Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar urma să vizeze în special „flota fantomă” de petroliere utilizată de Moscova pentru exportul de petrol, într-un moment în care Bruxelles-ul consideră că economia rusă traversează cea mai dificilă perioadă de la începutul războiului din Ucraina, relatează Politico.
Potrivit unor oficiali și diplomați europeni citați de Politico, cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni, așteptat la finalul lunii iunie sau începutul lunii iulie, ar urma să includă măsuri împotriva băncilor și instituțiilor financiare ruse, companiilor din industria militară și firmelor implicate în vânzarea cerealelor ucrainene furate.
Bruxelles-ul urmărește, totodată, să intensifice presiunea asupra rețelei de petroliere vechi și cu structuri opace de proprietate folosite de Kremlin pentru a continua exporturile de petrol în pofida sancțiunilor occidentale.
Oficialii europeni consideră că o înăsprire a măsurilor împotriva acestei flote ar afecta una dintre cele mai importante surse de venit ale Kremlinului și ar crește presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin pentru a renunța la cererile maximaliste în eventualele negocieri de pace privind Ucraina.
Potrivit Politico, oficialii europeni văd și o oportunitate de a relansa sancțiuni care au fost anterior blocate de guvernul fostului premier ungar Viktor Orban, inclusiv măsuri împotriva unor membri de rang înalt ai Bisericii Ortodoxe Ruse, în special împotriva patriarhului Kirill, un aliat apropiat al lui Putin și susținător al invaziei din Ucraina.
De asemenea, Comisia Europeană ar putea relua ideea interzicerii serviciilor maritime pentru navele rusești, măsură blocată până acum de Malta și Grecia.
„După alegerile din Ungaria există un nou impuls” pentru sancțiuni, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas. „Ar trebui să revenim asupra sancțiunilor care au fost puse pe masă și nu au fost aprobate anterior, dar și să avansăm cu noul pachet de sancțiuni”, a adăugat ea după reuniunea miniștrilor europeni de externe de la Luxemburg.
Potrivit unui oficial european de rang înalt citat de Politico, evaluarea de la Bruxelles este că economia rusă „se află în cea mai proastă situație internă de la începutul războiului”.
„Acesta este cu adevărat momentul să mergem mai departe cu presiunea suplimentară, pentru că Rusia nu o duce bine”, a afirmat oficialul.
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a descris situația economică a Rusiei drept „un șoc inflaționist stagnant”.
„De aceea insistăm foarte mult în discuțiile din cadrul G7 și în contactele bilaterale cu reprezentanții SUA că acum nu este momentul să reducem presiunea asupra Rusiei”, a declarat Dombrovskis pentru Politico.
Mai mulți oficiali europeni consideră că poziția Ucrainei s-a consolidat semnificativ în ultimele luni, indicând împrumutul european recent aprobat de 90 miliarde de euro, avansurile de pe front ale armatei ucrainene și capacitatea Kievului de a produce arme cu rază lungă de acțiune.
„Împrumutul de 90 miliarde de euro și sancțiunile funcționează. Creează un nou impuls și plasează Ucraina într-o poziție mult mai bună”, a declarat un oficial de securitate dintr-un stat membru NATO.
Potrivit Politico, Kaja Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susțin adoptarea unui „pachet mare” de sancțiuni pentru a menține presiunea asupra Moscovei.
În paralel, miniștrii europeni de externe urmează să discute luni și noi sancțiuni împotriva unor persoane implicate în deportarea copiilor ucraineni în Rusia.
Mai mulți aliați ai Kievului consideră că vara aceasta ar putea reprezenta un moment favorabil pentru intensificarea presiunii asupra Moscovei, inclusiv pe fondul schimbărilor politice de la Budapesta și al posibilității ca atenția administrației Trump să revină asupra negocierilor privind Ucraina după detensionarea crizei din Orientul Mijlociu.
„Acum ar trebui să creștem presiunea”, a declarat eurodeputatul finlandez Mika Aaltola, care a invocat „rezultatele remarcabile” obținute de Ucraina pe câmpul de luptă.
În acest context, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a afirmat că Europa este pregătită „să își asume mai multă responsabilitate” în procesul diplomatic privind Ucraina.
„Facem o nouă încercare de a reintra în negocieri”, a declarat acesta pentru publicația germană Welt am Sonntag, referindu-se la formatul E3, care reunește Franța, Germania și Regatul Unit.
