COMISIA EUROPEANA
UE inaugurează Conferința privind viitorul Europei la Strasbourg, celebrând Ziua Europei: Liderii UE vor susține discursuri în deschiderea Conferinței (LIVE 9 mai, ora 15:00)
Published
3 years agoon
Evenimentul inaugural al Conferinţei privind viitorul Europei are loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, duminică, 9 mai, animat de cadrul festiv al celebrării Zilei Europei.
Astfel, liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul, Comisia și Consiliul – și președintele francez Emmanuel Macron, în calitate de gazdă, lansează Conferința prin care instituțiile și decidenții politici europeni își propun să asculte vocile cetățenilor europeni în modelarea viitorului Uniunii.
Ceremonia de deschidere a Conferinţei privind viitorul Europei, a cărei declarație de înființare a fost semnată de liderii instituțiilor UE la 10 martie, are loc între orele 15:00 – 16:30, evenimentul fiind transmis în direct de instituțiile UE și preluat de CaleaEuropeană.ro.
Programul lansării include un discurs de bun venit din partea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, discursuri ale preşedinţilor Parlamentului European, David Sassoli, Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi prim-ministrului portughez Antonio Costa, reprezentând președinția Consiliului UE, precum şi scurte intervenţii ale copreşedinţilor Comitetului executiv al Conferinţei – alcătuit din vicepreședinta Comisiei Europene Dubravka Suica, europarlamentarul Guy Verhofstadt și secretarul de stat portughez pentru afaceri europene Ana Paula Zacarias, informează Parlamentul European într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
De asemenea, sunt prevăzute contribuţii din partea cetăţenilor şi a societăţii civile prin intermediul conexiunii video, precum şi intervenţii muzicale ale violonistului Renaud Capucon şi a Cvartetului Karski şi conexiuni cu evenimentele organizate cu ocazia Zilei Europei în toate statele membre.
În hemiciclul Parlamentului European vor fi prezenţi şi 27 de studenţi Erasmus din toate statele membre, iar aproximativ 300 de cetăţeni invitaţi să participe de la distanţă vor fi prezenţi prin intermediul unor ecrane TV de mari dimensiuni.
Miniştrii afacerilor europene şi alţi invitaţi VIP se vor alătura, de asemenea, de la distanţă.
Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. Preşedinţia comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinţei.
Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.
De altfel, cu două zile înainte de lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, Parlamentul European a publicat vineri rezultatele sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, care arată că pentru o largă majoritate a europenilor una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum este şi actuala pandemie. Raportul complet al sondajului comandat în premieră împreună de Parlamentul European și de Comisia Europeană constată între altele că aproximativ opt din zece europeni (81%) și șapte din zece români (70%) sunt de acord că una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum ar fi pandemia de COVID-19; peste o treime (38%) dintre europeni și 32% dintre români sunt întrutotul de acord cu acest lucru.
În acest sens, Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, a lansat la 19 aprilie platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său.
Platforma digitală multilingvă este complet interactivă şi multilingvă: cetăţenii pot interacţiona unii cu alţii şi îşi discuta propunerile cu cetăţeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cetăţenii din toate categoriile sociale sunt încurajaţi să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor, dar şi să o promoveze pe canalele de comunicare socială, cu hashtagul #ViitorulItiApartine.
Platforma va asigura transparenţă deplină – un principiu-cheie al conferinţei – întrucât toate contribuţiile şi rezultatele evenimentelor vor fi colectate, analizate, monitorizate şi puse la dispoziţia publicului. Principalele idei şi recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuţii pentru grupurile de dezbatere ale cetăţenilor europeni şi pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinţei.
Toate evenimentele legate de conferinţă care vor fi înregistrate pe platformă vor fi vizibile pe o hartă interactivă, care le va permite cetăţenilor să efectueze căutări şi să se înscrie online. Organizatorii pot utiliza setul de instrumente disponibil pe platformă pentru a-şi derula şi promova iniţiativele. Toţi participanţii şi toate evenimentele trebuie să respecte Carta Conferinţei privind viitorul Europei, care stabileşte standarde pentru o dezbatere paneuropeană respectuoasă.
Platforma este organizată în jurul unor teme-cheie: schimbările climatice şi mediul; sănătatea; o economie mai puternică şi mai echitabilă; justiţia socială şi locurile de muncă; UE în lume; valori şi drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democraţia europeană; migraţia; educaţia, cultura, tineretul şi sportul. Aceste teme sunt completate de o “cutie deschisă” pentru subiecte transversale şi de altă natură (alte idei), cetăţenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfăşoară cu adevărat de la bază spre vârf.
Platforma oferă, de asemenea, informaţii cu privire la structura şi activitatea conferinţei. Aceasta este deschisă tuturor cetăţenilor UE, precum şi instituţiilor şi organismelor UE, parlamentelor naţionale, autorităţilor naţionale şi locale şi societăţii civile. Platforma va respecta pe deplin viaţa privată a utilizatorilor şi normele UE privind protecţia datelor.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
La o zi după realegerea lui Putin, miniștrii de externe din UE au ajuns la un acord politic pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a morții lui Navalnîi
Liderii din Germania, Franța, România, Polonia și alte 10 țări UE cer Băncii Europene de Investiții să majoreze finanțarea pentru apărarea europeană
Klaus Iohannis a aprobat tranzitarea teritoriului României a unor echipamente donate de Finlanda Ucrainei și instruirea a 50 de militari ucraineni
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
COMISIA EUROPEANA
În prezența a cinci lideri europeni, Ursula von der Leyen și El-Sisi au convenit un parteneriat strategic UE – Egipt. UE va investi 7,4 miliarde de euro, inclusiv pentru gestionarea migrației
Published
2 days agoon
March 17, 2024Însoțită de o cohortă de lideri europeni, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a convenit duminică, la Cairo, cu președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi un parteneriat strategic cuprinzător între Uniunea Europeană și Egipt care vizează relațiile politice, creșterea economică, investițiile, securitatea și migrația și care cuprinde și o finanțare și investiții de 7,4 miliarde de euro din partea UE.
În contextul alegerilor paneuropene din iunie, von der Leyen a fost însoțită la Cairo de liderii Italiei, Greciei, Belgiei, Austriei și Ciprului pentru a semna acest acord, inclusiv din perspectiva migrației, notează Politico Europe, precizând că aceste este cel mai recent dintr-o serie de acorduri menite să ajute țările de la periferia Europei să își consolideze economiile și să gestioneze fluxurile de imigranți.
Potrivit unei declarații comune difuzate de Comisia Europeană, Republica Arabă Egipt și Uniunea Europeană “au convenit de comun acord să își ridice relația la nivelul unui parteneriat strategic și cuprinzător (…) cu scopul de a aprofunda stabilitatea, pacea și prosperitatea lor comună”.
“Vizita de astăzi și reprezentarea puternică a liderilor europeni reflectă forța legăturilor noastre bilaterale. Iar ziua de astăzi marchează o etapă istorică prin semnarea declarației noastre comune pentru un parteneriat strategic și cuprinzător. Este un parteneriat bazat pe șase piloni principali; șase domenii de interes reciproc pentru Europa și Egipt. Și am plăcerea de a anunța că acesta va fi susținut de un nou pachet financiar și de investiții de 7,4 miliarde de euro pentru următorii patru ani“, a spus von der Leyen, într-o conferință comună de presă cu președintele egiptean, la care au participat și cancelarul austriac Karl Nehammer, prim-ministrul belgian Alenxader De Croo, președintele cipriot Nikos Christodoulidis, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis și prim-ministrul italian Giorgia Meloni.
To reinforce this strategic partnership, the EU is tabling a significant financial and investment support package worth €7.4 billion over the next four years ↓ https://t.co/pXOVyZe6g5
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) March 17, 2024
Potrivit unui document al UE consultat de Politico Europe, banii europeni pentru Egipt urmează să fie plătiți în tranșe între 2024 și 2027 și vor fi împărțiți în granturi și împrumuturi. Un grant de aproximativ 200 de milioane de euro este destinat migrației, în timp ce alte fonduri sunt orientate către investiții, proiecte bilaterale și asistență macro-financiară.
Fondurile vor contribui la consolidarea forțelor de securitate ale Egiptului și la susținerea economiei egiptene, care a fost afectată de o inflație galopantă și de un șomaj paralizant.
Atacurile cu rachete ale rebelilor Houthi din Yemen împotriva navelor comerciale au perturbat, de asemenea, comerțul prin Marea Roșie, afectând și mai mult comerțul în Egipt.
După ce a încheiat acorduri similare cu Turcia, Tunisia, Mauritania și acum cu Egiptul, se așteaptă ca UE să semneze un alt acord cu Marocul.
ALEGERI EUROPENE 2024
Macron, “extrem de furios” după ce comisarul european din partea Franței a atacat-o pe Ursula von der Leyen: O lipsă gravă de simț politic
Published
5 days agoon
March 14, 2024Președintele francez Emmanuel Macron “s-a înfuriat” de poziția comisarului european din partea țării sale, Thierry Breton, care a lansat un atac politic fără precedent la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca urmare a nominalizării acesteia drept candidat al Partidului Popular European pentru un nou mandat în fruntea executivului european.
Breton, comisarul european pentru piața internă, a pus în mod public sub semnul întrebării sprijinul mediocru pe care von der Leyen l-a primit din partea PPE la Congresul de la București.
Congresul Partidului Popular European, reunit la București, a desemnat-o joia trecută pe actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept candidatul cap de listă al PPE pentru funcția de președintă a Comisiei pentru mandatul 2024-2029 ca urmare a alegerilor europene din 6-9 iunie. von der Leyen, unicul candidat în cadrul Congresului, a fost aleasă cu 400 de voturi pentru și 89 împotrivă. Au votat, în total, 499 de delegați din 801 cu drept de vot, zece voturi fiind invalidate.
“PPE însuși pare să nu creadă în propriul candidat“, a postat comisarul francez pe rețelele de socializare săptămâna trecută.
Un oficial francez, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta despre dinamica internă sensibilă, a declarat pentru Politico Europe că postarea lui Breton a fost “o adevărată greșeală”, susținând că a trădat “o lipsă gravă de simț politic” și l-a făcut pe Macron “extrem de furios”.
Breton – un susținător al lui Macron – a stârnit furie pe scară largă în cadrul partidului centrist al președintelui, Renaissance, au declarat pentru Politico doi oficiali de rang înalt ai partidului, unul dintre ei acuzându-l pe comisar că “a dat muniție pentru PPE”.
De asemenea, și poziția lui Breton a agitat apele și în interiorul Comisiei Europene. Luni, biroul secretarului general al Comisiei Europene, Ilze Juhansone, a distribuit un e-mail pentru a le reaminti comisarilor să nu submineze instituția care îi angajează.
“Permiteți-mi să vă reamintesc tuturor că … membrii Comisiei trebuie să se comporte cu integritate și discreție … și că nu trebuie să acționeze sau să se exprime, prin orice mijloc, într-un mod care să afecteze în mod negativ percepția publică a independenței lor”, se arată în e-mail, obținut de Politico Europe.
Ursula von der Leyen a fost numită de liderii europeni în iulie 2019 la șefia Comisiei Europene și confirmată apoi de Parlamentul European cu o majoritate fragilă după ce în campania pentru alegerile europene din 2019 candidatul PPE pentru funcția de președinte al executivului european a fost Manfred Weber. Candidatura actualului președinte al popularilor europeni a fost respinsă atunci de președintele francez Emmanuel Macron.
COMISIA EUROPEANA
Ramona Chiriac, actuala șefă a Reprezentanței CE, va deschide listele comune PNL-PSD la alegerile europene
Published
6 days agoon
March 13, 2024Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, va deschide listele comune PNL-PSD la alegerile pentru Parlamentul European, de pe 9 iunie, a anunțat purtătorul de cuvânt al PSD, senatorul Lucian Romaşcanu, transmite Agerpres.
De asemenea, Reprezentanța Comisiei Europene a emis miercuri o informare de presă pentru a transmite că Ramona Chiriac a comunicat deja decizia de a candida la alegerile pentru Parlamentul European către forurile ierarhice superioare și serviciile relevante ale Comisiei Europene.
„Ca orice cetățean european, funcționarii și agenții temporari ai Comisiei Europene au dreptul de a candida în alegeri”, transmite Reprezentanța CE.
În același timp, ținând cont de prevederile Regulamentului de stabilire a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice, dar și de procedurile interne ale Comisiei Europene, Ramona Chiriac a solicitat suspendarea din activitate prin aprobarea de concediu fără plată din motive personale cu caracter imperios, conform prevederilor articolului 17 ale sus-numitului regulament.
Continuitatea activității va fi asigurată de Mara Roman, șefa adjunctă a Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Concrete & Design Solutions
Trump afirmă că Putin a fost “probabil” implicat în moartea lui Navalnîi și speră că nu va avea de ales între “înghițirea” Ucrainei de către Putin și trimiterea de arme Kievului
La o zi după realegerea lui Putin, miniștrii de externe din UE au ajuns la un acord politic pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a morții lui Navalnîi
Liderii din Germania, Franța, România, Polonia și alte 10 țări UE cer Băncii Europene de Investiții să majoreze finanțarea pentru apărarea europeană
Klaus Iohannis a aprobat tranzitarea teritoriului României a unor echipamente donate de Finlanda Ucrainei și instruirea a 50 de militari ucraineni
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi7 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- EDITORIALE7 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- NATO7 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene