În timp ce Statele Unite, Marea Britanie și Australia se pregătesc să înfrunte China prin intermediul AUKUS – noua lor alianță de securitate și apărare indo-pacifică – cetățenii europeni păstrează o abordare ambivalentă în ceea ce privește discuțiile despre un nou Război Rece, potrivit unui nou sondaj realizat de think tank-ul European Council on Foreign Relations în 12 state membre ale UE care reprezintă împreună peste 300 de milioane de cetățeni și reprezintă 80% din PIB-ul blocului european.

Sondajul, dat publicității pe fondul scandalului afacerii submarinelor dintre Franța, SUA și Austria și crizei transatlantice determinate de anunțarea unei alianțe care îi exclude pe europeni, arată că majoritatea europenilor văd un nou “război rece” între Statele Unite și rivalii lor internaționali, China și Rusia. 

Realizat însă înainte ca pactul de apărare AUKUS să fie anunțat săptămâna trecută, sondajul a arătat că, deși majoritatea europenilor consideră că are loc un nou “război rece” între Statele Unite și rivalii lor internaționali, China sau Rusia, foarte puțini cred că țara lor este un participant direct la aceste conflicte.

De exemplu, sondajul ECFR a constatat că doar 15% dintre europenii care și-au exprimat opinia consideră că țara lor se află în prezent într-un nou “război rece” cu China, această cifră ajungând la 25% doar în ceea ce privește Rusia. De asemenea, sondajul a detectat o evaluare pozitivă în Bulgaria și Ungaria a modului în care aceste autocrații se descurcă în ceea ce privește principalele provocări politice actuale.

La nivelul întregului bloc, ECFR a constatat că doar 25% și, respectiv, 15% cred că țara lor este implicată în prezent într-un conflict cu Rusia sau China. Opinia predominantă, în aproape toate statele membre, este că acest lucru “nu se întâmplă” – acest punct de vedere fiind cel mai pronunțat în Bulgaria, Ungaria, Austria, Portugalia și Italia.

Autorii raportului, Mark Leonard și Ivan Krastev, avertizează că, “dacă Washingtonul și Bruxelles-ul se pregătesc pentru o luptă generațională “a întregii societăți” împotriva autocrațiilor de la Beijing și Moscova”, ar putea descoperi că “nu au în spate un consens societal”.

Datele ECFR relevă că, în întreaga Europă, 62% dintre cetățeni cred că are loc un nou “război rece” între SUA și China și că 59% văd o schismă comparabilă care se manifestă între SUA și Rusia.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat cu privire la un potențial nou război rece, înaintea reuniunii Adunării Generale a ONU din această săptămână.

Această teză a unui nou Război Rece a fost respinsă în dese rânduri de președintele american Joe Biden, cel mai recent în discursul pe care l-a susținut marți, în premieră de la tribuna Adunării Generale a ONU. La New York, liderul de la Casa Albă a subliniat că SUA “nu caută un nou Război Rece sau o lume divizată în blocuri rigide”.

Ruptura apărută pe frontispiciul relației transatlantice din cauza afacerii submarinelor și a alianței AUKUS a oferit un nou prilej pentru Franța și pentru șeful diplomației europene să invoce nevoia construirii autonomiei strategice europene ca alternativă la dependența față de SUA.

Dar constatarea sondajului ECFR arată că mulți dintre cetățenii europeni văd Bruxelles-ul ca fiind cel mai de nădejde aliat al Americii, mai degrabă decât ca pe un pol alternativ.

Atunci când vine vorba de o confruntare cu Rusia sau China, europenii tind să vadă Bruxelles-ul, și nu propriile lor țări, ca fiind cel mai activ participant al Europei în aceste conflicte. 31% dintre europeni cred că Bruxelles-ul este probabil sau cu siguranță într-un război rece cu China, ceea ce înseamnă că de două ori mai mulți oameni cred că UE se află într-un război rece cu China decât cred acest lucru despre propria lor țară.

În ceea ce privește Rusia, mai mulți respondenți afirmă că UE este implicată într-un război rece: 44% sunt de acord că acesta are loc, în timp ce doar 26% nu sunt de acord.

Țările participante la sondaj au fost: Austria, Bulgaria, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania și Suedia.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că Rusia este responsabilă pentru asasinarea, în 2006, la Londra, a fostului agent al serviciilor de informații ruse, Alexander Litvinenko, relatează Reuters și BBC, preluat de Digi24.

„Rusia a fost responsabilă pentru asasinarea lui Alexander Litvinenko în Marea Britanie”, a declarat instanța europeană într-o declarație privind hotărârea pronunțată.

Litvinenko a fost agent al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), care a continuat să lucreze pentru MI6 după ce a fugit în Marea Britanie, unde a primit azil. 

Asasinarea fostului spion în vârstă de 43 ani a survenit la șase ani de la refugierea sa în Marea Britanie. Litvinenko era un critic declarat al lui Vladimir Putin. De altfel, se bănuiește că asasinarea sa a fost aprobată personal de președintele rus, însă Rusia a negat întotdeauna orice implicare.

Moartea sa a survenit la mai mult de trei săptămâni după ce a băut un ceai verde amestecat cu poloniu radioactiv la Hotelul Millennium din Londra.

Incidentul mortal a fost descris ca un atac nuclear pe teritoriul britanic și a declanșat un scandal internațional – lăsând în urmă sute de alte persoane afectate – de asemenea contaminate cu poloniul extrem de radioactiv care a fost folosit pentru a-l ucide.

Pe patul de moarte, Litvinenko l-a acuzat pe Putin – și i-a numit pe foștii colegi Kovtun și Lugovoy ca fiind cei care l-au otrăvit.

De asemenea, CEDO a constat că există dovezi care arată spre un atac ordonat de Moscova. 

„Curtea a constatat, în special, că existau indicii temeinice că, în otrăvirea dlui Litvinenko, dl Lugovoy și dl Kovtun au acționat ca agenți ai statului rus”, a declarat instanța europeană.

În ultimul rând, Curtea a constatat, de asemenea, că autoritățile ruse nu au efectuat o anchetă internă eficientă, capabilă să ducă la stabilirea faptelor și, dacă este cazul, la identificarea și pedepsirea celor responsabili de crimă.

Rusia i-a împiedicat pe cetățeni să-și exercite drepturile civile și politice la recentele alegeri, iar Statele Unite nu recunosc alegerile pentru Duma rusă pe teritoriul suveran al Ucrainei, a declarat luni Departamentul de Stat.

„Alegerile pentru Duma din 17-19 septembrie din Federația Rusă s-au desfășurat în condiții care nu au favorizat desfășurarea unor proceduri libere și corecte. Utilizarea de către guvernul rus a legilor privind <<organizațiile extremiste>>, <<agenții străini>> și <<organizațiile indezirabile>> a restricționat grav pluralismul politic și a împiedicat poporul rus să își exercite drepturile civile și politice. Restricțiile guvernului rus, care au fost precedate de eforturi ample de marginalizare a figurilor politice independente, au împiedicat, de asemenea, Biroul pentru instituții democratice și drepturile omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și Adunarea parlamentară a acesteia să observe alegerile, limitând transparența care este esențială pentru alegeri corecte. Aceste acțiuni contrazic obligațiile Rusiei, inclusiv în temeiul Pactului internațional privind drepturile civile și politice, precum și angajamentele sale față de OSCE și alte organisme internaționale și regionale.

Pentru prima dată din 1993, observatorii electorali din partea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) nu au fost prezenți din cauza limitărilor impuse de autoritățile ruse, relatează Radio Europa Liberă.

Astfel, SUA au făcut apel la Rusia să își onoreze obligațiile internaționale de a respecta drepturile omului și libertățile fundamentale și să pună capăt campaniei de presiune asupra societății civile, opoziției politice și mass-mediei independente. În plus, Washingtonul nu recunoaște organizarea de alegeri pentru Duma rusă pe teritoriul suveran al Ucrainei și își reafirmă „sprijinul nostru neclintit pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei”.

Partidul preşedintelui Vladimir Putin, Rusia Unită, a obţinut 49,85% din voturi după centralizarea rezultatelor din 99,69% dintre birourile de vot. Este un rezultat mai slab faţă de ultimele alegeri, dar care se traduce pentru Rusia Unită în peste 300 din cele 450 de mandate ale Dumei de Stat, astfel că partidul prezidenţial va putea să adopte legi şi să efectueze reforme constituţionale fără a avea nevoie să se alieze cu alte forţe politice.

Alegerile au fost „libere şi corecte”, a apreciat Kremlinul, în timp ce observatorii şi opoziţia manifestă îngrijorări majore privind fraude electorale, inclusiv cu votul electronic, iar Comisia Europeană consideră că acest scrutin s-a desfăşurat într-o „atmosferă de intimidare”.

De asemenea, și Ministerul Afacerilor Externe a transmis că România nu recunoaşte legitimitatea alegerilor pentru Duma de Stat a Federaţiei Ruse organizate, duminică, în Crimeea, şi reafirmă sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

Alegerile sunt considerate în general ca fiind o parte importantă a eforturilor președintelui rus Vladimir Putin de a-și consolida controlul asupra puterii înaintea unei posibile candidaturi la alegerile prezidențiale din 2024, astfel încât obținerea controlului asupra Dumei de Stat este esențială.