Uniunea Europeană a convenit vineri asupra unei legislaţii fără precedent la nivel global pentru a reglementa inteligenţa artificială (IA), după trei zile de negocieri intense între statele membre, conduse de președinția spaniolă a Consiliului, şi Parlamentul European, condus de echipa de negociere din care a făcut parte și eurodeputatul român Dragoș Tudorache, în calitate de co-raportor. S-a ajuns astfel la un “acord politic”, salutat de Comisia Europeană, cu privire la un text ce ar trebui să promoveze inovarea în Europa, limitând în acelaşi timp posibilele abuzuri ale acestor tehnologii foarte avansate.

În urma unor discuții “maraton” de trei zile, președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunerea privind normele armonizate în materie de inteligență artificială (IA), așa-numita lege privind inteligența artificială, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Proiectul de regulament vizează să garanteze că sistemele de inteligență artificială introduse pe piața europeană și utilizate în UE sunt sigure și respectă drepturile fundamentale și valorile UE.

De asemenea, această propunere de referință are ca scop stimularea investițiilor și a inovării în materie de IA în Europa.

“‘Istoric! UE devine primul continent care stabilește reguli clare pentru utilizarea IA. Legea privind inteligenta artificială este mult mai mult decât o carte de reguli – este o rampă de lansare pentru întreprinderile nou-înființate și cercetătorii din UE pentru a conduce cursa globală a inteligenței artificiale” a salutat comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, cel care se află la originea proiectului prezentat în aprilie 2021.

De atunci, discuţiile s-au prelungit. Ultima rundă de negocieri, începută miercuri după-amiază, a durat aproape 35 de ore.

Historic!

The EU becomes the very first continent to set clear rules for the use of AI 🇪🇺

The #AIAct is much more than a rulebook — it’s a launchpad for EU startups and researchers to lead the global AI race.

The best is yet to come! 👍 pic.twitter.com/W9rths31MU

— Thierry Breton (@ThierryBreton) December 8, 2023

Legea privind IA este o inițiativă legislativă emblematică, cu potențialul de a promova dezvoltarea și adoptarea unei IA sigure și demne de încredere pe piața unică a UE, atât de către actorii publici, cât și de către cei privați.

“Legea UE privind inteligența artificială este primul cadru juridic cuprinzător privind inteligența artificială la nivel mondial. Așadar, acesta este un moment istoric. Actul privind IA transpune valorile europene într-o nouă eră. Un angajament pe care ni l-am asumat în orientările noastre politice pentru acest mandat al Comisiei – și l-am îndeplinit”, a transmis și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ideea principală este de a reglementa IA pe baza capacității acesteia de a cauza prejudicii societății, urmând o abordare “bazată pe riscuri”: cu cât riscul este mai mare, cu atât mai stricte sunt normele.

Fiind prima propunere legislativă de acest tip din lume, aceasta poate stabili un standard global pentru reglementarea IA în alte jurisdicții, la fel cum a făcut-o GDPR, promovând astfel abordarea europeană a reglementării tehnologiilor pe plan mondial.

Principalele elemente ale acordului provizoriu

Comparativ cu propunerea inițială a Comisiei, principalele elemente noi ale acordului provizoriu pot fi rezumate după cum urmează:

– norme privind modelele de inteligență artificială de uz general cu impact ridicat, care pot cauza riscuri sistemice în viitor, precum și privind sistemele de inteligență artificială cu risc ridicat;

– un sistem revizuit de guvernanță cu anumite competențe de aplicare la nivelul UE;

– extinderea listei de interdicții, dar cu posibilitatea de a utiliza identificarea biometrică la distanță de către autoritățile de aplicare a legii în spațiile publice, sub rezerva unor măsuri de protecție;

– o mai bună protecție a drepturilor, prin obligația pentru cei care utilizează sisteme de inteligență artificială cu risc ridicat de a efectua o evaluare a impactului asupra drepturilor fundamentale înainte de a pune în funcțiune un sistem de inteligență artificială.

Măsuri de sprijinire a inovării și a IMM-urilor

Deputații europeni au dorit să se asigure că întreprinderile, în special IMM-urile, pot dezvolta soluții de inteligență artificială fără o presiune nejustificată din partea giganților industriali care controlează lanțul valoric. În acest scop, acordul promovează așa-numitele sandbox-uri de reglementare și testele în lumea reală, stabilite de autoritățile naționale pentru a dezvolta și antrena IA inovatoare înainte de introducerea pe piață.

“Legea privind IA stabilește norme pentru modelele mari și puternice de IA, asigurându-se că acestea nu prezintă riscuri sistemice pentru Uniune și oferă garanții puternice pentru cetățenii și democrațiile noastre împotriva oricăror abuzuri ale tehnologiei din partea autorităților publice. Ea protejează IMM-urile noastre, ne consolidează capacitatea de a inova și de a fi lideri în domeniul IA și protejează sectoarele vulnerabile ale economiei noastre”, a subliniat și europarlamentarul Dragoș Tudorache.

Sancțiuni și intrarea în vigoare

Nerespectarea normelor poate duce la amenzi cuprinse între 35 de milioane de euro sau 7 % din cifra de afaceri globală și 7,5 milioane de euro sau 1,5 % din cifra de afaceri, în funcție de încălcare și de mărimea întreprinderii.

Acordul de compromis precizează, de asemenea, că o persoană fizică sau juridică poate depune o plângere la autoritatea relevantă de supraveghere a pieței cu privire la nerespectarea legii privind IA și se poate aștepta ca o astfel de plângere să fie tratată în conformitate cu procedurile specifice ale autorității respective.

Textul convenit va trebui acum să fie adoptat în mod oficial atât de Parlament, cât și de Consiliu pentru a deveni legislație UE. Comisiile pentru piața internă și pentru libertăți civile ale Parlamentului European vor vota asupra acordului în cadrul unei reuniuni viitoare.

Conferința președinților a Parlamentului European a adoptat un pachet cuprinzător de măsuri pentru modernizarea instituției și consolidarea capacității sale de acțiune.

Parlamentul European a inițiat următoarea etapă a unui proces de reformă pentru a consolida metodele de lucru interne ale Parlamentului, precum și rolul instituțional și capacitatea de acțiune a acestuia, pentru a se asigura că este și rămâne bine echipat pentru a-și îndeplini sarcinile care îi revin în temeiul tratatelor și pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor UE.

În ianuarie 2023, Conferința președinților (CoP) a Parlamentului a convenit asupra necesității unor reforme interne. Aceasta a adoptat o propunere făcută de președintele Roberta Metsola și a înființat un Grup de lucru pentru reforma parlamentară, compus din reprezentanți ai tuturor grupurilor politice.

Pe parcursul anului, Grupul de lucru a examinat propuneri privind modul în care ar putea fi îmbunătățite procedurile pentru a face Parlamentul mai eficient. În conformitate cu mandatul stabilit de liderii grupurilor din PE, a analizat posibilele îmbunătățiri în domeniile legislației, controlului, funcțiilor bugetare și controlului bugetar. Grupul a examinat, de asemenea, elemente de reformare a sesiunilor plenare și a abordării Parlamentului față de relațiile externe.

Ca urmare a acestui proces deliberativ incluziv, liderii grupurilor PE au adoptat un pachet cuprinzător și coerent de propuneri de reformă concrete și acționabile. Aceste reforme vor fi puse la punct în timpul fazei de implementare, care începe imediat.

Odată puse în aplicare, aceste reforme vor duce la o mai bună funcționare a Parlamentului în calitate de colegiuitor, de braț al autorității bugetare și de autoritate de descărcare de gestiune. De asemenea, acestea vor spori capacitatea Parlamentului de a exercita controlul democratic.

Obiectivul este de a pune în aplicare reformele înainte de alegerile europene din 2024, astfel încât acestea să sprijine de la bun început Parlamentul nou ales. Unele măsuri necesită transpunerea în Regulamentul de procedură (RdP), care ar trebui finalizat în vederea unei adoptări în plen înainte de sfârșitul mandatului parlamentar.

Ce presupune reforma?

În ceea ce privește procesul legislativ, o mai bună cooperare între comisiile Parlamentului va facilita gestionarea dosarelor legislative. Modalitățile de cooperare între comisii vor fi simplificate cu o singură formă de contribuție. O procedură simplificată de comisie comună (în prezent, articolul 58 din Regulamentul de procedură) va permite desfășurarea de lucrări comune de către cel mult trei comisii. Procedura de retrimitere va fi simplificată, conflictele de competență urmând să fie rezolvate mult mai rapid și înainte de anunțarea propunerii în plen. Conferința președinților de comisie va avea sarcina de a raționaliza metodele de lucru ale comisiilor și de a armoniza practicile în măsura în care este posibil. În plus, procedura de urgență (articolul 163 din Regulamentul de procedură) urmează să fie revizuită în lumina noii realități în care UE a devenit un manager de criză. Acest lucru este menit să asigure o tratare rapidă a dosarelor, beneficiind în același timp de expertiza comisiei și fără a compromite controlul democratic.

În ceea ce privește rolul de control al PE, un nou format de audiere, “audieri speciale de control”, va permite Parlamentului să abordeze în timp util și în mod aprofundat chestiuni de importanță politică majoră. Procesul de audiere a comisarilor va fi simplificat și va fi introdusă mai multă flexibilitate.

În ceea ce privește bugetul și descărcarea de gestiune, cooperarea dintre comisii va fi îmbunătățită printr-o abordare mai holistică a bugetelor, a descărcării de gestiune și a legislației, pentru a exploata pe deplin puterea instituțională combinată a Parlamentului în chestiuni bugetare și legislative. Activitatea comisiilor sectoriale va fi mai bine integrată și consolidată reciproc cu aspectele orizontale ale activității comisiilor pentru bugete și pentru control bugetar. Vor fi alocate mai multe resurse pentru supravegherea execuției bugetului UE.

În ceea ce privește ședința plenară, intenția este, printre altele, de a oferi mai multe oportunități pentru ca deputații să reacționeze unii la alții. În plus, pentru dosarele legislative cheie, dezbaterile sau declarațiile în plen ar trebui să fie programate pe parcursul întregului proces legislativ, de exemplu, imediat după ce este prezentată o propunere a Comisiei. Mai mult, un nou format de dezbatere (“declarația Parlamentului”) care să fie încheiată cu o rezoluție ar permite Parlamentului să își exprime poziția și să își definească prioritățile nu doar ca reacție la observațiile introductive ale Consiliului sau ale Comisiei, subliniind astfel rolul Parlamentului în stabilirea agendei. Timpul alocat întrebărilor ar putea fi consacrat întregului Colegiu al comisarilor sau mai multor vicepreședinți ai Comisiei pentru a acoperi domenii largi.

În ceea ce privește relațiile externe, Parlamentul va trece de la o abordare bazată pe un organism parlamentar la o abordare bazată pe țară. Cooperarea dintre delegații și comisii va fi consolidată în scopul de a ajunge la o diplomație parlamentară din ce în ce mai eficientă. De exemplu, misiunile se vor baza mai mult pe ordinea de zi, apelând în mod sistematic la o combinație de deputați din comisii și delegații.

În ceea ce privește competențele și responsabilitățile comisiilor permanente și lista delegațiilor permanente, orice modificare potențială urmează să fie discutată în cadrul grupurilor politice și, eventual, să fie transmisă Conferinței președinților în vederea unei decizii ulterioare.

Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns joi la un acord politic provizoriu cu privire la o propunere de revizuire a directivei privind performanța energetică a clădirilor, cadru de reglementare revizuit care stabilește cerințe noi și mai ambițioase în materie de performanță energetică pentru clădirile noi și renovate din UE și încurajează statele membre să își renoveze parcul de clădiri, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Clădirile sunt responsabile pentru peste o treime din emisiile de gaze cu efect de seră în UE. Datorită acestui acord, vom putea să îmbunătățim performanța energetică a clădirilor, să reducem emisiile și să combatem sărăcia energetică. Acesta este încă un pas important în direcția obiectivului UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Astăzi este o zi bună pentru cetățeni, pentru economia noastră și pentru planeta noastră”, a declarat Teresa Ribera, ministru al tranziției ecologice și al provocării demografice din Spania, țara care asigură președinția Consiliului UE.

Principalele obiective ale revizuirii sunt ca, până în 2030, toate clădirile noi să fie clădiri cu emisii zero, iar până în 2050, fondul de clădiri existent să fie transformat în clădiri cu emisii zero.

Cei doi colegiuitori au convenit asupra articolului 9a privind energia solară în clădiri, care va asigura desfășurarea unor instalații adecvate de energie solară în clădirile noi, în clădirile publice și în clădirile nerezidențiale existente care sunt supuse unei acțiuni de renovare care necesită o autorizație.

În ceea ce privește standardele minime de performanță energetică (MEPS) în clădirile nerezidențiale, colegiuitorii au convenit ca în 2030 toate clădirile nerezidențiale să fie peste 16% dintre cele mai puțin performante, iar până în 2033 peste 26%.

În ceea ce privește obiectivul de renovare a clădirilor rezidențiale, statele membre se vor asigura că stocul de clădiri rezidențiale va reduce consumul mediu de energie cu 16% în 2030 și cu un interval cuprins între 20-22% în 2035. 55% din reducerea consumului de energie va trebui să fie realizată prin renovarea clădirilor cu cele mai slabe performanțe.În cele din urmă, în ceea ce privește planul de eliminare treptată a cazanelor pe bază de combustibili fosili, ambele instituții au convenit asupra includerii în planurile naționale de renovare a clădirilor a unei foi de parcurs în vederea eliminării treptate a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040.

Acordul provizoriu la care s-a ajuns cu Parlamentul European trebuie acum să fie aprobat și adoptat în mod oficial de ambele instituții.

La 15 decembrie 2021, Comisia Europeană a înaintat Parlamentului European și Consiliului o propunere de reformare a Directivei privind performanța energetică a clădirilor. Directiva face parte din pachetul “Fit for 55”, care stabilește viziunea pentru realizarea unui stoc de clădiri cu emisii zero până în 2050.

Propunerea este deosebit de importantă, deoarece clădirile reprezintă 40% din energia consumată și 36% din emisiile directe și indirecte de gaze cu efect de seră legate de energie în UE.