consolida securitatea economică, de a accelera cooperarea în domeniul apărării și de a stimula inovarea care creează locuri de muncă înalt calificate. În această lume din ce în ce mai competitivă, este mai important ca oricând ca societățile democratice să continue să stea umăr la umăr în timp ce navigăm printre provocările globale fără precedent ale timpului nostru”, a declarat Rishi Sunak, cel care la finele anului trecut afirma că ”epoca de aur” dintre Marea Britanie și China a apus, deși a nuanțat că Beijing-ul reprezintă o “provocare sistemică” și nu o “amenințare”.

Japonia și-a deschis președinția G7 cu o ofensivă diplomatică pe fondul îngrijorărilor legate atât de China, cât și de Rusia, Marea Britanie fiind un aliat cheie în materie de apărare și comerț în lupta împotriva Chinei în zona Indo-Pacific. 

Londra este pentru premierul japonez a treia escală în turneul său de o săptămână în ţări din G7, în vederea pregătirii summitului lor din mai de la Hiroshima

Fumio Kishida a vizitat Italia și Franța în această săptămână înainte de a ateriza la Londra – și intenționează să încheie săptămâna cu vizite în Canada și Washington. În același timp, miniștrii de externe și de apărare ai Japoniei se află deja la Washington, unde au purtat convorbiri cu omologii lor americani, Antony Blinken și Lloyd Austin, alături de care au afişat “alinierea strategică” în domeniul apărării care se extinde până în spaţiu, în faţa preocupărilor crescânde cu privire la China şi tensiunile legate de Taiwan şi Coreea de Nord

Kishida “crede cu tărie” că “securitatea în Europa și în regiunea Indo-Pacific sunt inseparabile”, a declarat miercuri secretarul de presă al premierului japonez, Hikariko Ono, reporterilor, potrivit Politico Europe.

De altfel, la Paris, Kishida a convenit cu președintele francez Emmanuel Macron consolidarea parteneriatului bilateral în privința securității din Asia-Pacific.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Presa americană: Joe Biden ar putea vizita Europa în jurul datei de 24 de februarie pentru a marca un an de la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei

NATO10 hours ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA10 hours ago

Miniștrii sănătății din România și Franța au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru organizarea sistemelor de sănătate, donarea și transplantul de organe, prevenirea și controlul bolilor transmisibile

ROMÂNIA DIGITALĂ10 hours ago

Ministerul Digitalizării și ADR au lansat aplicația mobilă ghișeul.ro. Sebastian Burduja: Orice român va putea plăti cu câteva click-uri taxele și impozitele

Daniel Buda10 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda, întâlnire cu ministrul agriculturii din R. Moldova: Eliminarea contingentelor tarifare pentru produsele moldovenești pe piața UE trebuie să fie următorul pas în intensificarea relațiilor

CONSILIUL UE11 hours ago

Consiliul JAI: Ministrul de interne a solicitat un plan concret pentru deblocarea aderării României la Schengen și a cerut Austriei să își reconsidere poziția

U.E.11 hours ago

Platforma de coordonare a donatorilor internaționali în sprijinul redresării și reconstrucției din Ucraina își începe activitatea

ROMÂNIA11 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

Eugen Tomac11 hours ago

Eugen Tomac avertizează că în absența unei decizii pentru un calendar clar în Consiliul JAI privind aderarea României la Shengen, „situația va rămâne neschimbată pentru mult timp”

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Aer curat: Comisia Europeană solicită României și altor 13 țări membre UE să reducă emisiile generate de mai mulți poluanți atmosferici

NATO10 hours ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA11 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL1 day ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

POLITICĂ3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Rădăcinile României europene se regăsesc în Unirea Principatelor Române din 1859

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației române, la Forumul de la Davos: Nu ne permitem niciun fel de ambiguitate strategică. Ucraina este victima agresiunii, iar Rusia este agresorul

INTERNAȚIONAL1 week ago

Secretarul general NATO cere o creștere a sprijinului militar pentru Ucraina: Armele sunt calea spre pace. Negocierile depind în totalitate de forța de pe câmpul de luptă

NATO1 week ago

Mircea Geoană a deschis reuniunea Șefilor de Stat Major din țările NATO: Trebuie să investim mai mult în apărare și să ne pregătim pentru potențiale viitoare războaie

Team2Share

Trending