Connect with us

COMISIA EUROPEANA

UE inaugurează Conferința privind viitorul Europei la Strasbourg, celebrând Ziua Europei: Liderii UE vor susține discursuri în deschiderea Conferinței (LIVE 9 mai, ora 15:00)

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Evenimentul inaugural al Conferinţei privind viitorul Europei are loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, duminică, 9 mai, animat de cadrul festiv al celebrării Zilei Europei.

Astfel, liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul, Comisia și Consiliul – și președintele francez Emmanuel Macron, în calitate de gazdă, lansează Conferința prin care instituțiile și decidenții politici europeni își propun să asculte vocile cetățenilor europeni în modelarea viitorului Uniunii.

Ceremonia de deschidere a Conferinţei privind viitorul Europei, a cărei declarație de înființare a fost semnată de liderii instituțiilor UE la 10 martie, are loc între orele 15:00 – 16:30, evenimentul fiind transmis în direct de instituțiile UE și preluat de CaleaEuropeană.ro.

Programul lansării include un discurs de bun venit din partea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, discursuri ale preşedinţilor Parlamentului European, David Sassoli, Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi prim-ministrului portughez Antonio Costa, reprezentând președinția Consiliului UE, precum şi scurte intervenţii ale copreşedinţilor Comitetului executiv al Conferinţei – alcătuit din vicepreședinta Comisiei Europene Dubravka Suica, europarlamentarul Guy Verhofstadt și secretarul de stat portughez pentru afaceri europene Ana Paula Zacarias, informează Parlamentul European într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, sunt prevăzute contribuţii din partea cetăţenilor şi a societăţii civile prin intermediul conexiunii video, precum şi intervenţii muzicale ale violonistului Renaud Capucon şi a Cvartetului Karski şi conexiuni cu evenimentele organizate cu ocazia Zilei Europei în toate statele membre.

În hemiciclul Parlamentului European vor fi prezenţi şi 27 de studenţi Erasmus din toate statele membre, iar aproximativ 300 de cetăţeni invitaţi să participe de la distanţă vor fi prezenţi prin intermediul unor ecrane TV de mari dimensiuni.

Miniştrii afacerilor europene şi alţi invitaţi VIP se vor alătura, de asemenea, de la distanţă.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. Preşedinţia comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinţei.

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Citiți și Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

De altfel, cu două zile înainte de lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, Parlamentul European a publicat vineri rezultatele sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, care arată că pentru o largă majoritate a europenilor una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum este şi actuala pandemie. Raportul complet al sondajului comandat în premieră împreună de Parlamentul European și de Comisia Europeană constată între altele că aproximativ opt din zece europeni (81%) și șapte din zece români (70%) sunt de acord că una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum ar fi pandemia de COVID-19; peste o treime (38%) dintre europeni și 32% dintre români sunt întrutotul de acord cu acest lucru.

În acest sens, Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, a lansat la 19 aprilie platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său.

Platforma digitală multilingvă este complet interactivă şi multilingvă: cetăţenii pot interacţiona unii cu alţii şi îşi discuta propunerile cu cetăţeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cetăţenii din toate categoriile sociale sunt încurajaţi să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor, dar şi să o promoveze pe canalele de comunicare socială, cu hashtagul #ViitorulItiApartine.

Platforma va asigura transparenţă deplină – un principiu-cheie al conferinţei – întrucât toate contribuţiile şi rezultatele evenimentelor vor fi colectate, analizate, monitorizate şi puse la dispoziţia publicului. Principalele idei şi recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuţii pentru grupurile de dezbatere ale cetăţenilor europeni şi pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinţei.

Toate evenimentele legate de conferinţă care vor fi înregistrate pe platformă vor fi vizibile pe o hartă interactivă, care le va permite cetăţenilor să efectueze căutări şi să se înscrie online. Organizatorii pot utiliza setul de instrumente disponibil pe platformă pentru a-şi derula şi promova iniţiativele. Toţi participanţii şi toate evenimentele trebuie să respecte Carta Conferinţei privind viitorul Europei, care stabileşte standarde pentru o dezbatere paneuropeană respectuoasă.

Platforma este organizată în jurul unor teme-cheie: schimbările climatice şi mediul; sănătatea; o economie mai puternică şi mai echitabilă; justiţia socială şi locurile de muncă; UE în lume; valori şi drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democraţia europeană; migraţia; educaţia, cultura, tineretul şi sportul. Aceste teme sunt completate de o “cutie deschisă” pentru subiecte transversale şi de altă natură (alte idei), cetăţenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfăşoară cu adevărat de la bază spre vârf.

Platforma oferă, de asemenea, informaţii cu privire la structura şi activitatea conferinţei. Aceasta este deschisă tuturor cetăţenilor UE, precum şi instituţiilor şi organismelor UE, parlamentelor naţionale, autorităţilor naţionale şi locale şi societăţii civile. Platforma va respecta pe deplin viaţa privată a utilizatorilor şi normele UE privind protecţia datelor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: Astăzi începe o nouă eră pentru Europa de Sud-Est și pentru securitatea energetică a UE

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Uniunea Europeană a sprijinit interconectorul de gaze naturale dintre Grecia și Bulgaria încă din prima zi din punct de vedere politic, dar și financiar, cu aproximativ 250 de milioane de euro, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  la inaugurarea interconectorului, care va facilita importurile de gaze naturale din Azerbaidjan către UE, precum și viitoare transporturi de gaz natural lichefiat dinspre Grecia spre restul continentului.

„Astăzi începe o nouă eră pentru Bulgaria și pentru Europa de Sud-Est. Bulgaria obișnuia să primească 80% din gazul său din Rusia. Asta era înainte ca Rusia să decidă să lanseze un război atroce împotriva Ucrainei și un război energetic împotriva Europei. Acest gazoduct este o schimbare pentru Bulgaria și pentru securitatea energetică a Europei și înseamnă libertate. Înseamnă eliberarea de dependența de gazul rusesc. Într-adevăr, interconectorul ar putea acoperi întregul consum de gaz al Bulgariei și aceasta este o veste cu adevărat grozavă”, a spus Ursula von der Leyen în discursul său, susținut în prezența președinților Bulgariei și Azerbaidjanului, a premierului României și Greciei.

Potrivit șefei Comisiei Europene, criza energetică este gravă și necesită din partea Europei un răspuns comun care să permită reducerea costurilor energetice pentru familii și întreprinderi. „Acesta este obiectivul pe care trebuie să-l atingem”, a spus ea.

Mai mult, aceasta a amintit că statele membre ale Uniunii Europene au convenit vineri impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energetică, posibil o plafonare a preţului la gazele naturale la nivelul întregii Uniuni. 

„Trebuie să protejăm elementele fundamentale ale economiei noastre și, în special, piața noastră unică. Aceasta este forța Uniunii Europene. De aici provine într-adevăr bogăția Uniunii Europene, de pe piața unică, fără o soluție europeană comună riscăm serios fragmentarea”, a explicat von der Leyen.

Ea a subliniat că este extrem de important să „păstrăm condiții de concurență echitabile pentru toți cei din Uniunea Europeană pe piața unică și este primordial să evităm denaturarea pieței unice”.

„Sarcina care ne așteaptă este clară. Trebuie să reducem costurile energiei, păstrând în același timp condiții de concurență echitabile pe piața noastră unică. Trebuie să facem acest lucru ca europeni, împreună, printr-o soluție comună. Acesta este lucrul pe care îl vom discuta la Praga cu liderii Uniunii Europene”, a scris Ursula von der Leyen, pe Twitter.

 

Reamintim că România a pledat intens în ultima jumătate de an în convorbirile și întrunirile cu autoritățile de la Sofia și Atena pentru ca acest gazoduct între Bulgaria și Grecia să fie finalizat și inaugurat, urmând să transporte gaze din Azerbaidjan pe axa coridorului sudic de gaze, prin conducta Caucazului de Sud, conducta Trans-anatoliană din Turcia și conducta Trans-adriatică care traversează Grecia, Albania, având ca destinație Italia, pe coasta Mării Adriatice. În același timp, Grecia continuă construcția terminalului de gaz natural lichefiat de Alexandroupolis care ar putea fi transportat prin interconectorul cu Bulgaria.

Mai mult, Bucureștiul a intensificat contactele politice și diplomatice cu Azerbaidjanul, țară care va putea furniza gaze prin intermediul acestui interconector dintre Bulgaria și Grecia. În acest calcul strategic pentru securitate energetică, România s-a arătat dispusă „să pună pe masă conducta BRUA pentru a aduce în Europa gaze din Azerbaidjan“. Conducta BRUA a fost proiectată pentru a asigura interconexiunea dintre Bulgaria, România și Austria.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE aprobă o schemă de ajutoare de stat a României de 390 milioane de euro în cadrul MRR pentru a sprijini cogenerarea de înaltă eficiență de energie electrică și termică

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare notificată de România în valoare de 390 de milioane EUR, puse la dispoziție parțial prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), pentru a sprijini producerea energiei electrice și a energiei termice de instalații de cogenerare de înaltă eficiență conectate la rețelele sistemului centralizat de termoficare din România, se arată într-un comunicat de presă

Schema va contribui, de asemenea, la obiectivele strategice ale UE legate de Pactul verde european. 

 „Datorită acestei scheme în valoare de 390 de milioane EUR, România va putea să sprijine construirea unor sisteme centralizate de termoficare mai eficiente, contribuind astfel la înverzirea sectorului. Această măsură de ajutor, care va fi finanțată parțial prin Mecanismul de redresare și reziliență, va susține realizarea obiectivelor Pactului verde european și va sprijini România să își atingă țintele privind reducerea emisiilor, limitând totodată eventualele denaturări ale concurenței”, a declarat vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței. 

Schema notificată de România

Măsura notificată de România, care va avea un buget de 390 de milioane EUR, va fi finanțată parțial prin MRR, în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare și reziliență al României și a adoptării acestuia de către Consiliu.

Această schemă, care se va desfășura până la 30 iunie 2024, vizează să sprijine producerea energiei electrice și a energiei termice de instalații de cogenerare de înaltă eficiență conectate la rețelele sistemului centralizat de termoficare din România. În special, măsura urmărește să promoveze construirea de noi instalații cu randament ridicat, precum și transformarea instalațiilor existente, astfel încât acestea să nu mai utilizeze drept combustibil cărbunele, ci gazele naturale.

Proiectele care vor beneficia de ajutor vor fi selectate pe baza ordinii de primire a cererilor. Pentru a fi eligibile, acestea trebuie să se refere la proiecte privind instalații de cogenerare de înaltă eficiență care să funcționeze cu gaze naturale și să respecte obiectivele stabilite la nivelul UE pentru 2030 și 2050 în materie de neutralitate din punctul de vedere al emisiilor de carbon. În cadrul schemei, ajutoarele se vor acorda sub formă de granturi directe. Sprijinul se va acorda pentru o perioadă de maximum 3 ani.

Evaluarea Comisiei

Comisia a evaluat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special al articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite țărilor UE să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții, și în temeiul Orientărilor din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie, care autorizează statele membre să sprijine cogenerarea de înaltă eficiență, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, pentru a stimula economiile de energie.

Comisia a constatat că:

  • Schema facilitează dezvoltarea anumitor activități economice. În special, aceasta promovează instalațiile de cogenerare de înaltă eficiență în România și reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de CO2.
  • Schema de ajutoare are un efect stimulativ, deoarece beneficiarii nu ar efectua investițiile în instalațiile de cogenerare de înaltă eficiență în aceeași măsură în absența sprijinului public.
  • Măsura are un impact limitat asupra concurenței și a schimburilor comerciale în cadrul UE. În special, este necesar și oportun ca România să îndeplinească obiectivele de mediu europene și naționale. În plus, măsura este proporțională și orice efect negativ asupra concurenței și a schimburilor comerciale în UE va fi limitat, având în vedere dimensiunea proiectelor, cuantumurile ajutoarelor și caracteristicile sectorului. De asemenea, se vor institui garanțiile necesare care să limiteze la minimum ajutorul, dat fiind faptul că România se va asigura că ajutorul nu depășește deficitul de finanțare (și anume, cuantumul minim al ajutorului necesar pentru a atrage investițiile care, în absența acestuia, nu ar fi efectuate). În fine, România se angajează să evite orice efect de blocare a generării de energie pe bază de gaze naturale (și anume, să evite îngreunarea trecerii de la gazele naturale la alternative mai puțin poluante).

Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

Published

on

© Ylva Johansson - Twitter

Comisia Europeană a prezentat statelor membre un Ghid actualizat privind eliberarea generală a vizelor pentru solicitanții ruși, dar și noile măsuri pentru controalele cetățenilor ruși la frontierele externe, după ce numărul acestora a crescut cu 30% în săptămână 19-25 septembrie, față de săptămâna precedentă. 

Astfel, comisarul european pentru afaceri interne le cere statelor UE să fie foarte vigilente la frontierele externe atunci când le permite intrare cetățenilor ruși în blocul comunitar: „Trebuie să asigurăm securitatea Europei și a cetățenilor săi. A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental. Trebuie să analizăm foarte atent, de la caz la caz, fiecare cerere și trebuie să luăm în considerare aspectele geopolitice”, a transmis comisarul Ylva Johansson într-o conferință de presă susținută vineri la sediul Executivului European de la Bruxelles.

De asemenea, aceasta a subliniat că frontierele vor rămâne deschise „disidenților, jurnaliștilor independenți față de guvernul rus.”

Orientările adoptate vineri de Comisia Europeană se referă atât la vize, cât și la gestionarea frontierelor externe.

În ceea ce privește vizele, au fost actualizate orientările anterioare. Pentru vizele noi vor fi evaluări mai stricte și securitate mai strictă. 

  • Vizele Schengen sunt eliberate pentru șederi scurte de 90 de zile și nu pot oferi o soluție pe termen lung pentru cetățenii ruși care doresc să evite mobilizarea.
  • În ceea ce privește vizele Schengen, a fost restrânsp abordarea pentru toți rușii, inclusiv pentru cetățenii ruși care evită ordinul de mobilizare militară.
  • Statele membre ar trebui să aplice o abordare strictă, evaluând justificarea călătoriei.
  • Ar trebui să se verifice dacă există îndoieli rezonabile cu privire la fiabilitatea declarațiilor făcute de solicitant sau la intenția acestuia de a părăsi teritoriul SM înainte de expirarea vizei solicitate.
  • Acest lucru nu aduce prejudicii dreptului acestor persoane de a solicita protecție internațională în temeiul legislației UE în materie de azil sau posibilității de a solicita vize naționale de lungă ședere sau permise de ședere la consulatele UE.

În ultimele patru zile, 30.000 de cetățeni ruși au ajuns în Finlanda din totalul de 66.000 care au ajuns în țările la granița cu Rusia.

Majoritatea cetățenilor ruși intră în UE prin punctele de trecere a frontierei finlandeze și estoniene. Numărul punctelor de trecere a frontierei a crescut semnificativ în Finlanda ca urmare a mobilizării anunțate în Federația Rusă.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL9 mins ago

Șeful Pentagonului a discutat cu ministrul ucrainean al apărării despre „modalitățile de consolidare” a capacităților trupelor ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA44 mins ago

Ministrul Vasile Dîncu, în vizită oficială la Chișinău: România sprijină în mod concret Republica Moldova în depășirea greutăților generate de criza energetică

ROMÂNIA17 hours ago

De la Sofia, Nicolae Ciucă dă asigurări că România are cantitățile necesare de gaz: Țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului

ENERGIE19 hours ago

Ministrul Energiei: Finalizarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria este un pas foarte important pentru designul pieței de energie din regiune

NATO19 hours ago

EXCLUSIV Șeful Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Estoniei: Dacă Putin o ia razna și folosește arme nucleare tactice, acesta ar trebui să fie sfârșitul jocului pentru Rusia

ROMÂNIA19 hours ago

Experții New Strategy Center au avut mai multe întrevederi la Congresul SUA pentru a împărtăși perspectivele privind situația de securitate din regiunea Mării Negre

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Ursula von der Leyen, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: Astăzi începe o nouă eră pentru Europa de Sud-Est și pentru securitatea energetică a UE

NATO21 hours ago

Țările baltice susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO: Curajul Ucrainei nu poate decât să ne întărească alianţa

ENERGIE22 hours ago

Premierul Ciucă, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: România își va juca rolul în asigurarea securității energetice a Europei

Eugen Tomac22 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac a adus un omagiu, în plenul PE, românilor care și-au pierdut viața pe frontul din Ucraina: „Putin are mâinile pătate de sânge”

NATO2 days ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL2 days ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE5 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending