Uniunea Europeană a sprijinit interconectorul de gaze naturale dintre Grecia și Bulgaria încă din prima zi din punct de vedere politic, dar și financiar, cu aproximativ 250 de milioane de euro, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  la inaugurarea interconectorului, care va facilita importurile de gaze naturale din Azerbaidjan către UE, precum și viitoare transporturi de gaz natural lichefiat dinspre Grecia spre restul continentului.

„Astăzi începe o nouă eră pentru Bulgaria și pentru Europa de Sud-Est. Bulgaria obișnuia să primească 80% din gazul său din Rusia. Asta era înainte ca Rusia să decidă să lanseze un război atroce împotriva Ucrainei și un război energetic împotriva Europei. Acest gazoduct este o schimbare pentru Bulgaria și pentru securitatea energetică a Europei și înseamnă libertate. Înseamnă eliberarea de dependența de gazul rusesc. Într-adevăr, interconectorul ar putea acoperi întregul consum de gaz al Bulgariei și aceasta este o veste cu adevărat grozavă”, a spus Ursula von der Leyen în discursul său, susținut în prezența președinților Bulgariei și Azerbaidjanului, a premierului României și Greciei.

Potrivit șefei Comisiei Europene, criza energetică este gravă și necesită din partea Europei un răspuns comun care să permită reducerea costurilor energetice pentru familii și întreprinderi. „Acesta este obiectivul pe care trebuie să-l atingem”, a spus ea.

Mai mult, aceasta a amintit că statele membre ale Uniunii Europene au convenit vineri impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energetică, posibil o plafonare a preţului la gazele naturale la nivelul întregii Uniuni. 

„Trebuie să protejăm elementele fundamentale ale economiei noastre și, în special, piața noastră unică. Aceasta este forța Uniunii Europene. De aici provine într-adevăr bogăția Uniunii Europene, de pe piața unică, fără o soluție europeană comună riscăm serios fragmentarea”, a explicat von der Leyen.

Ea a subliniat că este extrem de important să „păstrăm condiții de concurență echitabile pentru toți cei din Uniunea Europeană pe piața unică și este primordial să evităm denaturarea pieței unice”.

„Sarcina care ne așteaptă este clară. Trebuie să reducem costurile energiei, păstrând în același timp condiții de concurență echitabile pe piața noastră unică. Trebuie să facem acest lucru ca europeni, împreună, printr-o soluție comună. Acesta este lucrul pe care îl vom discuta la Praga cu liderii Uniunii Europene”, a scris Ursula von der Leyen, pe Twitter.

The task ahead of us is clear.

We need to reduce energy costs, while preserving a level-playing field in our single market.

We have to do this as Europeans, jointly, through a common solution.

This is what we will discuss in Prague with #EUCO leaders. pic.twitter.com/h7vNf3Tqam

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) October 1, 2022

Reamintim că România a pledat intens în ultima jumătate de an în convorbirile și întrunirile cu autoritățile de la Sofia și Atena pentru ca acest gazoduct între Bulgaria și Grecia să fie finalizat și inaugurat, urmând să transporte gaze din Azerbaidjan pe axa coridorului sudic de gaze, prin conducta Caucazului de Sud, conducta Trans-anatoliană din Turcia și conducta Trans-adriatică care traversează Grecia, Albania, având ca destinație Italia, pe coasta Mării Adriatice. În același timp, Grecia continuă construcția terminalului de gaz natural lichefiat de Alexandroupolis care ar putea fi transportat prin interconectorul cu Bulgaria.

Mai mult, Bucureștiul a intensificat contactele politice și diplomatice cu Azerbaidjanul, țară care va putea furniza gaze prin intermediul acestui interconector dintre Bulgaria și Grecia. În acest calcul strategic pentru securitate energetică, România s-a arătat dispusă „să pună pe masă conducta BRUA pentru a aduce în Europa gaze din Azerbaidjan“. Conducta BRUA a fost proiectată pentru a asigura interconexiunea dintre Bulgaria, România și Austria.

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare notificată de România în valoare de 390 de milioane EUR, puse la dispoziție parțial prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), pentru a sprijini producerea energiei electrice și a energiei termice de instalații de cogenerare de înaltă eficiență conectate la rețelele sistemului centralizat de termoficare din România, se arată într-un comunicat de presă. 

Schema va contribui, de asemenea, la obiectivele strategice ale UE legate de Pactul verde european. 

 „Datorită acestei scheme în valoare de 390 de milioane EUR, România va putea să sprijine construirea unor sisteme centralizate de termoficare mai eficiente, contribuind astfel la înverzirea sectorului. Această măsură de ajutor, care va fi finanțată parțial prin Mecanismul de redresare și reziliență, va susține realizarea obiectivelor Pactului verde european și va sprijini România să își atingă țintele privind reducerea emisiilor, limitând totodată eventualele denaturări ale concurenței”, a declarat vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței. 

Schema notificată de România

Măsura notificată de România, care va avea un buget de 390 de milioane EUR, va fi finanțată parțial prin MRR, în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare și reziliență al României și a adoptării acestuia de către Consiliu.

Această schemă, care se va desfășura până la 30 iunie 2024, vizează să sprijine producerea energiei electrice și a energiei termice de instalații de cogenerare de înaltă eficiență conectate la rețelele sistemului centralizat de termoficare din România. În special, măsura urmărește să promoveze construirea de noi instalații cu randament ridicat, precum și transformarea instalațiilor existente, astfel încât acestea să nu mai utilizeze drept combustibil cărbunele, ci gazele naturale.

Proiectele care vor beneficia de ajutor vor fi selectate pe baza ordinii de primire a cererilor. Pentru a fi eligibile, acestea trebuie să se refere la proiecte privind instalații de cogenerare de înaltă eficiență care să funcționeze cu gaze naturale și să respecte obiectivele stabilite la nivelul UE pentru 2030 și 2050 în materie de neutralitate din punctul de vedere al emisiilor de carbon. În cadrul schemei, ajutoarele se vor acorda sub formă de granturi directe. Sprijinul se va acorda pentru o perioadă de maximum 3 ani.

Evaluarea Comisiei

Comisia a evaluat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special al articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite țărilor UE să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții, și în temeiul Orientărilor din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie, care autorizează statele membre să sprijine cogenerarea de înaltă eficiență, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, pentru a stimula economiile de energie.

Comisia a constatat că:

• Schema facilitează dezvoltarea anumitor activități economice. În special, aceasta promovează instalațiile de cogenerare de înaltă eficiență în România și reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de CO2.
• Schema de ajutoare are un efect stimulativ, deoarece beneficiarii nu ar efectua investițiile în instalațiile de cogenerare de înaltă eficiență în aceeași măsură în absența sprijinului public.
• Măsura are un impact limitat asupra concurenței și a schimburilor comerciale în cadrul UE. În special, este necesar și oportun ca România să îndeplinească obiectivele de mediu europene și naționale. În plus, măsura este proporțională și orice efect negativ asupra concurenței și a schimburilor comerciale în UE va fi limitat, având în vedere dimensiunea proiectelor, cuantumurile ajutoarelor și caracteristicile sectorului. De asemenea, se vor institui garanțiile necesare care să limiteze la minimum ajutorul, dat fiind faptul că România se va asigura că ajutorul nu depășește deficitul de finanțare (și anume, cuantumul minim al ajutorului necesar pentru a atrage investițiile care, în absența acestuia, nu ar fi efectuate). În fine, România se angajează să evite orice efect de blocare a generării de energie pe bază de gaze naturale (și anume, să evite îngreunarea trecerii de la gazele naturale la alternative mai puțin poluante).

Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Comisia Europeană a prezentat statelor membre un Ghid actualizat privind eliberarea generală a vizelor pentru solicitanții ruși, dar și noile măsuri pentru controalele cetățenilor ruși la frontierele externe, după ce numărul acestora a crescut cu 30% în săptămână 19-25 septembrie, față de săptămâna precedentă. 

Astfel, comisarul european pentru afaceri interne le cere statelor UE să fie foarte vigilente la frontierele externe atunci când le permite intrare cetățenilor ruși în blocul comunitar: „Trebuie să asigurăm securitatea Europei și a cetățenilor săi. A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental. Trebuie să analizăm foarte atent, de la caz la caz, fiecare cerere și trebuie să luăm în considerare aspectele geopolitice”, a transmis comisarul Ylva Johansson într-o conferință de presă susținută vineri la sediul Executivului European de la Bruxelles.

De asemenea, aceasta a subliniat că frontierele vor rămâne deschise „disidenților, jurnaliștilor independenți față de guvernul rus.”

Orientările adoptate vineri de Comisia Europeană se referă atât la vize, cât și la gestionarea frontierelor externe.

În ceea ce privește vizele, au fost actualizate orientările anterioare. Pentru vizele noi vor fi evaluări mai stricte și securitate mai strictă. 

• Vizele Schengen sunt eliberate pentru șederi scurte de 90 de zile și nu pot oferi o soluție pe termen lung pentru cetățenii ruși care doresc să evite mobilizarea.
• În ceea ce privește vizele Schengen, a fost restrânsp abordarea pentru toți rușii, inclusiv pentru cetățenii ruși care evită ordinul de mobilizare militară.
• Statele membre ar trebui să aplice o abordare strictă, evaluând justificarea călătoriei.
• Ar trebui să se verifice dacă există îndoieli rezonabile cu privire la fiabilitatea declarațiilor făcute de solicitant sau la intenția acestuia de a părăsi teritoriul SM înainte de expirarea vizei solicitate.
• Acest lucru nu aduce prejudicii dreptului acestor persoane de a solicita protecție internațională în temeiul legislației UE în materie de azil sau posibilității de a solicita vize naționale de lungă ședere sau permise de ședere la consulatele UE.

În ultimele patru zile, 30.000 de cetățeni ruși au ajuns în Finlanda din totalul de 66.000 care au ajuns în țările la granița cu Rusia.

Majoritatea cetățenilor ruși intră în UE prin punctele de trecere a frontierei finlandeze și estoniene. Numărul punctelor de trecere a frontierei a crescut semnificativ în Finlanda ca urmare a mobilizării anunțate în Federația Rusă.