Connect with us

U.E.

UE începe discuțiile despre implicațiile evenimentelor din Afganistan în domeniile securității și migrației

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană va începe în această săptămână să discute despre implicațiile evenimentelor recente din Afganistan pentru securitatea și migrația în cadrul Uniunii celor 27 de țări, potrivit unui purtător de cuvânt al președinției slovene a Consiliului UE, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Marți, experții vor începe să analizeze potențialele efecte asupra migrației, asistenței acordate țărilor vecine aflate în situații critice și problemelor legate de securitate, a declarat acesta pentru Reuters, iar joi va avea loc o reuniune a ambasadorilor UE.

Ministrul de interne Ales Hojs a declarat săptămâna trecută, după ce talibanii au capturat capitala Afganistanului, Kabul, că președinția slovenă a Consiliului UE intenționează să organizeze în curând o conferință extraordinară a miniștrilor de interne pentru a evalua situația.

Slovenia deține în prezent președinția rotativă a Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că este responsabilă de reuniunile miniștrilor UE.

Prim-ministrul sloven Janez Jansa a declarat că UE nu va permite un val de migranți afgani, în condițiile în care preluarea Afganistanului de către talibani a alimentat temerile privind o repetare a crizei migrației din Europa din 2015, când peste 1 milion de persoane care au fugit de războiul și sărăcia din Orientul Mijlociu au ajuns în blocul european.

„UE nu va deschide niciun coridor european umanitar sau de migrație pentru Afganistan. Nu vom permite ca greșeala strategică din 2015 să se repete”, a scris Jansa pe Twitter la 22 august.

 

UE va accepta doar persoanele care au ajutat misiunea NATO din Afganistan și va consolida în rest frontiera externă a blocului, a declarat Jansa.

În timp ce teama de legea aspră Shari’a și de represaliile talibanilor îi determină pe unii afgani să fugă, sărăcia cruntă, seceta și o economie în deteriorare amenință să motiveze un potențial val de migranți care caută o viață mai bună în Europa sau în altă parte.

Talibanii au închis punctele cheie de frontieră, dar UE se pregătește pentru o presiune migratorie sporită pe termen lung, care să provină din Afganistan.

Mai multe țări din UE cer ca refugiaților să li se garanteze siguranța în țările vecine Afganistanului înainte ca UE să ia în considerare primirea de migranți, cu excepția celor care au lucrat cu forțele internaționale și a unor persoane aflate în situație de risc.

Cancelarul german Angela Merkel, care va demisiona după alegerile federale din 26 septembrie, a cerut săptămâna trecută o acțiune coordonată și „controlată” a UE în domeniul migrației.

Merkel a declarat reporterilor la Berlin, la 17 august, că persoanele care fug din Afganistan ar trebui să fie ajutate în țările vecine, în coordonare cu agenția ONU pentru refugiați.

„Apoi ne putem gândi, ca un al doilea pas, dacă persoanele deosebit de afectate pot fi aduse în Europa într-un mod controlat”, a adăugat cancelarul german, menționând că problemele refugiaților au divizat profund blocul de 27 de membri în ultimii ani.

La 22 august, cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat că țara sa nu este dispusă să primească niciun afgan.

„Nu sunt de părere că ar trebui să primim mai mulți oameni în Austria, ci dimpotrivă”, a declarat Kurz într-un interviu acordat postului de televiziune PULS 4.

Cu peste 40.000 de afgani care trăiesc deja în Austria, Kurz a spus că aceștia reprezintă o problemă de integrare „deosebit de dificilă”. „A primi oameni care apoi nu pot fi integrați este o problemă uriașă pentru noi ca țară”, a explicat cancelarul austriac.

Citiți și Austria va propune UE crearea unor ”centre de deportare” a afganilor în țările vecine cu Afganistan: Trebuie avute în vedere alternative

Grecia și Turcia, care nu este membră a UE, sunt de asemenea îngrijorate de un nou val de migranți spre Europa și au început să coordoneze un răspuns.

Turcia găzduiește aproape 4 milioane de refugiați sirieni și 300.000 de afgani, pe lângă migranți și refugiați din alte părți ale lumii.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat la 19 august că Turcia nu are responsabilitatea de a fi „depozitul de refugiați al Europei”. De asemenea, liderul turc a subliniat că Turcia și-a îndeplinit responsabilitățile și se așteaptă ca statele membre ale UE să facă același lucru pe fondul crizei actuale din Afganistan, solicitând blocului să materializeze toți termenii acordului din 2016 și să reia negocierile de aderare a Turciei, în cadrul unei convorbiri telefonice avute duminică, 22 august, cu președintele Consiliului European, Charles Michel.

Grecia a devenit un stat de primă linie în timpul crizei europene a migrației, deși sosirile din Turcia au scăzut din 2016, când UE a ajuns la un acord cu Ankara pentru a stopa fluxul în schimbul unui sprijin financiar de miliarde de euro.

Turcia și Grecia și-au întărit recent frontierele. Turcia ridică ziduri și șanțuri de-a lungul frontierei cu Iranul, precum și sisteme de monitorizare electronică, pe fondul îngrijorării legate de refugiații afgani.

Grecia a declarat la 20 august că a finalizat un gard de 40 de kilometri la granița sa cu Turcia și un nou sistem de supraveghere pentru a opri posibilii solicitanți de azil.

Potrivit ONU, peste 5 milioane de afgani au fost deja strămutați în afara țării de la invazia sovietică din 1979 și valurile de violență care au urmat. 90% dintre aceștia trăiesc în Iran sau Pakistan.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Curtea de Conturi Europeană solicită o bună gestiune financiară a fondurilor de răspuns la pandemia de COVID-19: Cheltuielile UE continuă să prezinte erori

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Conturile Uniunii Europene aferente exercițiului financiar 2020 oferă „o imagine corectă și fidelă” și veniturile au fost considerate lipsite de eroare, însă plățile continuă să fie afectate de prea multe erori, indică raportul anual referitor la exercițiul financiar 2020 publicat marți de Curtea de Conturi Europeană (ECA).

Curtea a emis o opinie contrară cu privire la cheltuieli pentru al doilea an consecutiv și a identificat riscuri și provocări legate de execuția și de buna gestiune financiară a fondurilor UE puse la dispoziție ca răspuns la criza provocată de COVID-19. 

Mai mult, raportul constată că nivelul general al neregulilor în ceea ce privește cheltuielile UE a rămas stabil, și anume la 2,7 % în 2020 (2019: 2,7 %). În 2020, peste jumătate din cheltuielile auditate (59 %) au fost considerate cheltuieli cu risc ridicat, în creștere față de 2019 (53 %) și față de anii anteriori.

Normele și criteriile de eligibilitate care reglementează acest tip de cheltuieli sunt adesea complexe, ceea ce crește probabilitatea producerii de erori. Cheltuielile cu risc ridicat continuă să fie afectate de un nivel semnificativ de eroare, estimat la 4,0 % (2019: 4,9 %). La fel ca anul trecut, auditorii au concluzionat, prin urmare, că nivelul de eroare din cadrul acestui tip substanțial de cheltuieli este generalizat și au emis o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE aferente exercițiului 2020.

În 2020 au fost raportate șase cazuri de suspiciuni de fraudă care au fost identificate în cursul activității de audit a Curții – mai puține decât în 2019, când au fost raportate nouă cazuri. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a deschis anchete pentru toate aceste cazuri.

Având în vedere provocările majore cărora va trebui să le facem față în viitor, trebuie să rămânem cu atât mai vigilenți cu privire la soliditatea financiară a UE. În următorii șapte ani, UE va cheltui mult mai mult decât în perioada de programare anterioară. Cele 27 de state membre au convenit asupra unui program de redresare după pandemia de COVID-19, care va fi finanțat prin emiterea de datorie publică. Această decizie marchează o schimbare majoră în finanțele UE și antrenează o nevoie evidentă de controale eficace pentru a se verifica cum sunt cheltuiți banii UE și dacă sunt obținute rezultatele preconizate”, a declarat Klaus-Heiner Lehne, președintele Curții de Conturi Europene.

Răspunsul UE la pandemia de COVID-19 va avea un impact foarte puternic asupra finanțelor UE: pentru perioada financiară 2021-2027, alocarea combinată de fonduri din instrumentul NextGenerationEU și din cadrul financiar multianual (CFM) se va cifra la 1 824 de miliarde de euro, aproape dublul cheltuielilor din perioada precedentă a CFM. În acest context, auditorii atrag atenția asupra riscului de demarare tardivă a execuției fondurilor cu gestiune partajată în perioada financiară 2021-2027. Execuția fondurilor din perioada financiară 2014-2020 a fost și ea afectată de o demarare tardivă.

Curtea subliniază că rata de absorbție de către statele membre a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) a continuat să fie mai mică decât se prevăzuse. Până la sfârșitul anului 2020, ultimul din actualul cadru bugetar pe șapte ani, fusese plătită doar 55 % din finanțarea UE aprobată pentru perioada 2014-2020.

Din această cauză, nivelul angajamentelor restante a crescut, ajungând la 303,2 miliarde de euro până la sfârșitul exercițiului 2020 (sumă echivalentă cu aproape două bugete anuale). Curtea observă că există diferențe considerabile de la un stat membru la altul sub acest aspect.

În timp ce Finlanda, de exemplu, absorbise 79 % din alocarea sa totală până la sfârșitul exercițiului 2020, cele trei state membre în care rata de absorbție a fost cea mai scăzută (Italia, Croația și Spania) utilizaseră doar aproximativ 45 % din sumele lor angajate.

​La 1 februarie 2020, Regatul Unit a încetat să mai fie stat membru al UE. Curtea remarcă că, la 31 decembrie 2020, conturile UE prezentau o creanță netă de 47,5 miliarde de euro datorată de Regatul Unit, în temeiul obligațiilor reciproce definite în acordul de retragere.

Continue Reading

U.E.

Germania, Franța și alte șapte state membre UE resping o reformă a pieței europene de electricitate ca soluție la explozia prețurilor

Published

on

©European Union, 2020

Germania, Franța, Austria și alte șase țări membre ale Uniunii Europene au anunțat că nu vor sprijini o reformă a pieței europene de electricitate, înaintea unei reuniuni de urgență a miniștrilor europeni ai Energiei care vor discuta despre recenta explozie a prețurilor, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Cele nouă state membre au dat publicității luni un comunicat în care precizează ”că nu pot susține nicio măsură care intră în conflict cu piaţa internă de gaze naturale şi electricitate”, precum o reformare a pieţei angro de electricitate.

”Având în vedere că majorările de preţuri au la bază factori globali, ar trebui să fim foarte atenţi înainte de a interveni în designul pieţelor interne de energie. Acesta nu va fi remediul pentru a contracara actuala creştere a preţurilor la energie, care are legătură cu pieţele de combustibili fosili”, se mai arată în comunicatul semnat de cele nouă state membre.

Austria, Germania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Letonia şi Ţările de Jos au semnat acest document în care sunt cerute, în schimb, mai multe măsuri pentru a economisi energia şi o ţintă de 15% pentru interconectarea pieţei europene de electricitate până în 2030.

Șefii de stat sau de guvern, reuniți la Bruxelles săptămâna trecută, au solicitat Comisiei Europene să ia în considerare urgent măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil, sporind, în egală măsură, reziliența sistemului energetic al UE și a pieței interne a energiei.

Astfel, Executivul european este invitat să apeleze la sprijinul Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe (ESMA) pentru ”a analiza funcționarea piețelor de gaz și de energie electrică, precum și a pieței EU ETS” pentru a vedea dacă ”anumite comportamente comerciale necesită măsuri de reglementare suplimentare”.

Ursula von der Leyen a anunțat deja că va face acest lucru și că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialogul internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contracte în domeniul energiei.

Pe termen mediu și lung, Uniunea Europeană va acționa ”în cinci domenii cheie”: consolidarea supravegherii piețelor de gaze și de carbon, evaluarea funcționării pieței de energie electrică, abordarea problemelor legate de volatilitatea prețurilor, stabilirea unor contacte cu furnizori străini de gaze, analizarea problemei privind stocarea gazelor, investiții în energii regenerabile.

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite. Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană extinde eticheta ecologică a UE la toate produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor

Published

on

©ecolabel.eu

Comisia Europeană a adoptat noile criterii de acordare a etichetei ecologice a UE (EU Ecolabel) pentru produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor, oferindu-le astfel consumatorilor din întreaga UE beneficiile unor dovezi fiabile pentru mărcile cu adevărat verzi, potrivit unui comunicat.

Criteriile de acordare a etichetei ecologice a UE duc la reducerea impactului produselor asupra apei, solului și biodiversității, contribuind astfel la o economie curată și circulară și la un mediu înconjurător fără substanțe toxice. Eticheta ecologică a UE este o etichetă fiabilă de excelență în materie de mediu, verificată de o terță parte, care ia în considerare impactul unui produs asupra mediului pe parcursul întregului său ciclu de viață, de la extracția materiilor prime până la eliminarea sa finală.

Produsele cosmetice și produsele pentru animale de companie cu un impact cât mai redus asupra mediului pot fi acum recompensate prin eticheta ecologică a UE, ceea ce sporește și mai mult succesul de care se bucură această etichetă începând din 1992. Încurajez companiile să solicite eticheta ecologică a UE și să profite de reputația incontestabilă a acesteia. Eticheta ecologică a UE contribuie la orientarea consumatorilor preocupați către produse verzi certificate și fiabile și sprijină tranziția către o economie circulară și curată”, a declarat  comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Criteriile actualizate privind eticheta ecologică a UE se vor aplica de acum tuturor produselor cosmetice, astfel cum sunt definite în Regulamentul UE privind produsele cosmetice. Anterior, cerințele pentru acordarea etichetei ecologice a UE pentru produsele cosmetice acopereau o gamă limitată de produse „care se pot îndepărta prin clătire”, precum gelurile de duș, șampoanele și balsamurile de păr. Normele actualizate includ produse cosmetice „fără clătire” precum cremele, uleiurile, loțiunile pentru îngrijirea pielii, deodorantele și antiperspirantele, produsele de protecție solară, precum și produsele pentru coafură și machiaj. În sectorul îngrijirii animalelor, de acum se poate acorda eticheta ecologică a UE unor produse care se îndepărtează prin clătire.

Eticheta ecologică a UE sprijină tranziția ecologică și ambiția de a reduce la zero poluarea, oferindu-le în același timp alternative mai bune consumatorilor care caută opțiuni sănătoase și durabile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL12 mins ago

SUA vor înființa un departament și un post de emisar însărcinați cu securitatea cibernetică: Consolidăm politica externă în fața ”provocărilor secolului XXI”

U.E.1 hour ago

Curtea de Conturi Europeană solicită o bună gestiune financiară a fondurilor de răspuns la pandemia de COVID-19: Cheltuielile UE continuă să prezinte erori

POLITICĂ1 hour ago

Klaus Iohannis efectuează miercuri o vizită de stat în Egipt, la invitația omologului său Abdel Fattah El-Sisi

U.E.2 hours ago

Germania, Franța și alte șapte state membre UE resping o reformă a pieței europene de electricitate ca soluție la explozia prețurilor

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană extinde eticheta ecologică a UE la toate produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Boris Johnson, discuție telefonică cu Vladimir Putin: Relația actuală dintre Marea Britanie și Rusia nu este cea pe care o dorim

S&D4 hours ago

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

ROMÂNIA19 hours ago

Solidaritate europeană: Olanda a trimis în România încă 350 de concentratoare de oxigen pentru lupta împotriva COVID-19

ROMÂNIA19 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA19 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA21 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO6 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

Team2Share

Trending