Connect with us

U.E.

UE își extinde discuțiile despre Politica Agricolă Comună, după ce negociatorii nu au ajuns la un acord privind reformele menite să îi ajute pe fermieri

Published

on

© European Commission/ Twitter

Statele Uniunii Europene vor discuta vineri despre reforma Politicii Agricole Comune (PAC), a anunțat joi seară Comisia Europeană, după ce negociatorii nu au reuşit să ajungă la un acord referitor la reglementările menite să-i ajute pe micii fermieri şi să facă sectorul agricol mai verde, transmite Agerpres

Miniştrii europeni ai Agriculturii au demarat miercuri o reuniune de două zile pentru a da un impuls negocierilor între eurodeputaţi şi reprezentanţii statelor membre, negocieri care au început marţi.

Potrivit Consiliului UE, principalul punct de pe ordinea de zi a miniștrilor agriculturii  a fost viitorul politicii agricole comune. Obiectivul general a fost acela de a se ajunge la un acord cu privire la toate cele trei regulamente care alcătuiesc PAC. Reuniunea a avut loc în paralel cu negocierile interinstituționale dintre Consiliu și Parlament.

Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra pozițiilor lor de negociere cu privire la reforma PAC la 21 și, respectiv, 23 octombrie 2020, permițând începerea trilogurilor la 10 noiembrie 2020.

Cele 27 de state membre UE au căzut de acord în luna octombrie 2020 cu privire la o reformă a Politicii Agricole Comune care se va aplica începând din ianuarie 2023, cu un buget de aproximativ 387 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, dintre care 270 miliarde de euro sub formă de subvenţii directe către fermieri.

În paralel, Parlamentul European a adoptat propria sa foaie de parcurs şi, între timp, eurodeputaţii şi capitalele statelor membre bat pasul pe loc: cele două părţi trebuie să ajungă la o înţelegere pentru ca noua Politică Agricolă Comună să intre în vigoare.

 „Am fost foarte aproape de a ajunge la un acord săptămâna aceasta. Cu toate acestea, sper că vom reuși să ajungem la un compromis”, a transmis comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski. 

 

Rămân în continuare mai multe puncte de dispută, în special cu privire la compatibilitatea din PAC şi strategiile europene din “Pactul verde” (care vizează ajungerea la neutralitatea emisiilor de carbon în 2050) şi cea privind “De la fermă la furculiţă” (securitatea alimentară). Aceste strategii vizează reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor până în 2030, precum şi rezervarea a unui sfert din terenurile arabile pentru culturile bio, obiective ambiţioase, dar care nu se regăsesc în PAC.

În centrul dezbaterilor este noul sistem al “eco-regimurilor”, adică primele acordate fermierilor care participă la programe de mediu mai stricte.

Eurodeputaţii cer ca statele membre să aloce cel puţin 30% din plăţile directe care vin de la UE pentru exploataţiile agricole, în timp ce statele membre au în vedere un prag de 20%, lăsând la latitudinea guvernelor de a defini conţinutul.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis a cerut sprijin suplimentar pentru R. Moldova și a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la Bruxelles la reuniunea Consiliului European de primăvară şi la Summitul Euro în format extins, context în care şeful statului a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români şi a salutat mesajul puternic al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Consiliul European a debutat cu dejunul de lucru cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Discuţiile au vizat provocările globale majore precum războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia, inclusiv în planul securităţii alimentare, schimbările climatice şi îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Secretarul general al ONU şi liderii europeni s-au referit la necesitatea unei acţiuni unite a întregii comunităţi internaţionale în faţa provocărilor actuale generate de războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi, în acest scop, a demersurilor de comunicare şi sensibilizare a statelor din “Sudul Global”.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis a subliniat importanţa unităţii şi a solidarităţii comunităţii internaţionale cu Ucraina în faţa agresiunii ruse şi a evidenţiat că acţiunile destabilizatoare ale Federaţiei Ruse sunt resimţite şi de Republica Moldova şi Georgia. Şeful statului a pledat pentru dialog şi consultarea statelor din “Sudul Global” în pregătirea diverselor acţiuni şi decizii, ca soluţie pentru creşterea angajamentului acestora.

Liderii europeni au continuat discuţiile cu situaţia din Ucraina, cu participarea prin videoconferinţă a preşedintelui Volodimir Zelenski. Consiliul a reafirmat angajamentul ferm de a oferi în continuare sprijin puternic Ucrainei, în plan politic, economic, militar, financiar şi umanitar. A fost salutat şi acordul recent privind livrarea urgentă de muniţie Ucrainei, inclusiv prin achiziţii comune şi prin mobilizarea unei finanţări adecvate, o sursă fiind Facilitatea europeană pentru pace.

De asemenea, Consiliul European a luat notă de mandatele de arestare emise recent de Curtea Penală Internaţională pe numele preşedintelui Federaţiei Ruse şi al comisarului său pentru drepturile copilului, pentru deportarea şi transferul ilegal al copiilor ucraineni din zonele ocupate. Liderii europeni au reafirmat angajamentul de a consolida presiunea asupra Federaţiei Ruse, inclusiv prin posibile măsuri restrictive suplimentare şi intensificarea eforturilor pentru evitarea eludării sancţiunilor, a precizat Administraţia Prezidenţială.

Consiliul European a luat notă şi de extinderea Iniţiativei privind cerealele la Marea Neagră, subliniind importanţa acesteia, alături de Culoarele de solidaritate, pentru consolidarea securităţii alimentare globale.

Citiți și Klaus Iohannis anunță că, prin implicarea României, R. Moldova va primi un ajutor consistent din partea UE: Este inadmisibil să lăsăm Moldova pradă unor amenințări din partea Rusiei

Administraţia Prezidenţială arată că, în urma demersurilor susţinute ale României, liderii europeni au agreat că UE va continua să ofere Republicii Moldova tot sprijinul relevant, inclusiv pentru consolidarea rezilienţei, securităţii, stabilităţii, economiei şi aprovizionării cu energie a ţării în faţa activităţilor destabilizatoare ale actorilor externi şi, respectiv, pentru parcursul de aderare la UE, invitând Comisia Europeană să prezinte un pachet de sprijin înainte de următoarea reuniune.

Citiți și Klaus Iohannis critică abordarea “ultra-birocratică” a Comisiei Europene privind compensațiile pentru fermierii români: Trebuia să țină cont că noi am făcut sacrificii imense

Conform sursei citate, şeful statului a reiterat susţinerea României pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina pe toate palierele, cât timp va fi necesar, şi a salutat demersul european comun de furnizare urgentă de muniţie acestei ţări. El s-a referit la sprijinul bilateral oferit de ţara noastră Ucrainei în contextul războiului, inclusiv prin eforturile masive de facilitare a exportului a peste 14 milioane de tone de cereale şi produse oleaginoase din Ucraina către pieţele globale.

În context, preşedintele Iohannis a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români, pentru a face faţă dificultăţilor generate de situaţia actuală. Preşedintele CE, Ursula von der Leyen, a anunţat că urmează să fie reanalizat sprijinul oferit României.

Citiți și Ursula von der Leyen reacționează după criticile lui Klaus Iohannis: Ajutorul dat fermierilor români nu este suficient. Sunt recunoscătoare României că a depus o moțiune pentru creșterea sumelor

De asemenea, şeful statului a salutat mesajul puternic pentru Republica Moldova, arătând că un sprijin suplimentar, consistent, din partea Uniunii Europene, inclusiv prin avansarea procesului de aderare, este necesar pentru consolidarea rezilienţei acestui stat în faţa acţiunilor destabilizatoare şi a ameninţărilor cu care se confruntă din partea Federaţiei Ruse.

Liderii UE au abordat şi demersurile pentru asigurarea competitivităţii economiei europene, prin aprofundarea Pieţei Unice şi consolidarea politicilor industriale, agricole şi comerciale, cu respectarea principiului de a nu lăsa pe nimeni în urmă, urmând ca la nivelul Consiliului să fie evaluat anual progresul înregistrat.

În domeniul energiei, Consiliul European a solicitat CE şi statelor membre să asigure pregătirea pentru următorul sezon rece, cu utilizarea deplină a mecanismului de achiziţii comune de gaz natural şi prelungirea aplicării măsurilor de urgenţă, dacă este necesar. Liderii europeni au solicitat avansarea fără întârziere a lucrărilor privind propunerea de reformă a pieţei europene de energie electrică, cu scopul finalizării acesteia până la finalul anului.

“Preşedintele Klaus Iohannis a sprijinit iniţiativele pentru creşterea competitivităţii pe termen lung a Uniunii Europene, cu accent asupra importanţei Pieţei Unice, dezvoltării bazei industriale a Uniunii şi protejarea consumatorilor”, menţionează sursa citată.

Comisia Europeană a informat liderii cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a concluziilor din februarie privind migraţia. În context, a fost evocată şi contribuţia României la implementarea concluziilor, prin agrearea, împreună cu CE, a unui proiect pilot la frontiera româno-sârbă, care va permite ţării noastre să împărtăşească bunele practici în materie de azil, returnări, gestionarea frontierelor şi cooperare internaţională şi să aducă valoare adăugată eforturilor comune de abordare a migraţiei şi de consolidare a securităţii frontierelor externe ale UE. Consiliul European a solicitat implementarea rapidă a tuturor măsurilor convenite în luna februarie, urmând să revizuiască implementarea în luna iunie.

În domeniul relaţiilor externe, au fost trecute în revistă recenta Conferinţă a Donatorilor pentru Turcia şi Siria, Acordul recent privind calea spre normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Priştina, încălcările drepturilor omului în Belarus şi agrearea Acordului Windsor între Uniunea Europeană şi Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

În cadrul Summitului Euro în format extins, liderii europeni au discutat despre situaţia economică şi financiară, exprimând angajamentul de a coordona îndeaproape politicile economice, în vederea creşterii rezilienţei. A fost solicitată intensificarea eforturilor colective în vederea aprofundării Uniunii pieţelor de capital şi finalizarea Uniunii bancare, fiind subliniată rezilienţa sistemului bancar european.

Continue Reading

CHINA

Înainte de vizita lui Macron la Beijing, China propune un “consens strategic” cu Europa privind încetarea focului și o soluție politică a războiului din Ucraina

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

China şi Europa ar trebui să ajungă la un “consens strategic” cu privire la o încetare a focului şi la o rezolvare politică a războiului în Ucraina, a declarat joi Wang Yi, director al Biroului Comisiei pentru Afaceri Externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, potrivit Agerpres

Într-o discuţie telefonică cu Emmanuel Bonne, consilierul diplomatic al preşedintelui francez Emmanuel Macron, Wang a subliniat că “reluarea discuţiilor de pace şi o soluţie politică la criză” ar trebui să facă parte din acest „consens”, a indicat Ministerul chinez de Externe într-un comunicat emis joi seara.

Referindu-se la recenta vizită a preşedintelui chinez, Xi Jinping, la Moscova, unde s-a întâlnit cu omologul său rus Vladimir Putin, şeful diplomaţiei de la Beijing a afirmat că “a fost o vizită importantă între doi mari vecini şi o călătorie nu doar de cooperare, ci şi de pace”, relatează Xinhua şi EFE.

Discuția dintre Wang Yi și Bonne vine să prefațeze vizita președintelui francez Emmanuel Macron la Beijing, programată pentru începutul lunii aprilie, despre care liderul de la Elysee a spus că va îndemna China să ajute Occidentul să exercite presiuni asupra Rusiei pentru încetarea agresiunii din Ucraina.

Cu toate acestea, președintele chinez Xi Jinping a semnat, la Moscova, alături de Vladimir Putin, o declarație comună în care au acuzat Alianţa Nord-Atlantică de ”subminarea păcii şi a stabilităţii regionale” și în care s-au declarat împotriva formării de alianțe exclusive în Asia-Pacific, aluzie la relațiile tot mai apropiate dintre democrațiile transatlantice și cele transpacifice.

La același summit, președintele rus Vladimir Putin s-a declarat pregătit să discute planul de pace între Rusia și Ucraina propus de China, în timp ce SUA au cerut lumii să nu se lase păcălită de decizii ale Rusiei, susținute de China, pentru a îngheța conflictul în propriile condiții.

În ceea ce privește pacea în Ucraina, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus că nu exclude, pe termen lung, negocieri privind granițele Ucrainei, dar a reiterat că acestea ”sunt decizii pe care ucrainenii trebuie să le ia cu privire la modul în care îşi văd viitorul”.

Primindu-l luna trecută la Paris pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron i-a promis liderului de la Kiev, alături de cancelarul german Olaf Scholz, că Franța și Germania vor “însoți Ucraina spre victorie, spre pace și spre Europa”.

La 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare, într-un document în 12 puncte care reprezintă planul de place propus de Beijing.

Intitulat “Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene“, documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului de Externe chinez după o vizită la Moscova a diplomatului chinez cu cel mai înalt rang, Wang Yi, care s-a întâlnit atât cu Putin, cât și cu ministrul de externe Serghei Lavrov.

Planul a fost întâmpinat cu atitudini rezervate dinspre UE, NATO și cancelariile occidentale, vesticii precizând că documentul reprezintă niște principii ale unei țări care a semnat o prietenie nelimitată cu Rusia înainte de invazie.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen reacționează după criticile lui Klaus Iohannis: Ajutorul dat fermierilor români nu este suficient. Sunt recunoscătoare României că a depus o moțiune pentru creșterea sumelor

Published

on

© European Union, 2022/ Source - EC Audiovisual

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi seară, la finalul primei zile a reuniunii Consiliului European de primăvară, că executivul european va analiza creșterea sumelor acordate drept compensație pentru fermierii din țările UE afectați de importurile de cereale ucrainene și și-a exprimat recunoștința pentru eforturile României în acest sens.

Anunțul Ursulei von der Leyen vine după ce preşedintele Klaus Iohannis a criticat joi abordarea “ultra-birocratică” care pune sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei Europene cu privire la compensațiile de 10 milioane de euro acordare României pentru fermierii români afectați de importurile de grâne ucrainene.

“Aș dori să subliniez marele succes al culoarelor de solidaritate care au permis Ucrainei să exporte cantități mari de cereale și alte produse agricole. Acest lucru se adaugă la Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, a doua mare inițiativă de ajutorare a Ucrainei pentru a-și exporta cerealele. În acest context, este important să îi ajutăm – și am discutat acest lucru în această seară – pe fermierii noștri din Uniunea Europeană care trebuie să facă față consecințelor pieței”, a spus von der Leyen.

Prin urmare, a adăugat șefa Comisiei Europene, “acele țări din prima linie, care ajută cel mai mult cu benzile de solidaritate, nu ar trebui să sufere de dezavantaje”.

Ea a amintit că, într-un prim pas, Comisia Europeană a mobilizat peste 56 de milioane de euro din rezerva agricolă de urgență.

“Dar acest lucru nu este suficient. Acest lucru a fost foarte clar în această seară. Prin urmare, sunt recunoscătoare României, care a depus o moțiune și care a sugerat că vom analiza posibilitatea de a crește această sumă pentru fermierii din statele din prima linie“, a conchis von der Leyen.

Comisia Europeană a anunţat luni că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului Ucrainei cu UE ca metodă de sprijin după invazia ţării de către Rusia.

Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), are ca scop compensarea “pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase” venite din Ucraina “şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei”, a indicat executivul european.

Bruxellesul propune să aloce Poloniei 29,5 milioane de euro, Bulgariei 16,75 milioane şi României 10,05 milioane şi, în plus, autorizează cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat, a precizat presei comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

Drept replică, președintele Klaus Iohannis a criticat formula de calcul realizată de Comisia Europeană, precizând că executivul european ar fi trebuit să ţină cont de “sacrificiile imense” făcute pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre pieţele lumii.

“Situația se prezintă la modul următor, Ministerul Agriculturii livrează date Comisiei Europene, Comisia Europeană folosește o formulă de calcul fără să negocieze cu nimeni și acordă anumite ajutoare. Este posibil ca datele furnizate de minister să nu fi fost gândite profund, dar nu le-am văzut și nu pot să le comentez. Este, pe de altă parte, foarte ciudat ca în Comisia Europeană, pe aceste spețe să nu se negocieze nimic, ci să se folosească formule. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate, după părerea mea, contabilicește. Sunt chestiuni complicate. Trebuie să ținem cont, de exemplu, sau cel puțin, trebuia Comisia Europeană să țină cont de faptul că noi am făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre piețele lumii. N-au făcut-o. Nu știu de ce n-au făcut-o, dar vom afla și este regretabil că astfel de abordări ultra-birocratice pun sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei”, a spus șeful statului.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Consiliul European: Klaus Iohannis a cerut sprijin suplimentar pentru R. Moldova și a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români

EVENIMENTE12 hours ago

Accelerarea transformărilor de mediu, sociale și de bună guvernare pentru societate și mediul de afaceri în România – dezbatere organizată de Global Shapers sub patronajul Ambasadei Elveției

SUA12 hours ago

Vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, începe un turneu în Africa pentru a contracara prezența tot mai are a Chinei și Rusiei pe acest continent considerat de Washington ”viitorul lumii”

CHINA14 hours ago

Înainte de vizita lui Macron la Beijing, China propune un “consens strategic” cu Europa privind încetarea focului și o soluție politică a războiului din Ucraina

ROMÂNIA14 hours ago

Ambasadoarea SUA la București va depune eforturi pentru a ”extinde prezența companiilor și investițiilor americane” în țara noastră: Vom continua să sprijinim România în lupta împotriva corupției

ROMÂNIA15 hours ago

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen reacționează după criticile lui Klaus Iohannis: Ajutorul dat fermierilor români nu este suficient. Sunt recunoscătoare României că a depus o moțiune pentru creșterea sumelor

SUA16 hours ago

Antony Blinken nu exclude, pe termen lung, negocieri privind granițele Ucrainei, dar reiterează: ”Sunt decizii pe care ucrainenii trebuie să le ia cu privire la modul în care îşi văd viitorul”

Cristian Bușoi17 hours ago

Economia transatlantică a ajuns la cote record, evidențiază eurodeputatul Cristian Bușoi: Umăr la umăr, uniți, vom depăși orice criză și vom deveni mai puternici

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Emmanuel Macron și premierul Italiei eu discutat despre nevoia de a continua eforturile pentru ”suveranitatea europeană” privind politica industrială şi decarbonizarea economiei

ROMÂNIA15 hours ago

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

CHINA2 days ago

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda2 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

NATO3 days ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO1 week ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE1 week ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

Team2Share

Trending