Connect with us

U.E.

UE pregăteşte NOI SANCŢIUNI împotriva Rusiei. Separatiştii din Ucraina ar putea fi listaţi drept GRUPARE TERORISTĂ

Published

on

Uniunea Europeană va anunţa joi noi sancţiuni împotriva Rusiei, fiind vizaţi atât oficiali, cât şi companii, a anunţat marţi, la Bruxelles, Înaltul Reprezentant Catherine Ashton, după o reuniune a miniştrilor de Externe ai UE. Aceasta nu este, însă, o trecere la aşa-numita etapă a treia de sancţiuni, cea descrisă de preşedintele Traian Băsescu – şi susţinută – drept trecerea la un „război economic” al UE cu Rusia. Miniştrii au discutat şi despre posibilitatea de a-i lista pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei drept grupare teroristă, a declarat ministrul român de Externe, Titus Corlăţean. Totodată, UE a înfiinţat Misiunea UE de Consiliere pentru Ucraina (EU Advisory Mission / EUAM Ukraine), iar România s-a declarat „hotărâtă” să „contribuie substanţial” la această misiune, potrivit MAE român, scrie gandul.info.

prorusiUniunea Europeană pregăteşte în acest moment o listă cu noi nume de oficiali şi de entităţi ruseşti împotriva cărora vor fi impuse sancţiuni economice, a anunţat, marţi, la Bruxelles, şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton. „Am decis accelerarea pregătirii măsurilor punctuale decise săptămână trecută”, a explicat Înaltul Reprezentant.

Ashton, care a ţinut o conferinţă de presă la finalul unei reuniuni a miniştrilor de Externe din statele membre, a precizat că lista va fi anunţată joi. Printre companiile vizate ar urma să se numere şi unele din domeniul energiei.

Anterior, ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz, a declarat că UE va pregăti sancţiuni ţintite împotriva Rusiei în domeniile tehnologiei şi apărării, în urma tragediei doborârii cursei MH 17 în Ucraina, cu ceea ce se crede că a fost armament rusesc folosit de separatiştii din Doneţk. „Comisia va fi mandatată să pregătească sancţiuni ţintite în sectoarele tehnologiilor-cheie şi militare”, a declarat Kurz în cursul unei reuniuni cu omologii săi la Bruxelles.

Aceasta nu este, însă, o trecere la aşa-numita „etapă a treia”, o serie de sancţiuni economice extrem de dure, care nu pot fi impuse decât de o reuniune a şefilor de stat şi de guvern din UE în cadrul Consiliului European şi pentru care nu a existat sprijin politic până acum.

În declaraţiile pentru presa română de la Bruxelles, ministrul Titus Corlăţean a apreciat că s-a „făcut un pas important înainte” şi că există „confirmarea unei poziţii unitare, comune ale UE, evident sub şocul acestei crime care s-a petrecut în spaţiul aerian al Ucrainei”. „Vreau să salut că a existat voinţă politică pentru acest pas înainte”, a mai spus Corlăţean.

Miniştrii UE au mai discutat şi despre posibilitatea de a-i lista pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei drept grupare teroristă: „Am lansat şi vom continua activitatea de a găsi soluţiile şi formulele de text şi politice care ar putea viza listarea organizaţiilor şi separatiştilor din Ucraina de est ca grupuri teroriste – e un lucru foarte important”
7 comentarii 1199 afişări

Home
International

UE pregăteşte NOI SANCŢIUNI împotriva Rusiei. Separatiştii din Ucraina ar putea fi listaţi drept GRUPARE TERORISTĂ
de Alina Matis Publicat la: 22.07.2014 18:36 Ultima actualizare: 22.07.2014 20:15

Share On Facebook
Twitter
Share on G+

Uniunea Europeană va anunţa joi noi sancţiuni împotriva Rusiei, fiind vizaţi atât oficiali, cât şi companii, a anunţat marţi, la Bruxelles, Înaltul Reprezentant Catherine Ashton, după o reuniune a miniştrilor de Externe ai UE. Aceasta nu este, însă, o trecere la aşa-numita etapă a treia de sancţiuni, cea descrisă de preşedintele Traian Băsescu – şi susţinută – drept trecerea la un „război economic” al UE cu Rusia. Miniştrii au discutat şi despre posibilitatea de a-i lista pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei drept grupare teroristă, a declarat ministrul român de Externe, Titus Corlăţean. Totodată, UE a înfiinţat Misiunea UE de Consiliere pentru Ucraina (EU Advisory Mission / EUAM Ukraine), iar România s-a declarat „hotărâtă” să „contribuie substanţial” la această misiune, potrivit MAE român.
breaking-news

7 Comentează
0 Email
Adresa de e-mail la care vrei sa primesti STIREA atunci cand se intampla

Uniunea Europeană pregăteşte în acest moment o listă cu noi nume de oficiali şi de entităţi ruseşti împotriva cărora vor fi impuse sancţiuni economice, a anunţat, marţi, la Bruxelles, şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton. „Am decis accelerarea pregătirii măsurilor punctuale decise săptămână trecută”, a explicat Înaltul Reprezentant.

Ashton, care a ţinut o conferinţă de presă la finalul unei reuniuni a miniştrilor de Externe din statele membre, a precizat că lista va fi anunţată joi. Printre companiile vizate ar urma să se numere şi unele din domeniul energiei.

Anterior, ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz, a declarat că UE va pregăti sancţiuni ţintite împotriva Rusiei în domeniile tehnologiei şi apărării, în urma tragediei doborârii cursei MH 17 în Ucraina, cu ceea ce se crede că a fost armament rusesc folosit de separatiştii din Doneţk. „Comisia va fi mandatată să pregătească sancţiuni ţintite în sectoarele tehnologiilor-cheie şi militare”, a declarat Kurz în cursul unei reuniuni cu omologii săi la Bruxelles.

Aceasta nu este, însă, o trecere la aşa-numita „etapă a treia”, o serie de sancţiuni economice extrem de dure, care nu pot fi impuse decât de o reuniune a şefilor de stat şi de guvern din UE în cadrul Consiliului European şi pentru care nu a existat sprijin politic până acum.
Citeşte şi Duplicitatea Europei în faţa lui Putin: sancţiunile merg mână-n mână cu contractele militare ale Franţei şi Germaniei cu Rusia. ANALIZĂ GÂNDUL

În declaraţiile pentru presa română de la Bruxelles, ministrul Titus Corlăţean a apreciat că s-a „făcut un pas important înainte” şi că există „confirmarea unei poziţii unitare, comune ale UE, evident sub şocul acestei crime care s-a petrecut în spaţiul aerian al Ucrainei”. „Vreau să salut că a existat voinţă politică pentru acest pas înainte”, a mai spus Corlăţean.

Miniştrii UE au mai discutat şi despre posibilitatea de a-i lista pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei drept grupare teroristă: „Am lansat şi vom continua activitatea de a găsi soluţiile şi formulele de text şi politice care ar putea viza listarea organizaţiilor şi separatiştilor din Ucraina de est ca grupuri teroriste – e un lucru foarte important”.

Declaraţiile ministrului român, mai jos:

UE a înfiinţat o misiune specială pentru Ucraina. România, „hotărâtă” să „contribuie substanţial”

Totodată, UE a înfiinţat Misiunea UE de Consiliere pentru Ucraina (EU Advisory Mission / EUAM Ukraine), potrivit ministerului român de Externe. Misiunea, cu un mandat iniţial de 2 ani, va avea drept scop sprijinirea reformei sectorului civil de securitate şi al statului de drept din Ucraina. Miniştrii UE au subliniat necesitatea punerii în aplicare cât mai rapide a planului de pace lansat de preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, şi şi-au exprimat „dezamăgirea faţă de lipsa unor acţiuni substanţiale ale Federaţiei Ruse în acest sens”, informează MAE român, într-un comunicat remis gândul. În acest context, Titus Corlăţean „a indicat hotărârea României de a contribui substanţial la activitatea EUAM Ucraina”.

„În linia celor stabilite la Consiliul European din 16 iulie 2014, Consiliul a aprobat un pachet substanţial de măsuri restrictive. Miniştrii au aprobat extinderea criteriului de listare, pentru a include entităţi şi persoane care contribuie la subminarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii naţionale a Ucrainei. De asemenea, au decis accelerarea adoptării de măsuri la adresa persoanelor şi entităţilor care acordă sprijin material şi financiar acţiunilor care ţin de anexarea ilegală a Crimeei şi destabilizarea părţii de est a Ucrainei, respectiv formularea de noi restricţii la investiţiile în Crimeea. Totodată, miniştrii au mandatat Consiliul şi Comisia Europeană să finalizeze pregătirile pentru adoptarea de noi măsuri sancţionatorii, care să acopere, printre altele, sectorul apărării, inclusiv produsele cu dublă utilizare, cel al tehnologiei de vârf, inclusiv în domeniul energetic, precum şi accesul la piaţa de capital”, explică ministerul român de Externe.

Aceeaşi sursă informează că şefii diplomaţiilor europene au repetat apelul comunităţii internaţionale ca separatiştii din Doneţk să permită accesul echipelor de experţi la locul prăbuşirii avionului aparţinând Malaysia Airlines. Totodată, miniştrii de Externe au subliniat importanţa realizării unei anchete internaţionale care să fie „amănunţită şi credibilă” şi să poate oferi toate răspunsurile privind circumstanţele în care s-a produs această tragedie.

Cristian Bușoi

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Obiectivul foarte ambițios de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar printr-o extindere masivă a utilizării energiilor regenerabile, în toate domeniile, și investiții susținute în tehnologii inovatoare, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European. 

„Conferința RESinvest 2022, la care am participat în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, și la care au fost prezenți premierul României, Nicolae Ciucă, lideri și decidenți la nivel european și național, a atras atenția asupra acestui subiect esențial pentru securitatea energetică a României și a Uniunii, în ansamblul ei”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Potrivit acestuia, 45% din consumul final brut de energie din surse regenerabile, până în 2030 este un angajament ferm pe care cel mai probabil Comisia ITRE îl va vota în săptămânile următoare, 40% fiind propunerea inițială a Comisiei Europene. 

„Realizarea acestui obiectiv ne va ajuta să oprim dependența de gazul din Rusia, care este folosit ca armă geopolitică și să implementăm cu succes Pachetul Fit for 55”, a adăugat Cristian Bușoi.

Mai mult, europarlamentarul a precizat că Uniunea Europeană pregătește noi orientări privind autorizarea folosirii energiilor regenerabile și o propunere legislativă care să ofere siguranță și predictibilitate celor care vor să investească în proiecte generatoare de energie verde.

„Chiar mâine așteptăm propuneri din partea Comisiei, pe care Comisia ITRE din Parlamentul European, pe care o conduc, le va analiza cu prioritate și maximă seriozitate. Am încredere că în scurt timp pe agenda discuțiilor vom aborda și subiectul stocării energiei, care are, de asemenea, nevoie de un cadru de reglementare în acord cu noul context”, a conchis Cristian Bușoi.

Continue Reading

SUA

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

Published

on

© Secretary Janet Yellen/ Twitter

Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, a subliniat nevoia unei cooperări cu Uniunea Europeană în privința asistenței financiare acordate Ucrainei și a sprijinit eforturile UE de a interzice petrolul rusesc, într-un efort de a prezenta un front transatlantic refăcut.

”Rămânând împreună, ne asigurăm că Rusia nu se întoarce unii împotriva altora. Fiți siguri că, dacă Putin continuă acest război atroce pe care l-a ales, administrația Biden va lucra cu dumneavoastră și cu ceilalți parteneri ai noștri pentru a împinge Rusia și mai departe spre o izolare economică, financiară și strategică. Kremlinul va fi forțat să aleagă între sprijinirea economiei și finanțarea continuării războiului”, a fost mesajul transmis de oficialul american, care a participat la un Brussels Economic Forum, potrivit Politico Europe

Yellen a salute intenția Uniunii Europene de a renunțat până la finalul anului la petrolul rusesc. ”Îi felicit pe liderii europeni pentru propunerea de a elimina treptat, în termen de șase luni, livrările de petrol rusesc”, a subliniat oficialul american.

Statele Unite au sancționat deja Rusia din acest punct de vedere, interzicând importurile de petrol, gaze și cărbune din Rusia. Într-o poziție similară, Regatul Unit și-a fixat drept țintă finalul anului pentru a renunța la importurile de petrol rusesc.

Țările UE spun că sunt hotărâte să sancționeze industria petrolieră a lui Vladimir Putin, ca o modalitate de a tăia o sursă majoră de venit care ajută la finanțarea războiului său din Ucraina. Comisia Europeană a propus cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pe 4 mai.

Până acum, țările nu au reușit să convină asupra pachetului, care necesită aprobarea unanimă.

Unul dintre aspectele informale de discuție între miniștrii de externe și echipele lor care au participat la reuniune a fost dacă se va ajunge la un acord până la următorul summit al liderilor Consiliului European, programat pentru finalul lunii mai.

Premierul ungar Viktor Orban  a blocat până acum sancțiunile Uniunii Europene împotriva petrolului rusesc, argumentând că propunerea actuală a Comisiei Europene privind un embargo ar echivala cu o ”bombă atomică” aruncată asupra economiei ungare.

Pentru a depăși acest moment de opoziție din partea Budapestei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a efectuat de Ziua Europei o vizită în Ungaria pentru a discuta cu premierul ungar, Viktor Orban, cu privire la ultimul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Moscovei. 

Ministrul ungar de externe a transmis că țara sa va susține această măsură dacă Bruxelles-ul oferă soluții pentru ”problema pe care a creat-o”.

În acest caz, oficialii UE iau în considerare posibilitatea de a oferi compensații financiare Ungariei în încercarea de a-l convinge pe premierul Viktor Orban să semneze sancțiunile propuse de Uniunea Europeană împotriva petrolului rusesc. 

Revenind la declarațiile secretarului Trezoreriei SUA cu privire la asistența acordată Kievului, Yellen a făcut apel la implicarea Europei pentru a acoperi nevoile financiare ale Ucrainei, care se vede nevoită să depună eforturi pentru a-și menține economia pe linia de plutire.

”În lunile care vor trece până când colectarea taxelor va putea fi reluată în ritm normal, Ucraina are nevoie de fonduri bugetare pentru a plăti soldații, angajații și pensionarii. Le cer sincer tuturor partenerilor noștri să ni se alăture pentru a-și spori sprijinul financiar pentru Ucraina”, a declarat ea, făcând referire la promisiunea președintelui american Joe Biden de a acorda 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina.

Miniștrii de finanțe vor discuta subiectul mai larg în cadrul unei reuniuni G7, care va avea loc la Bonn la sfârșitul acestei săptămâni și la care va participa și Yellen.

În contextul întâlnirii miniștrilor de externe din G7, șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, care a luat parte la aceasta, a solicitat confiscarea activelor rusești ce fac obiectul sancțiunilor pentru a le folosi la reconstrucția țării sale.

Cele mai recente estimări lansate de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, arată că Ucraina va avea nevoie de până la 600 de miliarde de euro pentru reconstrucție, în vreme ce cancelarul german, Olaf Scholz, apreciază că această țară se va confrunta zeci de ani cu consecințele războiului declanșat de Rusia, făcând trimitere la bombele neexplodate.

Uniunea Europeană și-a exprimat deja dorința de a ajuta Ucraina.

Astfel, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a subliniat într-un interviu acordat publicației Financial Times că blocul european ar trebui să confiște rezervele valutare blocate ale Rusiei pentru a reconstrui Ucraina. 

Ideea a fost enunțată anterior și de președintele Consiliului European, Charles Michel, care a pledat pentru confiscarea bunurilor rușilor vizați de sancțiuni cu scopul de a folosi sumele respective la reconstrucția Ucrainei.

Președintele Ucrainei a lansat altă propunere, și anume aceea ca orașele ucrainene distruse de războiul nejustificat declanșat de Rusia să se înfrățească cu cele europene, facilitând astfel procesul de reconstrucție.

Cert este că România este pregătită să se alăture acestui efort de refacere a Ucrainei după războiconvingere exprimată și de președintele Volodimir Zelenski în discursul său în Parlamentul României din 4 aprilie.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

Published

on

© https://www.president.gov.ua

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat că a discutat marți cu cancelarul german, Olaf Scholz, despre situația de pe frontul ucrainean, sporirea sancțiunilor împotriva Rusiei și perspectivele de pace. 

„Am purtat discuții productive cu Olaf Schoz. Am discutat despre situația de pe linia frontului, continuarea presiunii asupra Rusiei, sporirea sancțiunilor, perspectivele de pace. Apreciez sprijinul Germaniei, inclusiv cel defensiv. Contăm pe continuarea asistenței din partea Germaniei pe calea Ucrainei spre aderarea deplină la Uniunea Europeană”, a scris Volodimir Zelenski, pe Twitter. 

Volodimir Zelenski și Olaf Schoz au discutat la telefon și săptămâna trecută. La acel moment, Scholz l-a informat pe liderul de la Kiev că nu a contenit apelurile la adresa Rusiei de a pune capăt ostilităților, de a-și retragere trupele, respectând astfel suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. 

Discuțiile dintre cei doi lideri a apărut în contextul vizitei ministrului german de externe, Annalena Baerbock, în Ucraina, dovadă a detensionării situației generate de refuzul Kievului de a accepta o vizită a președintelui german, Frank-Walter Steinmeier, ca urmare a poziției indulgente adoptată în trecut de acesta față de liderul rus, Vladimir Putin.

Cu această ocazie, Baerbock a anunțat că, pe viitor, țara sa va renunța complet la importurile de energie din Rusia, pe care a descris-o drept ”agresor”.

În ceea ce privește aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, ministrul german de externe a susținut că a devenit „o chestiune de război sau pace”. Cu toate acestea, nu va exista „nicio scurtătură” către apartenența la comunitatea europeană.

Continue Reading

Facebook

NATO7 mins ago

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Cristian Bușoi15 mins ago

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

SUA24 mins ago

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

INTERNAȚIONAL60 mins ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO2 hours ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA2 hours ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA3 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

ENERGIE3 hours ago

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

U.E.6 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA23 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending