Ministrul lituanian de externe a solicitat Uniunii Europene ajutorul în disputa diplomatică pe care țara sa o are cu China, declanșată de acceptarea Lituaniei ca Taiwanul, teritoriu asupra căruia Beijingul consideră că este suveran, să îți deschidă un birou de reprezentare diplomatică la Vilnius.

Într-o scrisoare adresată vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor, și Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, Gabrielius Landsbergis a a atras atenția asupra presiunii economice ”inacceptabile”, exercitate de China, care a ajuns la un nivel ”fără precedent”.

Acesta a confirmat într-o scrisoare consultată de Politico că exportatorii lituaniei nu mai pot intra pe piața chineză, numele țării fiind șters de pe lista de control vamal a Chinei.

”Este greu să nu vedem că aceste măsuri recente Chinei sunt o continuare a coerciției economice motivate politic cu care Lituania se confruntă din august 2021. Aceste activități ale autorităților chineze împotriva unui stat membru al UE au un impact direct asupra întregii UE și asupra politicii noastre comerciale comune. V-aș ruga să interveniți pe lângă autoritățile chineze în numele Lituaniei cu scopul de a rezolva situația actuală”, a fost apelul lansat de Landsbergis.

Semnalând importanța ”unității și solidarității UE”, acesta a completat că este nevoie de o ”reacție puternică la nivel european pentru a transmite un semnal Chinei că presiunea economică motivată politic este inacceptabilă și nu va fi tolerată”.

Uniunea Europeană a fost târâtă într-o situație tensionată cu Beijingul din cauza Lituaniei.

Lituania a anunţat din iulie deschiderea unei reprezentanţe la Vilnius sub numele de ”birou de reprezentare al Taiwanului”, ducând la o campanie de presiune din partea Chinei vizând izolarea Taiwanului pe scena internaţională. Beijingul şi-a rechemat ambasadorul din Lituania şi a cerut în august ca statul baltic să-şi recheme ambasadorul de la Beijing, ceea ce Lituania a şi făcut. Acest lucru s-a soldat cu reducerea relațiilor diplomatice dintre cele două țări la nivelul de ”însărcinat cu afaceri”. 

În același timp, statul baltic s-a retras din Platforma 17+1, formată din China şi ţări din Europa Centrală şi de Est, prin care Beijingul urmărește să-și sporească influența în această parte a Europei.

Comisia Europeană a luat apărarea Lituaniei, și a subliniat că deschiderea unui reprezentare a Taiwanului în această țară nu este o încălcare a politicii Uniunii Europene privind ”o singură Chină”.

Separate politic începând din 1949, Taiwanul şi China continentală sunt rivale în a obţine cât mai mulţi aliaţi diplomatici. Regimul comunist se află însă într-un avantaj net, doar 15 state din lume recunoscând statul taiwanez.

Comisia Europeană a lansat cu succes doi noi sateliți Galileo de la centrul spațial european din Kourou, Guyana Franceză, ajungându-se în total la un număr de 28 de sateliți Galileo lansați și făcând astfel posibilă furnizarea de servicii mai robuste și de semnale mai precise într-o serie de sectoare industriale.

”Din 2016, serviciul deschis Galileo oferă o precizie de poziționare remarcabilă, care este utilizată până acum de peste două miliarde de utilizatori din întreaga lume. Galileo dispune, de asemenea, de un serviciu de căutare și salvare, care reduce foarte mult timpul de localizare a persoanelor aflate în pericol, și oferă în premieră un serviciu de răspuns, care îi informează pe cei aflați în pericol că apelul lor de ajutor a fost primit. Această lansare consolidează constelația actuală și asigură poziția puternică a Europei în domeniul sateliților și serviciilor de navigație globală”, a transmis comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, potrivit unor comunicate ale instituției omonime și Agenția UE pentru Programul Spațial (EUSPA).

Lansarea Galileo 11 este prima dintr-o serie de șase lansări (cu doi sateliți per lansare), care vor permite ca Galileo să ofere o mai mare precizie utilizatorilor existenți și să deschidă noi oportunități pe piață.

Galileo este sistemul propriu global de navigație prin satelit al UE, un sistem civil aflat sub control civil, care furnizează informații precise de poziționare și datare. Galileo are ca scop să asigure independența Europei față de alte sisteme de navigație prin satelit, precum și autonomia sa strategică în domeniul navigației prin satelit.

Printre alte activități spațiale ale UE, se numără Copernicus (date de observare a Pământului deschise și gratuite, referitoare la suprafața terestră, la atmosferă, la mări și oceane, la schimbările climatice și pentru securitate și gestionarea situațiilor de urgență), EGNOS (sistem regional de navigație prin satelit) și supravegherea și urmărirea spațială (SST).

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE) reiterează importanța implementării unui Spațiu European al Educației (SEE) până în 2025. Astfel, în Parlamentul European, Dan Motreanu a votat recent un raport în acest sens, prin care a solicitat măsuri importante pentru un acces mai facil la educație de calitate și echitabil.

„În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă pentru cetățenii europeni. Conținutul programelor și organizarea sistemelor de învățământ reprezintă o competență națională și trebuie să rămână așa. Pe de altă parte, noile provocări – digitalizarea, tranziția climatică, demografice, de securitate – necesită mobilizarea instrumentelor europene și a politicilor de sprijin în cadrul Spațiului european al educației (SEE)”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Printre solicitări eurodeputatul Dan Motreanu  se numără următoarele:

• sprijinirea competențelor lingvistice la toate nivelurile, astfel încât toți elevii să aibă cunoștințe suficiente în cel puțin alte două limbi oficiale ale UE până la sfârșitul învățământului gimnazial;
• SEE să reprezinte un reper în recunoașterea diplomelor și calificărilor în întreaga UE și extinderea recunoașterii reciproce automate a diplomelor și a perioadelor de studiu în străinătate;
• digitalizarea și conectarea tuturor universităților prin crearea unei platforme universitare europene online;
• schimb de informații și de bune practici prin intermediul platformei SEE ca portal public interactiv multilingv;
• stabilirea de priorități, obiective, termene pentru acțiuni și rezultate intermediare clare pentru SEE și finanțare dedicată SEE în cadrul financiar multianual viitor.

Potrivit europarlamentarului liberal, în următorii 7 ani, Romania dispune de o finanțare europeană masivă pentru a dezvolta sistemul educațional.

• 3,97 miliarde euro vor fi disponibile în Programul Operațional Educație si Ocupare (POEO). Bazat pe documentul programatic România Educată, POEO finanțează, printre altele:îmbunătățirea participării copiilor la educație antre-preșcolară si preșcolară, prevenirea părăsirii timpurii a școlii si creșterea accesului si a participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională, creșterea calității ofertei de educație și formare profesională pentru a asigurarea echitații sistemului și o mai bună adaptare la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic, valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii.

De asemenea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România are la dispoziție 3.605,97 miliarde euro dedicate educației, mai informează deputatul european.

3.605,97 miliarde euro vor fi disponibile prin Planul național de redresare și reziliență (PNRR), unde se vor finanța o serie de reforme și investiții, precum:

• • dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate.
  • construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe.
  • înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru grupurile defavorizate.
  • reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii.
  • sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar.
  • programul de formare la locul de muncă pentru personalul didactic.
  • asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ.
  • școala online – dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut.
  • digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului.