Republica Moldova își are locul în familia europeană, iar Europa nu poate să își dezamăgească vecinii care privesc spre ea, a fost mesajul pe care i l-a transmis președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, ”prietenei sale,” președinta Maia Sandu, în cadrul unei conferințe de presă susținute după un discurs istoric al liderului moldovean în plenul reunit al instituției legislative europene.

”Dați-mi voie să fac două observații scurte înainte de a-i da cuvântul prietenei mele, Maia Sandu. Maia, dă-mi voie, să îți mulțumesc ție și țării tale pentru curajul și generozitatea voastră când vine vorba de a acorda sprijin Ucrainei și refugiaților ucraineni. Moldova găzduiește mai mulți refugiați ucraineni decât orice altă țară raportat la populația sa. Știm care sunt provocările cu care vă confruntați și vă asigur că Parlamentul European va face tot ce îi stă în putință pentru a vă sprijini aceste eforturi. Moldova își are locul în familia europeană. Fiecare cale este diferită. Există un parcurs individual, însă priviți înspre noi cu un scop și trebuie să fim deschiși. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa. Trebuie să ne apărăm ideile și valorile noastre comune”, a fost mesajul ferm punctat de oficialul european, folosind prenumele de ”Maia” pentru a i se adresa președintei Republicii Moldova, semn de apropiere și apreciere față de ”angajamentul personal” al acesteia de a ”sprijini o viziune pro-europeană a țării sale, în pofida condițiilor neprielnice”.

De altfel, Metsola a ținut să-i mulțumească Maiei Sandu înainte ca aceasta din urmă să susțină discursul în fața europarlamentarilor reuniți într-o mini-sesiune plenară în cadrul căreia vor dezbate și vota ulterior, între altele, raportul anul de evaluare privind Acordul de asociere UE-Republica Moldova, pentru ”curajul” de care a dat dovadă, mai ales în contextul urmelor lăsate de pandemia de COVID-19, dar și în cel al războiului și folosirii, de către Rusia, a ”energiei pe post de armă”.

Citiți și:

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

”Vrem să găsim o cale prin care Moldova să nu se simtă de una singură în ceea ce privește viitorul. Suntem gata să arătăm același nivel de solidaritate. Suntem gata să vă sprijinim când începeți acest proces de solicitare a statutului de țară candidată. Știm că Moldova privește spre UE și fiecare țară trebuie să-și urmeze propria cale în funcție de propriul calendar. UE trebuie să transmită un mesaj politic clar în ceea privește aspirațiile politice ale R. Moldova și ale eforturilor de a implementa reformele esențiale pentru a apropia țara dumneavoastră de UE”, a completat președinta Parlamentului European în intervenția sa de deschidere a sesiunii. 

La rândul său, Maia Sandu a reamintit că Republica Moldova este ”o țară europeană, cu istorie europeană și care va avea un viitor european. Vorbim una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, iar cetățenii noștri și-au demonstrat de multe ori atașamentul față de valorile libertății și democrației atunci când s-au opus abuzurilor anti-democratice”. 

UE, principalul partener economic și de dezvoltare al Republicii Moldova 

În egală măsură, aceasta a dat asigurări că dorește să construiască o țară ”pentru oameni și în care cetățenii își văd viitorul”, UE ”principalul partener economic și de dezvoltare al Republicii Moldova”.

”Am demarat un proces amplu de reforme care țintește consolidarea instituțiilor statului, creșterea și întărirea economiei, transformarea justiției, consolidarea capacității instituțiilor care combat corupția. Vrem să construim o țară pentru oameni în care cetățenii își văd viitorul. În acest proces, UE este principalul partener economic și de dezvoltare al Republicii Moldova. Războiul din Ucraina a adus instabilitate în regiune, dar și o șansă de reclădire a raportului de forțe pe continent, după reguli noi, mai drepte. Noua realitate ne-a arătat că trebuie să acționăm hotărât dacă dorim să ancorăm Moldova într-o comunitate ce poate oferi stabilitate și dezvoltare. Pentru noi, UE întâi de toate este un proiect de pace”, a explicar Sandu. 

Aderarea Republicii Moldova la UE, șansa de a ”rămâne parte a lumii libere”. Chișinău, ”pregătit să își facă temele și să fie apreciat după rezultat”

Președinta Maia Sandu a apreciat că aderarea țării sale la Uniunea Europeană este singura ”șansă de a rămâne parte a lumii libere” și că țara sa ”nu caută concesii sau scurtături”, ci este pregătită ”să își facă temele”, fiind conștientă că procesul este unul ”foarte lung și complex care cere mult efort și muncă”.

”Pentru noi, UE întâi de toate este un proiect de pace. Aderarea este singura opțiune strategică ce oferă R. Moldova șansa de a rămâne parte a lumii libere. Nu suntem naivi. Înțelegem că integrarea europeană a R. Moldova va fi un proces foarte lung și complex care va cere mult efort și muncă. Nu căutăm concesii sau scurtături pe această cale. Suntem pregătiți să ne facem temele și vrem să fim preciați după rezultat. Moldova și-a dovedit atașamentul pentru valorile europene și în contextul vitreg al războiului din Ucraina. Țara noastră a condamnat ferm războiului din prima zi, am pledat pentru restabilirea păcii, iar moldovenii și-au deschis casele și inimile pentru refugiații ucraineni. Vom continua să îi primim pe toți cei care au nevoie de adăpost. Moldova are o agendă ambițioasă de dezvoltare, în cooperare cu UE, dar pentru dezvoltare este nevoie de pace. Acum trebuie să ne îndreptăm toate eforturile pentru restabilirea păcii”,  a explicat Sandu.

Maia Sandu se află într-o vizită oficială la Bruxelles unde s-a întâlnit deja cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu premierul Belgiei, Alexandar De Croo, dar și cu reprezentanții mai multor grupuri politice din Parlamentul European.

De altfel, avizul Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre cu privire la acordarea de țări candidate la UE  Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei sunt așteptate la summitul Consiliului European ce va avea loc în 23-24 iunie, înainte ca Franța să predea Cehiei ștafeta președinției Consiliului Uniunii Europene.

Republica Moldova a trimis Bruxelles-ului chestionarul de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie, parcurgând de atunci câteva etape ale laboriosului proces de obținere a statului de stat candidat la UE, precum completarea primei și a celei de-a doua părți a chestionarului de aderare.

Acesta reprezintă un document oficial prin care executivul european evaluează nivelul de pregătire al țării care și-a exprimat intenția de aderare la UE de a avansa în acest proces, potrivit unei note informative a Uniunii Europene.

El cuprinde numeroase întrebări de complexitate diferită menite să ofere informații precise despre statul în cauză, de la respectarea criteriilor politice și economice, până la gradul de conformitate a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, precum și informații referitoare la capacitățile instituționale și administrative de a pune în aplicare legislația europeană din fiecare cele 33 de domenii de politică ale acquis-ului UE distribuite pe șase clustere tematice, așa cum sunt menționate în metodologia privind negocierile de aderare, revizuită în februarie 2020:  1. Elemente fundamentale, 2. Piața internă, 3. Competitivitate și creștere economică incluzivă, 4. Agenda verde și conectivitatea durabilă, 5. Resurse, agricultură și coeziune, 6. Relații externe.

De obicei, țării aspirante i se oferă un termen orientativ de trei luni pentru a completa chestionarul.

Cu toate acestea, procesul nu este un sprint, astfel că are o mai mare importanță calitatea decât rapiditatea, întâlnindu-se situația în care statul are nevoie de mai mult timp pentru a răspunde mai bine întrebărilor.

Pe baza lecțiilor învățate în trecut, nu este exclus să existe întrebări ulterioare din partea Comisiei până când toate informațiile primite de la țara aspirantă sunt considerate satisfăcătoare.

Înaltul Reprezentant Josep Borrell și Comisia Europeană au adoptat, miercuri, o comunicare comună privind un “Parteneriat strategic cu țările din Golf”, cu scopul de a extinde și de a aprofunda cooperarea Uniunii Europene (UE) cu Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) și cu țările membre ale acestuia.

„Într-o perioadă de insecuritate și de provocări semnificative la adresa ordinii internaționale bazate pe norme, agravate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană și țările din Golf au de câștigat de pe urma unui parteneriat mai puternic și mai strategic care se întinde pe o serie de domenii-cheie. Trebuie să colaborăm mai strâns în ceea ce privește stabilitatea în Golf și în Orientul Mijlociu, amenințările la adresa securității globale; securitatea energetică, schimbările climatice și tranziția ecologică, digitalizarea, comerțul și investițiile. De asemenea, trebuie să consolidăm contactele dintre studenți, cercetători, întreprinderi și cetățeni“, a declarat Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Josep Borrell.

Un parteneriat consolidat este benefic atât pentru UE, cât și pentru partenerii din Golf, UE fiind cea mai mare piață unică din lume, lider în domeniul cercetării și inovării, un actor important în materie de securitate în regiunea Golfului și principalul actor în ceea ce privește provocările globale, cum ar fi schimbările climatice și digitalizarea. Global Gateway al UE oferă un cadru dinamic pentru cooperarea cu partenerii din CCG în vederea promovării investițiilor durabile în regiunea extinsă a Orientului Mijlociu, precum și în Africa.

Țările CCG sunt economii dinamice și reprezintă o importantă poartă de acces între Europa, Asia și Africa. Acestea sunt furnizori de încredere de gaze naturale lichefiate și dispun de unele dintre cele mai bune resurse solare și eoliene din lume, a căror dezvoltare poate fi esențială pentru punerea în aplicare a strategiilor reciproce în vederea îndeplinirii angajamentelor privind clima, precum și a obiectivelor economice.

În calitate de apărător ferm al multilateralismului și al transformării sociale, inclusiv al drepturilor omului și al egalității de gen, UE va continua să promoveze dialogul politic cu țările din Golf pe aceste teme.

O cooperare și schimburi sporite între UE și țările CCG vor fi, în cele din urmă, benefice și pentru populația din ambele regiuni. O cooperare inter-culturală mai strânsă, mobilitatea tinerilor și a studenților, cooperarea și schimburile în domeniul învățământului superior vor îmbunătăți înțelegerea și încrederea reciprocă. Iar aceste exemple nu sunt exhaustive.