Comisia Europeană a adoptat o Comunicare revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt („Comunicarea privind creditele la export pe termen scurt”).

Comunicarea privind creditele la export pe termen scurt stabilește norme pentru:

• a asigura că sprijinul acordat de stat pentru creditele la export nu denaturează concurența între asigurătorii de credite la export privați și cei publici sau care beneficiază de sprijin public
• pentru a crea condiții de concurență echitabile între exportatorii din diferitele state membre. Comunicarea privind creditele la export pe termen scurt revizuită se va aplica de la 1 ianuarie 2022.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Comunicarea revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt include ajustări specifice pentru a permite statelor membre să furnizeze asigurări publice exportatorilor europeni atunci când piața singură nu o poate face. Aceasta este rezultatul unei analize aprofundate a modului în care normele noastre funcționează în practică.”

Creditele la export le permit cumpărătorilor străini de bunuri și servicii să amâne plata. Amânarea plății implică un risc de credit pentru vânzători, care se asigură la rândul lor față de acest risc (asigurarea creditelor la export).

În conformitate cu Comunicarea din 2012 privind creditele la export pe termen scurt, comerțul în cele 27 de state membre ale UE și în cele nouă țări ale OCDE enumerate în anexa la aceasta, cu o perioadă maximă de risc de până la doi ani, implică riscuri asigurabile pe piața privată. Aceasta înseamnă că ar trebui să existe o capacitate suficientă furnizată de asigurătorii privați și că, în principiu, astfel de riscuri nu ar trebui să fie asigurate de stat sau de asigurători sprijiniți de stat. Cu alte cuvinte, întrucât asigurătorii privați oferă acest tip de asigurare, nu este necesar ca statul să intervină și să ofere un produs similar.

În 2019, Comisia a lansat o evaluare a Comunicării din 2012 privind creditele la export pe termen scurt, ca parte a verificării adecvării ajutoarelor de stat. Rezultatele evaluării au arătat că, în principiu, normele funcționează bine și necesită doar unele ajustări minore care să reflecte evoluțiile pieței.

Ținând seama de feedbackul pozitiv din partea părților interesate în urma consultării publice privind textul revizuit propus al Comunicării privind creditele la export pe termen scurt, aceasta include, prin urmare, o serie de ajustări specifice. De exemplu, comunicarea modifică criteriile de eligibilitate pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care, în anumite circumstanțe, pot beneficia de asigurarea oferită de stat. În timp ce, în conformitate cu normele anterioare, această posibilitate exista pentru IMM-urile cu o cifră de afaceri anuală la export de până la 2 milioane EUR, în noua Comunicare privind creditele la export pe termen scurt pragul a fost majorat la 2,5 milioane EUR.

Comunicarea revizuită privind creditele la export pe termen scurt va intra în vigoare la 1 ianuarie 2022, fără termen de expirare.

Eliminarea treptată a listei ajustate a țărilor cu riscuri neasigurabile pe piața privată

În martie 2020, ca o consecință a epidemiei de COVID-19, Comisia a constatat că, în general, capacitatea serviciilor de asigurare privată a creditelor la export pe termen scurt era insuficientă și a considerat că toate riscurile comerciale și politice conexe exporturilor către țările enumerate în anexa la Comunicarea privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt sunt temporar neasigurabile pe piața privată. Prin urmare, Comisia a modificat anexa pentru a pune la dispoziție pe scară mai largă asigurarea creditelor la export pe termen scurt, permițând temporar asigurătorilor publici să intervină și să ofere asigurări pentru exporturi către toate țările. Modificarea a extins și mai mult flexibilitatea introdusă de Cadrul temporar privind ajutoarele de stat pentru sprijinirea economiei în contextul epidemiei de COVID-19 adoptat la 19 martie 2020.

Lista ajustată temporar a țărilor cu riscuri neasigurabile pe piața privată a fost prelungită cu modificări ulterioare ale cadrului temporar, până la ultima modificare din 18 noiembrie 2021.

În urma unui feedback puternic din partea sectorului privat favorabil revenirii la normalitatea pieței, în această versiune modificată a cadrului temporar, Comisia a constatat că nu ar fi necesară o prelungire pe termen lung a eliminării temporare. Prin urmare, cadrul temporar modificat prevede o prelungire de 3 luni (de la 31 decembrie 2021 până la 31 martie 2022), pentru a permite o perioadă suficientă de eliminare treptată.

Comunicarea revizuită privind creditele la export pe termen scurt va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul web al Comisiei în domeniul concurenței, la secțiunea destinată instrumentelor de ajutor specifice.

Buletinul informativ electronic Competition Weekly e-News conține lista deciziilor referitoare la ajutoare de stat publicate recent pe internet și în Jurnalul Oficial.

Mai multe informații privind cadrul temporar privind ajutoarele de stat și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a contracara impactul economic al pandemiei de COVID-19 sunt publicate aici.

Comisia Europeană a adoptat luni Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc, care clarifică și simplifică normele în temeiul cărora statele membre pot sprijini și facilita accesul la finanțare al întreprinderilor nou-înființate, al întreprinderilor mici și mijlocii („IMM-uri”) și al întreprinderilor cu capitalizare medie din UE, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile pe piața unică, informează comunicatul oficial. 

Ajutorul pentru finanțarea de risc este un instrument important pe care statele membre îl pot utiliza pentru a sprijini, în special, întreprinderile nou-înființate, IMM-urile și anumite tipuri de întreprinderi cu capitalizare medie inovatoare și orientate spre creștere, în etapele inițiale ale dezvoltării lor.

Aceste întreprinderi se pot confrunta cu dificultăți în obținerea accesului la finanțare, în ciuda potențialului lor de afaceri. Pentru a remedia astfel de disfuncționalități ale pieței, Orientările privind finanțarea de risc permit statelor membre, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, să remedieze acest deficit de finanțare atrăgând, prin oferirea de ajutoare de stat, investiții private suplimentare în întreprinderile nou-înființate, IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie eligibile, prin intermediul unor instrumente financiare și al unor măsuri fiscale bine concepute.

„Întreprinderile nou-înființate și întreprinderile mici și mijlocii se află în centrul redresării economice a Europei. Este esențial să ne asigurăm că aceste întreprinderi au acces la finanțare pentru a putea valorifica la maximum potențialul lor de creștere și pentru tranziția verde și cea digitală. Acesta este motivul pentru care, după un amplu proces de consultare, am adus modificări specifice normelor existente privind ajutoarele de stat și le-am simplificat și mai mult. Statele membre vor fi astfel în măsură să ofere stimulente financiare întreprinderilor nou-înființate și întreprinderilor mici și mijlocii din Uniunea Europeană pentru a atrage investiții atunci când piața nu poate realiza acest lucru singură”, a declarat vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței. 

Mai mult, Comisia Europeană a adoptat Orientările revizuite privind finanțarea de risc în urma unei evaluări a normelor actuale care a fost efectuată în 2019 ca parte a verificării adecvării ajutoarelor de stat și în urma unei ample consultări a tuturor părților interesate cu privire la textul revizuit propus al orientărilor. Printre aceste părți interesate s-au numărat state membre, autorități regionale și locale, asociații de întreprinderi și grupuri de interese.

Evaluarea și consultarea au confirmat faptul că Orientările privind finanțarea de risc sunt adecvate scopului, dau au scos la iveală și faptul că sunt necesare ajustări specifice, inclusiv clarificări ale unor concepte și o raționalizare suplimentară, pentru a simplifica și mai mult normele existente și pentru a clarifica aplicarea acestora.

Prin urmare, Orientările revizuite privind finanțarea de risc, în special:

• limitează cerința de a prezenta o analiză a deficitului de finanțare, care se va aplica doar în cazul celor mai mari scheme de finanțare de risc, și clarifică și mai mult dovezile necesare pentru a justifica ajutorul. În acest sens, evaluarea a arătat, iar consultarea a confirmat faptul că statele membre se confruntă cu dificultăți în cuantificarea deficitului de finanțare. Pentru soluționarea acestui aspect, orientările revizuite impun obligația efectuării unei analize a deficitului de finanțare numai pentru cele mai mari măsuri de ajutor pentru finanțare de risc, și anume cele care permit investiții în valoare de peste 15 milioane EUR per beneficiar individual. Experiența anterioară sugerează că această simplificare se va aplica marii majorități a noilor măsuri. În plus, orientările revizuite clarifică dovezile care sunt necesare pentru a demonstra existența unei disfuncționalități specifice a pieței sau a altor obstacole relevante în calea accesului la finanțare, în concordanță cu practica decizională existentă;
•  introduc cerințe simplificate pentru evaluarea schemelor care vizează exclusiv întreprinderile nou-înființate și IMM-urile care nu au efectuat încă prima lor vânzare comercială. Acestea vor viza, în special, cantitatea de dovezi pe care statele membre trebuie să le furnizeze în cadrul evaluării ex ante pe care trebuie să o prezinte pentru a demonstra de ce ajutorul este necesar, adecvat și proporțional. Având în vedere că aceste întreprinderi se confruntă de obicei cu disfuncționalități mai grave ale pieței, Comisia poate considera că o cantitate mai mică de dovezi este suficientă pentru a demonstra existența unor disfuncționalități ale pieței care justifică acordarea de ajutoare acestor întreprinderi;
• aliniază anumite definiții incluse în orientări cu cele din Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA) pentru a asigura coerența. În special, definiția „întreprinderilor inovatoare cu capitalizare medie” din cadrul orientărilor este aliniată la definiția „întreprinderilor inovatoare” prevăzută în RGECA, astfel încât să se elimine inconsecvențele actuale cu privire la întreprinderile care sunt considerate „inovatoare” în temeiul celor două seturi de norme. În plus, definiția a fost extinsă pentru a include și întreprinderile cu capitalizare medie care au participat la anumite inițiative selectate ale UE, și anume inițiativa CASSINI privind antreprenoriatul în domeniul spațial și Consiliul european pentru inovare și fondul acestuia, sau au primit o investiție din partea acestor inițiative.

 Orientările revizuite se vor aplica de la 1 ianuarie 2022. 

Orientările privind finanțarea de risc stabilesc condițiile în care ajutoarele de stat acordate de statele membre pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc pot fi considerate compatibile cu piața unică.

Orientările se aplică în cazul tuturor măsurilor de ajutor pentru finanțare de risc care nu intră în domeniul de aplicare al RGECA, ceea ce le permite statelor membre să pună în aplicare în mod direct măsurile de ajutor de stat pentru finanțarea de risc, fără notificarea prealabilă a Comisiei, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții (de exemplu, numai pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri și pentru sume de maximum 15 milioane EUR per beneficiar).

Dispozițiile RGECA privind ajutoarele pentru finanțarea de risc sunt, de asemenea, în curs de revizuire, astfel încât și schemele care beneficiază de exceptare pe categorii să fie în continuare simplificate și să se asigure că dispozițiile rămân consecvente cu Orientările revizuite privind finanțarea de risc. 

Comisia Europeană a adoptat vineri o evaluare preliminară pozitivă a cererii de plată a Spaniei pentru subvenții în valoare de 10 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), instrumentul-cheie care constituie elementul central al NextGenerationEU. Aceasta este prima evaluare preliminară a unei cereri de plată din partea unui stat membru aprobată de Comisie și reprezintă un punct de reper important în punerea în aplicare a Mecanismului.

„Astăzi, atingem o nouă etapă importantă în punerea în aplicare a Planului nostru de redresare NextGenerationEU. În opinia noastră, primul stat membru – și acesta este Spania – este pregătit să primească o plată din partea NextGenerationEU. Așadar, de îndată ce aceasta va fi aprobată și de statele membre, Spania va primi 10 miliarde de euro. Acest lucru se datorează faptului că Spania a făcut progrese bune în implementarea NextGenerationEU. Și vor urma și mai multe. Prin planul nostru de redresare, contribuim la modernizarea economiilor noastre și la crearea de locuri de muncă bune pentru europeni”, a declarat președinta Ursula von der Leyen.

,,Evaluarea preliminară pozitivă de astăzi este o recunoaștere a faptului că Spania a adoptat o gamă foarte largă de reforme: măsuri pentru a îmbunătăți educația și formarea profesională pentru toți spaniolii, pentru a sprijini gospodăriile cele mai vulnerabile, pentru a stimula competențele digitale și competitivitatea IMM-urilor și pentru a trasa calea către o energie electrică bazată în proporție de 100% pe surse regenerabile. În această perioadă de incertitudine, trimitem astăzi un semnal de încredere privind punerea în aplicare a planului ambițios al Spaniei de a obține o o creștere economică mai puternică, mai favorabilă incluziunii și mai durabilă”, a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

La 11 noiembrie 2021, Spania a transmis Comisiei o cerere de plată bazată pe realizarea celor 52 de etape selectate în decizia de punere în aplicare a Consiliului privind prima tranșă. Acestea acoperă reformele din domeniile mobilității durabile, eficienței energetice, decarbonizării, conectivității, administrației publice, competențelor, educației și politicii sociale, cercetării și dezvoltării, muncii și politicii fiscale, precum și sistemul de audit și control al Spaniei pentru punerea în aplicare a MRR. Prezentarea primei cereri de plată din partea Spaniei a fost precedată de o perioadă de cooperare strânsă între autoritățile spaniole și Comisie în ceea ce privește pregătirea dovezilor care să demonstreze îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor de referință incluse în cererea de plată.

Citiți și Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

Etapele îndeplinite demonstrează pași importanți în punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Spaniei și a programului său amplu de reforme. Printre acestea se numără măsuri importante, cum ar fi Legea privind schimbările climatice și tranziția energetică (care consacră neutralitatea climatică până în 2050), reforma venitului minim de sprijin, măsurile de sprijinire a digitalizării IMM-urilor și de stimulare a competențelor digitale, precum și reformele care consolidează capacitatea de a efectua și de a urmări revizuirea cheltuielilor.

Întrucât majoritatea etapelor legate de această primă cerere de plată fuseseră deja realizate până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al acestui an, Comisia a putut să își încheie evaluarea mai repede decât perioada de două luni prevăzută în Regulamentul privind MRR.

Planul spaniol de redresare și reziliență include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă structurate în treizeci de componente tematice. Acesta are o valoare de 69,5 miliarde EUR sub formă de granturi, din care 13 % (9 miliarde EUR) au fost deja plătite Spaniei sub formă de prefinanțare la 17 august 2021.

Citiți și 

Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul Spaniei în valoare de 69,5 mld. de euro. Statul UE cu cea mai grav afectată economie în urma COVID va primi 9 mld. de euro prefinanțare pentru redresare

#NextGenEU Spania și Lituania primesc 9 miliarde, respectiv 289 milioane de euro de la UE pentru implementarea primelor măsuri de redresare

Plățile în cadrul MRR se bazează pe performanță și depind de punerea în aplicare de către statele membre a investițiilor și reformelor descrise în planurile lor respective de redresare și de reziliență.

Comisia a trimis acum evaluarea preliminară pozitivă a îndeplinirii de către Spania a etapelor necesare pentru această plată către Comitetul Economic și Financiar (CEF), solicitând avizul acestuia. Avizul CEF, care urmează să fie emis în termen de maximum patru săptămâni, ar trebui luat în considerare în evaluarea Comisiei. În urma avizului CEF, Comisia va adopta decizia finală privind plata contribuției financiare, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie. În urma adoptării deciziei de către Comisie, va avea loc plata către Spania.

Comisia va evalua alte cereri de plată din partea Spaniei pe baza îndeplinirii etapelor și a obiectivelor menționate în decizia de punere în aplicare a Consiliului, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor. Statele membre pot depune astfel de cereri de două ori pe an.

Sumele plătite statelor membre vor fi publicate în tabloul de bord privind redresarea și reziliența până la sfârșitul anului, care va prezenta în mod transparent progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență.