Connect with us

U.E.

UE plănuiește creșterea prezenței sale în Afganistan și se bazează pe „rolul strategic” al Qatarului pentru evitarea colapsului socioeconomic al țării

Published

on

© EEAS/Twitter

UE plănuiește creșterea prezenței sale în Afganistan și se bazează pe „rolul strategic” al Qatarului pentru evitarea colapsului socioeconomic al țării, potrivit Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. 

„Trebuie să avem oameni pe teren în Afganistan, pe lângă lucrătorii noștri umanitari. Așadar, întrebarea nu este dacă ar trebui să avem o prezență minimă a UE, asupra căreia toate statele membre sunt de acord, ci când și cum. Lucrăm la opțiunile posibile, ținând cont de situația de securitate. Am avut o misiune de prospectare din partea oficialilor SEAE (Serviciul European de Acțiune Externă, n.r.) și vom evalua acum următorii pași”, a afirmat Josep Borrell, într-o postare pe blogul său. 

Afirmația vine în contextul în care există multe semne că situația din țară se înrăutățește. De exemplu, am asistat la formarea unui guvern interimar care nu este nici incluziv, nici reprezentativ și există informații conform cărora femeile și fetele sunt excluse din școli și universități, ceea ce contravine asigurărilor inițiale din partea talibanilor. În plus, situația economică este dezastruoasă, ceea ce riscă să agraveze criza umanitară în curs de desfășurare, 18 milioane de persoane având nevoie de asistență. 

„Afganistanul este una dintre cele mai sărace țări din lume, mai mult de o treime din populație trăind cu mai puțin de 2 dolari americani pe zi. De ani de zile, a fost puternic dependentă de ajutorul extern: în 2020, asistența internațională a reprezentat 43% din PIB-ul țării, iar 75% din salariile plătite în administrația publică proveneau din ajutorul extern. În special, ajutorul a fost utilizat pentru a finanța un deficit comercial de aproximativ 30% din PIB. Afganistanul trebuie să importe aproape toate produsele industriale, toți combustibilii fosili și o mare parte din grâul necesar pentru a hrăni o țară care este departe de a fi autosuficientă și care a fost grav afectată de secete”, precizează șeful diplomației europene. 

De la preluarea puterii de către talibani, UE a decis să majoreze ajutorul umanitar de la 57 de milioane de euro la 200 de milioane de euro și, împreună cu statele noastre membre, s-a angajat să aloce 677 de milioane de euro pentru a ajuta milioanele de afgani care suferă.

Citiți și Podul aerian umanitar al UE a transportat 25 tone de încărcături medicale vitale în Afganistan. 18 milioane de persoane au nevoie „disperată” de asistență

Cu toate acestea, UE a sistat asistența pentru dezvoltare, la fel ca și statele sale membre și partenerii săi care împărtășesc aceleași idei, iar FMI și Banca Mondială au suspendat deocamdată accesul Afganistanului la programele lor din cauza legitimității incerte a noului guvern afgan. În plus, noile autorități nu au acces la cele 9 miliarde de dolari deținute în active înghețate în rezervele băncii centrale, care sunt în mare parte depuse în afara țării, în special la Rezerva Federală a SUA. În cele din urmă, retragerea forțelor străine și a civililor din țară i-a privat pe mulți afgani de surse importante de venit.

„Această situație duce la o devalorizare rapidă a monedei afgane și la o inflație ridicată: există indicii că prețurile alimentelor au crescut cu cel puțin 50% mai mult de când talibanii au preluat puterea. Sistemul bancar afgan rămâne în mare parte paralizat, oamenii fiind în imposibilitatea de a retrage bani din conturile lor, în timp ce sistemul de sănătate, care depindea în mare măsură de ONG-uri și de ajutorul străin, este pe punctul de a se prăbuși. Dacă situația continuă și în condițiile în care se apropie iarna, aceasta riscă să se transforme într-o catastrofă umanitară. Oamenii disperați ar putea părăsi țara, creând o mișcare migratorie în masă, afectând statele vecine care găzduiesc deja peste trei milioane de refugiați afgani”, avertizează Josep Borrell. 

În acest context, Înaltul Reprezentant a evidențiat „rolul crucial” al Qatarului în gestionarea situației din Afganistan, statul din Golf găzduind biroul politic al talibanilor din Doha, menținând contacte deschise cu noile autorități, iar Qatar Airways fiind una dintre puținele companii aeriene civile care zboară spre Kabul, ceea ce are o importanță majoră în procesul de evacuare a persoanelor care au dorit sau care încă doresc să părăsească Afganistanul, inclusiv cetățeni ai UE. 

Josep Borrell a efectuat prima sa vizită în Qatar, în calitate de Înalt Reprezentant al UE, pe 30 septembrie, întâlnindu-se cu Viceprim-ministrul/ministrul afacerilor externe, șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani și Emirul Tamim bin Hamad Al Thani.

„Qatar este o țară care joacă un rol strategic în abordarea noii situații din Afganistan. Jucați un rol important în facilitarea interacțiunilor cu autoritățile de la Kabul și cu lumea occidentală. Ați făcut acest lucru în timpul evacuărilor; faceți acest lucru menținând deschis aeroportul din Kabul și sunt sigur că veți continua să faceți acest lucru, asigurând nu numai o trecere sigură pentru cei care au nevoie, ci și furnizarea de sprijin umanitar și, de asemenea, toate contactele și angajamentele necesare pentru a sprijini poporul afgan”, a afirmat șeful diplomației europene, în cadrul vizitei sale recente la Doha.

Ambele părți au convenit asupra necesității de a evita producerea unui colaps socioeconomic în Afganistan, acest lucru necesitând, mai presus de toate, ca talibanii „să ia măsurile care vor permite comunității internaționale să ajute poporul afgan”. Cu toate acestea, Înaltul Reprezentant a subliniat că răspunsul UE la criză va depinde de comportamentul noilor autorităţi afgane şi orice fel de reluare a relaţiilor va presupune respectarea unor condiţii, inclusiv în ceea ce priveşte drepturile omului.

Amintim că la începutul lui septembrie, miniștrii de externe din UE au convenit că „nivelul și natura acestui angajament vor depinde de acțiunile noului guvern” în ceea ce privește prevenirea resurgenței terorismului, respectarea drepturilor omului și a statului de drept, înființarea unui guvern de tranziție incluziv, accesul nemijlocit pentru ajutorul umanitar și permiterea plecării cetățenilor străini și a afganilor aflați în situație de risc care doresc să părăsească Afganistanul. 

În acest sens, Josep Borrell precizează că abordarea UE coincide cu „ceea ce încearcă să facă Qatarul”. 

„În timpul întâlnirilor mele, partea qatareză a explicat cum contactele lor cu talibanii au avut ca scop moderarea comportamentului acestora, de exemplu în ceea ce privește accesul fetelor la educație, care, desigur, nu este incompatibil cu islamul. Am discutat, de asemenea, despre necesitatea de a ajuta persoanele care încă doresc să părăsească Afganistanul și am exprimat aprecierea noastră pentru ajutorul acordat de Qatar în această privință și pentru eforturile de redeschidere a aeroportului din Kabul”, afirmă Înaltul Reprezentant al UE.

Josep Borrell mai spune că i-a „încurajat pe interlocutorii săi din Qatar să continue să își folosească contactele privilegiate cu talibanii, astfel încât cel mai rău scenariu să poată fi evitat”, și a subliniat că UE va continua să lucreze în acest scop.

„Veți juca un rol foarte important în facilitarea transmiterii de mesaje către talibani cu privire la așteptările comunității internaționale, în special ale Uniunii Europene”, a subliniat șeful diplomației europene, la Doha. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu: Profilul României în NATO și contribuțiile la contracararea efectelor războiului Rusiei în Ucraina au avut un rol important în discuțiile privind aderarea la Schengen

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a declarat, miercuri, că profilul României în Alianţa Nord-Atlantică şi contribuţiile aduse la contracararea războiului de agresiune a Rusiei în Ucraina au un rol important în discuţiile privind aderarea la spaţiul Schengen, menţionând că dacă ţara noastră intră în acest spaţiu de liberă circulaţie, există mai multă securitate internă în UE.

Aurescu a precizat că aderarea României la spaţiul Schengen nu a reprezentat subiectul Ministerialei NATO, însă a ridicat această problemă în discuţiile cu omologii statelor membre ale Alianţei, arătând că România îndeplineşte condiţiile necesare.

“Discuţiile privind spaţiul Schengen nu au nicio legătură cu reuniunea NATO în sine, pentru că nu are cum să fie un subiect pe agenda NATO. Pe de altă parte, trebuie spus foarte clar că profilul României în Alianţa Nord-Atlantică şi contribuţiile pe care noi le-am adus în contracararea efectelor războiului de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei au avut un rol important în progresul discuţiilor legate şi de spaţiul Schengen. Până la urmă, şi spaţiul Schengen reprezintă un spaţiu de liberă circulaţie în care dacă intră România, există mai multă securitate internă în UE. Există cumva o legătură, dar subiectul nu are cum să fie pe agenda unei reuniuni ministeriale NATO”, a afirmat Aurescu, la o conferinţă de presă organizată după reuniunea miniştrilor de externe din ţările NATO, relatează Agerpres.

 

El a spus că a discutat cu omologul din Olanda, precum şi cu cei din Suedia, Cehia, Slovacia, Slovenia şi Italia despre obiectivul României de aderare la spaţiul Schengen şi toţi au susţinut ferm şi clar acest obiectiv.

“Dar am discutat cu colegul meu din Olanda, aşa cum am discutat şi cu colegul meu din Suedia, aşa cum am discutat şi cu ceilalţi colegi europeni din Cehia, care are preşedinţia Consiliului UE, din Slovacia, din Slovenia, din Italia, cu toţii am discutat despre obiectivul României de aderare la spaţiul Schengen. Toţi aceşti colegi au reţinut foarte clar argumentaţia României de aderare la spaţiul Schengen. Şi colegul din Cehia, Slovacia, Slovenia, Italia – toţi au susţinut în mod clar şi ferm aderarea României la spaţiul Schengen. Şi colegul suedez a subliniat aceeaşi susţinere, pentru că Guvernul suedez susţine aderarea la spaţiul Schengen”, a adăugat şeful diplomaţiei române.

Aurescu a menţionat că există premisele pentru o decizie pozitivă în Parlamentul suedez.

“Cu aceeaşi ocazie, am subliniat faptul că, în urma demersurilor pe care le-am făcut, inclusiv prin discuţiile directe cu lideri ai Partidului Social Democrat din Suedia, opoziţia din Suedia nu se mai opune aderării României la spaţiul Schengen, deci există premisele pentru o decizie pozitivă în Parlamentul suedez, iar discuţia cu domnul ministru din Olanda a fost o discuţie extrem de pozitivă, foarte constructivă. Am rămas în legătură pentru perioada următoare, am comparat evaluările noastre cu privire la locul unde ne aflăm şi am arătat, de asemenea, că România îndeplineşte condiţiile pe care Olanda le-a pus la vizita pe care prim-ministrul olandez a făcut-o în 12 octombrie”, a mai spus Bogdan Aurescu.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România a găzduit o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München a avut loc pe flancul estic al NATO.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ucraina: Comisia Europeană alocă 5,5 milioane de euro pentru cazarea în siguranță a persoanelor care fug de război

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

În marja Forumului la nivel înalt privind căile legale de protecție, comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a anunțat, marți, decizia de a acorda 5,5 milioane de euro unui proiect gestionat de Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC) privind găzduirea persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina.

Începând cu 20 februarie 2022, oamenii din Europa și-au deschis casele pentru a-i găzdui pe cei care fugeau de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina. Aceasta a fost o demonstrație de solidaritate fără precedent. Pentru a oferi îndrumări specifice în organizarea de inițiative în materie de locuințe private pentru cei care fug din Ucraina, Comisia a lansat, în iulie, inițiativa „Locuințe Sigure” a Comisiei, însoțită de un ghid care oferă consiliere țărilor UE, autorităților regionale și locale și societății civile cu privire la modul în care pot oferi cazare sigură și adecvată.

Pornind de la această experiență, Comisia va continua să lucreze pentru a extinde programele de sponsorizare comunitară pentru a susține reinstalarea, admiterea umanitară și alte căi complementare.

Astfel, proiectul gestionat de IFRC oferă o evaluare a nevoilor celor care au nevoie de cazare, punându-i în legătură cu ofertele private și oferind îndrumări pentru gazdele potențiale, consolidând, totodată inițiativa „Locuințe Sigure”.

Continue Reading

U.E.

Josep Borrell participă în Polonia la Consiliul ministerial al OSCE, unde va vizita și Misiunea de asistență militară a UE pentru Ucraina

Published

on

© European Union

Vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell, se va deplasa în Polonia în perioada 30 noiembrie – 2 decembrie, pentru a reprezenta Uniunea Europeană la Consiliul ministerial anual al OSCE de la Łódź, care va avea loc miercuri și joi. De asemenea, vineri, el va vizita Misiunea de asistență militară a UE (EUMAM) pentru Ucraina, lansată recent, la instalația militară Brzeg de lângă Wroclaw, se arată în comunicatul oficial. 

Miercuri searp, Înaltul Reprezentant va participa la dineul pentru a face schimb de opinii cu privire la situația actuală a OSCE în contextul geopolitic actual. El va exprima sprijinul UE pentru rolul OSCE în ceea ce privește securitatea europeană și va sublinia necesitatea de a asigura respectarea angajamentelor asumate în cadrul OSCE.

Joi, Înaltul Reprezentant Borrell va prezenta o declarație în numele Uniunii Europene în cadrul reuniunii plenare a Consiliului ministerial al OSCE . Va participa la evenimentul paralel “Acțiuni comune pentru a pune capăt impunității Rusiei și pentru a oferi dreptate victimelor”, organizat de Ucraina, axat pe asigurarea responsabilității pentru crimele de război internaționale comise de Rusia.

De asemenea, va avea o serie de întâlniri bilaterale cu omologii săi în marja Consiliului ministerial al OSCE. Înaltul Reprezentant Borrell se va deplasa apoi la Varșovia, unde se va întâlni cu viceprim-ministrul polonez, Mariusz Błaszczak. El va susține apoi un discurs principal cu tema “Câștigarea războiului, asigurarea păcii: Sprijinul UE pentru Ucraina”, urmat de o dezbatere în cadrul unei mese rotunde la Institutul Polonez de Afaceri Internaționale. Discursul va fi transmis în direct pe Ebs.

Vineri dimineața, Înaltul Reprezentant Borrell va vizita locul de antrenament militar al misiunii de asistență militară a UE pentru Ucraina (EUMAM Ucraina), recent lansată, din Brzeg, unde va asista la antrenamentul membrilor armatei ucrainene și se va adresa personalului misiunii și soldaților ucraineni.

Citiți și: UE lansează misiunea de pregătire a militarilor ucraineni în Polonia și Germania. Aceasta va fi operațională în câteva săptămâni

Scopul misiunii de pregătire, care va fi condusă de un general polonez, este de a contribui la consolidarea capacității militare a forțelor armate ucrainene de a desfășura în mod eficient operațiuni militare, pentru a permite Ucrainei să își apere integritatea teritorială în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, să își exercite în mod eficient suveranitatea și să își protejeze civilii.

EUMAM Ucraina va funcționa pe teritoriul statelor membre ale UE și va avea sediul operațional în cadrul SEAE la Bruxelles, pentru a asigura coordonarea generală la nivel strategic. Comandantul misiunii va fi viceamiralul Hervé Bléjean, director al Capacității de planificare și conducere militară (MPCC) din cadrul SEAE.

Mandatul misiunii a dura inițial doi ani, iar valoarea de referință financiară pentru costurile comune pentru această perioadă va fi de aproximativ 100 de milioane de euro.

Continue Reading

Facebook

NATO8 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

ROMÂNIA12 hours ago

Bogdan Aurescu: Profilul României în NATO și contribuțiile la contracararea efectelor războiului Rusiei în Ucraina au avut un rol important în discuțiile privind aderarea la Schengen

NATO12 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană alocă 5,5 milioane de euro pentru cazarea în siguranță a persoanelor care fug de război

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Șeful diplomației americane, mesaj de la București: SUA colaborează cu parteneri din întreaga lume pentru a ”contracara influența malignă a Rusiei”

NATO12 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO12 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

U.E.13 hours ago

Josep Borrell participă în Polonia la Consiliul ministerial al OSCE, unde va vizita și Misiunea de asistență militară a UE pentru Ucraina

CONSILIUL UE13 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, mulțumește președinției cehe a Consiliului UE pentru sprijinul acordat aderării țării noastre la Schengen

NATO13 hours ago

Mircea Geoană: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București, o nouă piatră la proiectul unei Românii aflate în centrul și nu la periferia Europei

NATO8 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO12 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO12 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO12 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO13 hours ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL1 day ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO1 day ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO2 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending