Connect with us

U.E.

UE plănuiește creșterea prezenței sale în Afganistan și se bazează pe „rolul strategic” al Qatarului pentru evitarea colapsului socioeconomic al țării

Published

on

© EEAS/Twitter

UE plănuiește creșterea prezenței sale în Afganistan și se bazează pe „rolul strategic” al Qatarului pentru evitarea colapsului socioeconomic al țării, potrivit Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. 

„Trebuie să avem oameni pe teren în Afganistan, pe lângă lucrătorii noștri umanitari. Așadar, întrebarea nu este dacă ar trebui să avem o prezență minimă a UE, asupra căreia toate statele membre sunt de acord, ci când și cum. Lucrăm la opțiunile posibile, ținând cont de situația de securitate. Am avut o misiune de prospectare din partea oficialilor SEAE (Serviciul European de Acțiune Externă, n.r.) și vom evalua acum următorii pași”, a afirmat Josep Borrell, într-o postare pe blogul său. 

Afirmația vine în contextul în care există multe semne că situația din țară se înrăutățește. De exemplu, am asistat la formarea unui guvern interimar care nu este nici incluziv, nici reprezentativ și există informații conform cărora femeile și fetele sunt excluse din școli și universități, ceea ce contravine asigurărilor inițiale din partea talibanilor. În plus, situația economică este dezastruoasă, ceea ce riscă să agraveze criza umanitară în curs de desfășurare, 18 milioane de persoane având nevoie de asistență. 

„Afganistanul este una dintre cele mai sărace țări din lume, mai mult de o treime din populație trăind cu mai puțin de 2 dolari americani pe zi. De ani de zile, a fost puternic dependentă de ajutorul extern: în 2020, asistența internațională a reprezentat 43% din PIB-ul țării, iar 75% din salariile plătite în administrația publică proveneau din ajutorul extern. În special, ajutorul a fost utilizat pentru a finanța un deficit comercial de aproximativ 30% din PIB. Afganistanul trebuie să importe aproape toate produsele industriale, toți combustibilii fosili și o mare parte din grâul necesar pentru a hrăni o țară care este departe de a fi autosuficientă și care a fost grav afectată de secete”, precizează șeful diplomației europene. 

De la preluarea puterii de către talibani, UE a decis să majoreze ajutorul umanitar de la 57 de milioane de euro la 200 de milioane de euro și, împreună cu statele noastre membre, s-a angajat să aloce 677 de milioane de euro pentru a ajuta milioanele de afgani care suferă.

Citiți și Podul aerian umanitar al UE a transportat 25 tone de încărcături medicale vitale în Afganistan. 18 milioane de persoane au nevoie „disperată” de asistență

Cu toate acestea, UE a sistat asistența pentru dezvoltare, la fel ca și statele sale membre și partenerii săi care împărtășesc aceleași idei, iar FMI și Banca Mondială au suspendat deocamdată accesul Afganistanului la programele lor din cauza legitimității incerte a noului guvern afgan. În plus, noile autorități nu au acces la cele 9 miliarde de dolari deținute în active înghețate în rezervele băncii centrale, care sunt în mare parte depuse în afara țării, în special la Rezerva Federală a SUA. În cele din urmă, retragerea forțelor străine și a civililor din țară i-a privat pe mulți afgani de surse importante de venit.

„Această situație duce la o devalorizare rapidă a monedei afgane și la o inflație ridicată: există indicii că prețurile alimentelor au crescut cu cel puțin 50% mai mult de când talibanii au preluat puterea. Sistemul bancar afgan rămâne în mare parte paralizat, oamenii fiind în imposibilitatea de a retrage bani din conturile lor, în timp ce sistemul de sănătate, care depindea în mare măsură de ONG-uri și de ajutorul străin, este pe punctul de a se prăbuși. Dacă situația continuă și în condițiile în care se apropie iarna, aceasta riscă să se transforme într-o catastrofă umanitară. Oamenii disperați ar putea părăsi țara, creând o mișcare migratorie în masă, afectând statele vecine care găzduiesc deja peste trei milioane de refugiați afgani”, avertizează Josep Borrell. 

În acest context, Înaltul Reprezentant a evidențiat „rolul crucial” al Qatarului în gestionarea situației din Afganistan, statul din Golf găzduind biroul politic al talibanilor din Doha, menținând contacte deschise cu noile autorități, iar Qatar Airways fiind una dintre puținele companii aeriene civile care zboară spre Kabul, ceea ce are o importanță majoră în procesul de evacuare a persoanelor care au dorit sau care încă doresc să părăsească Afganistanul, inclusiv cetățeni ai UE. 

Josep Borrell a efectuat prima sa vizită în Qatar, în calitate de Înalt Reprezentant al UE, pe 30 septembrie, întâlnindu-se cu Viceprim-ministrul/ministrul afacerilor externe, șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani și Emirul Tamim bin Hamad Al Thani.

„Qatar este o țară care joacă un rol strategic în abordarea noii situații din Afganistan. Jucați un rol important în facilitarea interacțiunilor cu autoritățile de la Kabul și cu lumea occidentală. Ați făcut acest lucru în timpul evacuărilor; faceți acest lucru menținând deschis aeroportul din Kabul și sunt sigur că veți continua să faceți acest lucru, asigurând nu numai o trecere sigură pentru cei care au nevoie, ci și furnizarea de sprijin umanitar și, de asemenea, toate contactele și angajamentele necesare pentru a sprijini poporul afgan”, a afirmat șeful diplomației europene, în cadrul vizitei sale recente la Doha.

Ambele părți au convenit asupra necesității de a evita producerea unui colaps socioeconomic în Afganistan, acest lucru necesitând, mai presus de toate, ca talibanii „să ia măsurile care vor permite comunității internaționale să ajute poporul afgan”. Cu toate acestea, Înaltul Reprezentant a subliniat că răspunsul UE la criză va depinde de comportamentul noilor autorităţi afgane şi orice fel de reluare a relaţiilor va presupune respectarea unor condiţii, inclusiv în ceea ce priveşte drepturile omului.

Amintim că la începutul lui septembrie, miniștrii de externe din UE au convenit că „nivelul și natura acestui angajament vor depinde de acțiunile noului guvern” în ceea ce privește prevenirea resurgenței terorismului, respectarea drepturilor omului și a statului de drept, înființarea unui guvern de tranziție incluziv, accesul nemijlocit pentru ajutorul umanitar și permiterea plecării cetățenilor străini și a afganilor aflați în situație de risc care doresc să părăsească Afganistanul. 

În acest sens, Josep Borrell precizează că abordarea UE coincide cu „ceea ce încearcă să facă Qatarul”. 

„În timpul întâlnirilor mele, partea qatareză a explicat cum contactele lor cu talibanii au avut ca scop moderarea comportamentului acestora, de exemplu în ceea ce privește accesul fetelor la educație, care, desigur, nu este incompatibil cu islamul. Am discutat, de asemenea, despre necesitatea de a ajuta persoanele care încă doresc să părăsească Afganistanul și am exprimat aprecierea noastră pentru ajutorul acordat de Qatar în această privință și pentru eforturile de redeschidere a aeroportului din Kabul”, afirmă Înaltul Reprezentant al UE.

Josep Borrell mai spune că i-a „încurajat pe interlocutorii săi din Qatar să continue să își folosească contactele privilegiate cu talibanii, astfel încât cel mai rău scenariu să poată fi evitat”, și a subliniat că UE va continua să lucreze în acest scop.

„Veți juca un rol foarte important în facilitarea transmiterii de mesaje către talibani cu privire la așteptările comunității internaționale, în special ale Uniunii Europene”, a subliniat șeful diplomației europene, la Doha. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

Published

on

© Kancelaria Premiera/ Flickr

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a acuzat Uniunea Europeană că are un comportament imperialist față de statele mai mici din blocul european, în contextul în care Varșovia a fost acuzată în repetate rânduri de către Bruxelles că încalcă statul de drept, informează Agerpres.

”Practica politică a arătat că poziţiile Germaniei şi Franţei contează mai mult decât toate celelalte”, a scris Morawiecki într-un articol de opinie publicat pe site-ul Welt, citat de Reuters, pledând pentru o abordare care să se bazeze într-un grad mai ridicat pe consens.

”Avem deci de a face cu o democraţie formală şi o oligarhie de facto în care cei mai puternici deţin puterea”, a spus oficialul polonez, adăugând că imperialismul UE trebuie combătut la fel ca imperialismul rusesc, în condițiile în care acesta din urmă este răspunzător pentru revenirea războiului pe continentul european, împotriva unui stat suveran și independent, conflict soldat cu moartea a mii de persoane, printre care și copii.

Morawiecki a adus în discuție, de asemenea, nevoie de ”reformă profundă care să readucă binele general și egalitatea printre principiile fundamentale ale Uniunii”.

Bruxelles-ul critică de mai mult timp recentele reforme ale sistemului judiciar din Polonia, care, în opinia sa, nu garantează imparţialitatea şi independenţa sistemului juridic polonez şi, prin urmare, încalcă legislaţia UE.

Într-o recentă recidivă a răzvrătirii, Varșovia a amenințat Uniunea Europeană că îşi va exercita dreptul de veto pentru a bloca iniţiative europene dacă nu va primi banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 35,4 miliarde de euro.

Acesta a fost aprobat deja de Comisia Europeană la începutul lunii iunie, dar nu a parcurs și celelalte etape ale procesului de aprobare, astfel încât primele tranșe din fondurile Mecanismului de Redresare și Reziliență să intre în vistieria Poloniei. 

Continue Reading

U.E.

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

Published

on

© European Union, 2022

Grecia va ieși, în data de 20 august, din așa-numitul cadru de supraveghere extinsă impuse de Uniunea Europeană, a anunțat miercuri ministrul de Finanțe de la Atena, o măsură care va da o mai mare libertate în elaborarea politicii economice, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”După 12 ani, un capitol dificil pentru ţara noastră se va încheia. Grecia revine la o normalitate europeană şi nu va mai fi o excepţie în zona euro”, a declarat ministrul grec al Finanţelor, Christos Staikouras.

Potrivit acestuia, faptul că autorităţile de la Atena şi-au îndeplinit cea mai mare parte a angajamentelor şi promisiunilor asumate faţă de Bruxelles a fost confirmat într-o scrisoare trimisă de vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, şi comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni.

Conform aceluiași oficial de la Atena, ieșirea Greciei de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene va permite acestei țări un spațiu mai mare în implementarea politicii economice și va duce țara mai aproape de obiectivul să de a recâștiga ratingul ”recomandat pentru investiții”.

La începutul lunii aprilie, statul elen a reușit să ramburseze ultima tranșă din împrumuturile acordate de Fondul Monetar Internațional, cu doi ani mai devreme decât era programat.

Între 2010 şi 2015, Grecia a avut nevoie de trei pachete internaţionale de asistenţă de la Uniunea Europeană şi FMI, cu o valoare totală de peste 260 de miliarde de euro.

Începând cu 2018, când s-au finalizat programele de asistenţă, Grecia şi-a asigurat necesităţile de finanţare exclusiv de pe piaţă. Tot în același ani, evoluţiile şi politicile economice ale Greciei au fost monitorizate de Comisia Europeană, în regim de supraveghere extinsă.

Continue Reading

U.E.

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

Published

on

© UNICEF, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și-a confirmat astăzi rolul de partener de lungă durată, previzibil și de încredere al Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) și drept unul dintre cei mai mari donatori ai acesteia, adoptând o contribuție multianuală în valoare de 261 de milioane de euro, care va permite asigurarea unor resurse financiare previzibile pentru agenție în vederea furnizării de servicii esențiale refugiaților palestinieni.

În conformitate cu Declarația comună UE-UNRWA 2021-2024, aceasta include finanțarea pe trei ani a UE pentru UNRWA, în valoare totală de 246 de milioane EUR, la care se adaugă o sumă suplimentară de 15 milioane EUR din Fondul pentru Alimente și Reziliență pentru a aborda insecuritatea alimentară și a atenua impactul războiului din Ucraina.

Din 1971, parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și UNRWA se bazează pe obiectivul comun de a sprijini dezvoltarea umană, nevoile umanitare și de protecție ale refugiaților palestinieni și de a promova stabilitatea în Orientul Mijlociu.

La 17 noiembrie 2021, comisarul general al UNRWA, Philippe Lazzarini, ÎR/VP Joswp Borrell și comisarul Oliver Várhelyi au semnat “Declarația comună UE-UNRWA privind sprijinul UE pentru UNRWA (2021-2024)”, care marchează cea de-a 50-a aniversare a parteneriatului UE-UNRWA. În declarația comună, Uniunea Europeană se angajează să continue să sprijine UNRWA din punct de vedere politic și să asigure resurse financiare previzibile și multianuale. UNRWA se confruntă cu provocări semnificative în îndeplinirea mandatului său din cauza deficitelor financiare recurente.

Există o nevoie urgentă ca UNRWA să se reformeze și să identifice modalități inovatoare de a menține furnizarea de servicii pentru refugiați. UE sprijină UNRWA în continuarea acestor eforturi de reformă internă pentru a asigura o bază financiară solidă și sustenabilă, care include concentrarea asupra serviciilor de bază pentru cei mai vulnerabili.

În plus, UE continuă să facă tot posibilul pentru a ajunge la donatorii existenți și potențiali pentru a plasa agenția pe un model fiscal sustenabil și pentru a asigura o repartizare mai echitabilă a contribuțiilor.

 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.6 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA6 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA7 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.9 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA9 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA9 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA10 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE11 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA11 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA7 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending