Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față subminării securității europene de către Federația Rusă, a transmis, sâmbătă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de la summitul G7 care are loc în Marea Britanie, într-un mesaj menit să ranforseze unitatea dintre Europa și Statele Unite înainte de summit-urile NATO, UE-SUA și SUA-Rusia.

“Sesiunea privind politica externă: am discutat pe larg despre vecinătatea estică a UE. În timp ce Rusia continuă să submineze ordinea de securitate europeană, putem conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față acestei provocări“, a scris von der Leyen, pe Twitter, având în vedere că președintele american Joe Biden își va încheia vizita în Europa printr-o întâlnire cu președintele rus, Vladimir Putin.

Ea a indicat că Ucraina este o prioritate pe agenda comună și că partenerii din G7 sprijină integritatea teritorială a Ucrainei și sunt pregătiți să acorde asistență în eforturile de reformă ale acesteia.

De asemenea, șefa executivului european s-a arătat îngrijorată de situația din Belarus și că G7 va face ca sancțiunile luate de UE să fie mai eficiente.

“UE lucrează, de asemenea, la un plan de investiții de 3 miliarde de euro pentru a sprijini un viitor Belarus democratic”, a conchis ea.

Session on foreign policy: we discussed the EU’s Eastern neighbourhood at length.

As Russia continues to undermine the European security order, we can count on a strong translatlantic alliance to meet this challenge. #G7UK

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 12, 2021

Vineri, în prima zi a summitului, președinta Comisiei Europene a avut și prima sa discuție informală cu președintele american, Joe Biden, subliniind că așteaptă cu nerăbdare să îl întâmpine la Bruxelles pentru primul summit Uniunea Europeană – SUA din ultimii șapte ani.

“O strânsă unitate transatlantică este esențială pentru a face față provocărilor actuale – de la relațiile cu China la protejarea climei. M-am bucurat să schimb idei cu președintele Joe Biden”, a scris von der Leyen, tot pe Twitter.

Liderul SUA și președinții Comisiei Europene și Consiliului European vor participa marți, 15 iunie, la un summit UE-SUA, la Bruxelles, unde se vor angaja către un “nou răsărit” în relațiile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.

Șefii principalelor instituții ale UE și liderul de la Casa Albă vor conveni aprofundarea cooperării în vederea combaterii schimbărilor climatice, încetarea disputelor comerciale, cooperarea în politica faţă de China, și vor pleda pentru realizarea unui nou studiu privind originile COVID şi pentru susţinerea eforturilor de vaccinare a populaţiei mondiale, potrivit proiectului cu concluziile acestui summit, consultat miercuri de Reuters.

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia sunt la un nivel scăzut, iar UE va rămâne unită și solidară în fața acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse, a transmis luni președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu președintele rus, Vladimir Putin.

Președintele Consiliului European a indicat că UE își va menține angajamentul față de cele cinci principii directoare care guvernează politica UE față de Rusia, având în vedere că, la summitul din 24-25 mai, liderii europeni au invitat Înaltul Reprezentant și Comisia Europeană să prezinte un document care să conțină opțiuni de politică privind viitoarele relații cu Federația Rusă, în perspectiva reuniunii Consiliului European din luna iunie.

Comisia Europeană dezminte că PNRR-ul României a fost respins și a menționat clar că aceste schimburi de informații sunt o parte cu totul normală și preconizată a procedurii de evaluare, astfel cum este prevăzut în Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență [articolul 19 alineatul (1)], potrivit Reprezentanței Comisiei Europene în România.

„Pe parcursul întregii perioade de evaluare, Comisia Europeană se află în contact permanent cu toate statele membre, inclusiv cu România, cu privire la conținutul planurilor lor de redresare și reziliență. Aceste schimburi sunt o parte cu totul normală și preconizată a procedurii de evaluare, astfel cum este prevăzut în Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență [articolul 19 alineatul (1)]. România a solicitat o prelungire a perioadei de evaluare, iar Comisia a acceptat”, a mai informat Reprezentanța.

De asemenea, în această dimineață, premierul României a transmis că Planul Național de Redresare și Reziliență depus la Bruxelles nu a fost nici respins şi nici retrimis.

După informațiile apărute în presă cu privire la respingerea Planului Național de Redresare și Reziliență, a început un schimb dur de replici între președintele PSD, Marcel Ciolacu și ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea.

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

„Este un dialog normal, tehnic și bazat pe evidențe, e cumva de așteptat că fiind greu de furat PSD nu înțelege nimic din proces. PSD a ”citit” anexele de la PNRR dând click dreapta și căutând autorii. L-au depistat pe Toshiba. Comisia a citit serios și a pus întrebări, pe care le vom lămuri. Dacă PSD are atâția experți deștepți, dat fiind că documentele sunt publice, de ce nu a pus PSD întrebările astea? PSD anunță din nou că PNRR a fost respins. Este a patra oară când PSD lansează acest fake news. La fiecare dialog cu Comisia, PSD are un atac de panică trucat. E cazul să se liniștească”, a declarat azi Cristian Ghinea.”

© Marcel Ciolacu – Facebook

Președintele PSD Marcel Ciolacu îi răspunde ministrului Cristian Ghinea, după ce acesta i-a propus un pariu. Ghinea l-a provocat pe Marcel Ciolacu să își asume că demisionează de la șefia PSD dacă PNRR este aprobat de Comisia Europeană, în caz contrar, dacă până la 30 septembrie planul este respins, va demisiona el din fruntea minsterului. „Ce demisii ceri tu, Cristian?! N-ai plecat? Încă mai ești în Guvernul României?”, scrie Ciolacu, într-un mesaj pe Facebook, relatează Digi24.

Reamintim că România a transmis la 31 mai Planul Național de Redresare și Reziliență. Guvernul României a publicat ulterior, la 2 iunie, documentul ce cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Potrivit unui comunicat al MIPE, ”în această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană” pentru că ”toate detaliile trebuie stabilite înainte de începere – spre deosebire de fondurile europene clasice, unde se decid doar alocările înainte și proiectele concrete se fac ulterior”.

”Este un exercițiu complex de estimare ex-ante a costurilor pentru sute de investiții. Un exercițiu făcut pentru prima dată și de Comisie și de statele membre. Tabele cu multe pagini de solicitare de clarificare au fost trimise către toate statele membre. La fel vor fi întrebări pentru analizele de mediu și pentru etichetarea cheltuielilor de mediu/digital. La fel cum au mai fost cereri de clarificare, pe care le-am rezolvat. În această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană unde s-a trecut prin aceste tabele. Unele întrebări au fost lămurite pe loc, altele urmează să o facem”, este precizat în comunicatul mai sus amintit. 

Începând cu săptămâna viitoare, Comisia Europeană va da undă verde primelor Planuri Naționale de Redresare și Reziliență. 

În pofida progreselor înregistrate la nivel mondial de-a lungul anilor, în 2020, existau 160 de milioane de copii exploatați prin muncă, dintre care 79 de milioane de copii prinși în locuri de muncă periculoase, iar milioane de copii riscă în continuare să devină victime ale exploatării prin muncă din cauza pandemiei de COVID-19 și a consecințelor socio-economice ale acesteia, a transmis Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE, cu ocazia Zilei mondiale împotriva exploatării prin muncă a copiilor, informează comunicatul oficial. 

„Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, asistăm la o creștere a numărului de copii exploatați prin muncă. Uniunea Europeană nu tolerează exploatarea prin muncă a copiilor. Strategia UE privind drepturile copilului cuprinde angajamente concrete de a depune eforturi pentru a elimina munca copiilor din lanțurile de aprovizionare ale întreprinderilor UE, precum și pentru a consolida sistemele de inspecție a muncii în vederea monitorizării și aplicării legislației privind munca copiilor”, se arată în comunicatul citat. 

Protecția copiilor joacă, de asemenea, un rol esențial în noua strategie a UE privind combaterea traficului de persoane 2021-2025, întrucât victimele exploatării prin muncă sunt adesea și victime ale traficului de persoane. De asemenea, lupta împotriva exploatării prin muncă a copiilor joacă un loc important în Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația 2020-2024.

Potrivit comunicatului, UE acționează în întreaga lume pentru a elimina exploatarea prin muncă a copiilor și pentru a îi proteja prin intermediul cooperării pentru dezvoltare, al dialogului politic, al drepturilor omului, al politicilor sociale, umanitare și comerciale.

„Prin măsurile de combatere a inegalităților și a excluziunii sociale, încercăm să ajutăm părinții, familiile și îngrijitorii să iasă din sărăcie și să asigurăm accesul copiilor la o educație de calitate”, a transmis Comisia Europeană. 

Proiectul CLEAR Cotton este un exemplu concret al modului în care UE contribuie la eliminarea exploatării prin muncă a copiilor în lanțurile valorice ale bumbacului, textilelor și confecțiilor. Prin intermediul acestui proiect, UE a contribuit la eliberarea a peste 4.000 de copii din Burkina Faso și Mali și a ajutat la reintegrarea lor în sistemul de învățământ, pentru a învăța și a-și construi propriul viitor.

„Copiii sunt primii care suferă din cauza sărăciei, a excluziunii, a inegalităților și a conflictelor. Este vital să ajutăm țările să își consolideze și să își extindă sistemele de protecție socială, să garantăm continuitatea unei educații accesibile și de calitate și să asigurăm capacitatea de inspecție a muncii.  Trebuie să ne asigurăm că aceștia se află în centrul redresării globale post-COVID-19”, a punctat Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE. 

Potrivit comunicatului citat, Uniunea Europeană să angajează să accelereze ritmul pentru a pune capăt exploatării prin muncă a copiilor sub toate formele sale până în anul 2025.