Șase țări din Uniunea Europeană au solicitat Comisiei Europene să reducă plafonul de 60 de dolari pe baril impus petrolului rusesc de țările G7, susținând că acest lucru ar reduce veniturile Moscovei pentru continuarea războiului din Ucraina, fără a provoca un șoc pe piață, informează Reuters.

Plafoanele de preț pentru țițeiul rusesc transportat pe mare, precum și pentru produsele petroliere rafinate au fost stabilite de țările G7 pentru a reduce veniturile Moscovei din comerțul cu petrol și, în acest fel, pentru a limita capacitatea țării de a-și finanța invazia din Ucraina.

”Măsurile care vizează veniturile din exportul de petrol sunt cruciale, deoarece reduc cea mai importantă sursă de venit a Rusiei”, au declarat Suedia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia într-o scrisoare adresată executivului european.

”Credem că acum este momentul să sporim și mai mult impactul sancțiunilor noastre prin reducerea plafonului G7 pentru prețul petrolului”, se arată în scrisoare.

G7 a stabilit un plafon de 60 de dolari pentru barilul de țiței rusesc, 100 de dolari pe baril pentru produsele petroliere premium-to-crude și 45 de dolari pe baril pentru produsele discount-to-crude.

Aceste prețuri maxime nu s-au modificat din decembrie 2022 și februarie 2023, când au fost introduse, în timp ce prețurile țițeiului rusesc pe piață au fost sub acest nivel în medie în 2023 și 2024.

”Piața internațională a petrolului este mai bine aprovizionată astăzi decât în 2022, reducând riscul ca un preț plafon mai scăzut să provoace un șoc al aprovizionării”, se arată în scrisoarea celor șase țări.

”Având în vedere capacitatea limitată de stocare și dependența sa foarte mare de exporturile de energie pentru obținerea de venituri, Rusia nu are nicio alternativă pentru a continua exporturile de petrol chiar și la un preț substanțial mai mic”, mai este precizat în scrisoare.

Statele Unite au impus recent noi sancțiuni contra Rusiei care vizează sectorul energetic, mai precis peste 200 de entități și persoane fizice implicare în acest domeniu.

Și Uniunea Europeană a luat măsuri suplimentare pentru a slăbi capacitatea de război a Moscovei, adoptând la mijlocul lunii decembrie cel de-al 15-lea pachet de măsuri punitive.

Pachetul adaugă mai multe persoane și entități pe lista de sancțiuni deja existente și vizează entități din Rusia și din țări terțe, care contribuie indirect la consolidarea militară și tehnologică a Rusiei prin eludarea restricțiilor la export.

Sancțiunile adoptate limitează activitatea navelor suplimentare ale statelor terțe care operează pentru a contribui la acțiuni sau politici de sprijinire a acțiunilor Rusiei împotriva Ucrainei.

Premierul canadian Justin Trudeau şi-a anunţat luni demisia, dar a precizat că va rămâne în funcţie până când Partidul Liberal, al cărui lider actual este, îi va desemna succesorul, transmite Reuters.

“Intenţionez să demisionez din funcţiile mele de şef al partidului şi de prim-ministru odată ce partidul îşi va fi ales viitorul lider”, a spus Trudeau într-o declaraţie de presă la Ottawa, după aproape 10 ani în care a fost prim-ministru al Canadei, țara care în 2025 deține președinția G7.

Justin Trudeau (53 de ani) se afla sub o puternică presiune de mai multe săptămâni din partea parlamentarilor liberali, pe fondul sondajelor care prognozează o înfrângere categorică a partidului la viitoarele alegeri.

Guvernul său minoritar, deja profund nepopular, a suferit o lovitură puternică prin demisia ministrului de finanţe şi vicepremier Chrystia Freeland luna trecută, după divergenţe cu Trudeau în privinţa politicii economice.

Trudeau a devenit prim-ministru în noiembrie 2015 şi a fost reales de două ori, însă popularitatea sa a început să scadă acum doi ani, într-un context de furie a publicului din cauza creşterii preţurilor şi a deficitului de locuinţe.

Potrivit sondajelor, liberalii vor fi înfrânţi la scor de opoziţia conservatoare condusă de Pierre Poilievre, indiferent cine va fi liderul lor, la viitoarele alegeri ce trebuie să aibă loc cel târziu la sfârşitul lunii octombrie.

Statele Unite au deblocat 20 de miliarde de dolari pentru Ucraina, contribuția sa la împrumutul de 50 de miliarde de dolari promis de G7 și care va fi rambursat prin dobânzile la activele rusești înghețate, anunță AFP, citat de  Agerpres.

”Statele Unite şi-au îndeplinit angajamentul din octombrie (…), transferând aceste fonduri” către fondul intermediar al Băncii Mondiale dedicat Ucrainei ”prin intermediul căruia vor fi puse la dispoziţia Ucrainei”, a anunţat Trezoreria într-un comunicat.

Today, @USTreasury is announcing the disbursement of $20 billion to benefit Ukraine as part of the $50 billion G7 Extraordinary Revenue Acceleration Loans Initiative. These funds are paid for by windfall proceeds earned from Russia’s own immobilized assets.https://t.co/stgSW88C9y

— Secretary Janet Yellen (@SecYellen) December 10, 2024

”Aceste fonduri – finanţate din venituri excepţionale provenind din active îngheţate ale Rusiei – vor oferi Ucrainei un sprijin esenţial”, a declarat secretara Trezoreriei, Janet Yellen.

De cealaltă parte, Uniunea Europeană este pregătită să acopere până la 35 de miliarde de euro din acest împrumut stabilit în luna iunie, cu prilejul summitului găzduit de Italia.

Mecanismul de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina, un cadru recent stabilit, va fi cel care va asigura accesul Ucrainei la veniturile viitoare generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, deținute în UE.

Aceste fonduri vor fi utilizate pentru rambursarea împrumuturilor oferite atât de UE, cât și de partenerii din G7. În timp ce aceste fonduri vor fi folosite pentru deservirea și rambursarea împrumuturilor, Ucraina va avea libertatea de a aloca aceste resurse conform nevoilor sale.

Aproximativ 210 de miliarde de euro în active sunt deținute în UE și blocate în temeiul sancțiunilor impuse Rusiei după invazia Ucrainei din februarie 2022.