Uniunea Europeană va anunţa joi noi sancţiuni împotriva Rusiei, fiind vizaţi atât oficiali, cât şi companii, a anunţat marţi, la Bruxelles, Înaltul Reprezentant Catherine Ashton, după o reuniune a miniştrilor de Externe ai UE. Aceasta nu este, însă, o trecere la aşa-numita etapă a treia de sancţiuni, cea descrisă de preşedintele Traian Băsescu – şi susţinută – drept trecerea la un „război economic” al UE cu Rusia. Miniştrii au discutat şi despre posibilitatea de a-i lista pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei drept grupare teroristă, a declarat ministrul român de Externe, Titus Corlăţean. Totodată, UE a înfiinţat Misiunea UE de Consiliere pentru Ucraina (EU Advisory Mission / EUAM Ukraine), iar România s-a declarat „hotărâtă” să „contribuie substanţial” la această misiune, potrivit MAE român, scrie gandul.info.

Uniunea Europeană pregăteşte în acest moment o listă cu noi nume de oficiali şi de entităţi ruseşti împotriva cărora vor fi impuse sancţiuni economice, a anunţat, marţi, la Bruxelles, şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton. „Am decis accelerarea pregătirii măsurilor punctuale decise săptămână trecută”, a explicat Înaltul Reprezentant.

Ashton, care a ţinut o conferinţă de presă la finalul unei reuniuni a miniştrilor de Externe din statele membre, a precizat că lista va fi anunţată joi. Printre companiile vizate ar urma să se numere şi unele din domeniul energiei.

Anterior, ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz, a declarat că UE va pregăti sancţiuni ţintite împotriva Rusiei în domeniile tehnologiei şi apărării, în urma tragediei doborârii cursei MH 17 în Ucraina, cu ceea ce se crede că a fost armament rusesc folosit de separatiştii din Doneţk. „Comisia va fi mandatată să pregătească sancţiuni ţintite în sectoarele tehnologiilor-cheie şi militare”, a declarat Kurz în cursul unei reuniuni cu omologii săi la Bruxelles.

Aceasta nu este, însă, o trecere la aşa-numita „etapă a treia”, o serie de sancţiuni economice extrem de dure, care nu pot fi impuse decât de o reuniune a şefilor de stat şi de guvern din UE în cadrul Consiliului European şi pentru care nu a existat sprijin politic până acum.

În declaraţiile pentru presa română de la Bruxelles, ministrul Titus Corlăţean a apreciat că s-a „făcut un pas important înainte” şi că există „confirmarea unei poziţii unitare, comune ale UE, evident sub şocul acestei crime care s-a petrecut în spaţiul aerian al Ucrainei”. „Vreau să salut că a existat voinţă politică pentru acest pas înainte”, a mai spus Corlăţean.

Miniştrii UE au mai discutat şi despre posibilitatea de a-i lista pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei drept grupare teroristă: „Am lansat şi vom continua activitatea de a găsi soluţiile şi formulele de text şi politice care ar putea viza listarea organizaţiilor şi separatiştilor din Ucraina de est ca grupuri teroriste – e un lucru foarte important”
7 comentarii 1199 afişări

Home
International

UE pregăteşte NOI SANCŢIUNI împotriva Rusiei. Separatiştii din Ucraina ar putea fi listaţi drept GRUPARE TERORISTĂ
de Alina Matis Publicat la: 22.07.2014 18:36 Ultima actualizare: 22.07.2014 20:15

Share On Facebook
Twitter
Share on G+

Uniunea Europeană va anunţa joi noi sancţiuni împotriva Rusiei, fiind vizaţi atât oficiali, cât şi companii, a anunţat marţi, la Bruxelles, Înaltul Reprezentant Catherine Ashton, după o reuniune a miniştrilor de Externe ai UE. Aceasta nu este, însă, o trecere la aşa-numita etapă a treia de sancţiuni, cea descrisă de preşedintele Traian Băsescu – şi susţinută – drept trecerea la un „război economic” al UE cu Rusia. Miniştrii au discutat şi despre posibilitatea de a-i lista pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei drept grupare teroristă, a declarat ministrul român de Externe, Titus Corlăţean. Totodată, UE a înfiinţat Misiunea UE de Consiliere pentru Ucraina (EU Advisory Mission / EUAM Ukraine), iar România s-a declarat „hotărâtă” să „contribuie substanţial” la această misiune, potrivit MAE român.
breaking-news

7 Comentează
0 Email
Adresa de e-mail la care vrei sa primesti STIREA atunci cand se intampla

Uniunea Europeană pregăteşte în acest moment o listă cu noi nume de oficiali şi de entităţi ruseşti împotriva cărora vor fi impuse sancţiuni economice, a anunţat, marţi, la Bruxelles, şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton. „Am decis accelerarea pregătirii măsurilor punctuale decise săptămână trecută”, a explicat Înaltul Reprezentant.

Ashton, care a ţinut o conferinţă de presă la finalul unei reuniuni a miniştrilor de Externe din statele membre, a precizat că lista va fi anunţată joi. Printre companiile vizate ar urma să se numere şi unele din domeniul energiei.

Anterior, ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz, a declarat că UE va pregăti sancţiuni ţintite împotriva Rusiei în domeniile tehnologiei şi apărării, în urma tragediei doborârii cursei MH 17 în Ucraina, cu ceea ce se crede că a fost armament rusesc folosit de separatiştii din Doneţk. „Comisia va fi mandatată să pregătească sancţiuni ţintite în sectoarele tehnologiilor-cheie şi militare”, a declarat Kurz în cursul unei reuniuni cu omologii săi la Bruxelles.

Aceasta nu este, însă, o trecere la aşa-numita „etapă a treia”, o serie de sancţiuni economice extrem de dure, care nu pot fi impuse decât de o reuniune a şefilor de stat şi de guvern din UE în cadrul Consiliului European şi pentru care nu a existat sprijin politic până acum.
Citeşte şi Duplicitatea Europei în faţa lui Putin: sancţiunile merg mână-n mână cu contractele militare ale Franţei şi Germaniei cu Rusia. ANALIZĂ GÂNDUL

În declaraţiile pentru presa română de la Bruxelles, ministrul Titus Corlăţean a apreciat că s-a „făcut un pas important înainte” şi că există „confirmarea unei poziţii unitare, comune ale UE, evident sub şocul acestei crime care s-a petrecut în spaţiul aerian al Ucrainei”. „Vreau să salut că a existat voinţă politică pentru acest pas înainte”, a mai spus Corlăţean.

Miniştrii UE au mai discutat şi despre posibilitatea de a-i lista pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei drept grupare teroristă: „Am lansat şi vom continua activitatea de a găsi soluţiile şi formulele de text şi politice care ar putea viza listarea organizaţiilor şi separatiştilor din Ucraina de est ca grupuri teroriste – e un lucru foarte important”.

Declaraţiile ministrului român, mai jos:

UE a înfiinţat o misiune specială pentru Ucraina. România, „hotărâtă” să „contribuie substanţial”

Totodată, UE a înfiinţat Misiunea UE de Consiliere pentru Ucraina (EU Advisory Mission / EUAM Ukraine), potrivit ministerului român de Externe. Misiunea, cu un mandat iniţial de 2 ani, va avea drept scop sprijinirea reformei sectorului civil de securitate şi al statului de drept din Ucraina. Miniştrii UE au subliniat necesitatea punerii în aplicare cât mai rapide a planului de pace lansat de preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, şi şi-au exprimat „dezamăgirea faţă de lipsa unor acţiuni substanţiale ale Federaţiei Ruse în acest sens”, informează MAE român, într-un comunicat remis gândul. În acest context, Titus Corlăţean „a indicat hotărârea României de a contribui substanţial la activitatea EUAM Ucraina”.

„În linia celor stabilite la Consiliul European din 16 iulie 2014, Consiliul a aprobat un pachet substanţial de măsuri restrictive. Miniştrii au aprobat extinderea criteriului de listare, pentru a include entităţi şi persoane care contribuie la subminarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii naţionale a Ucrainei. De asemenea, au decis accelerarea adoptării de măsuri la adresa persoanelor şi entităţilor care acordă sprijin material şi financiar acţiunilor care ţin de anexarea ilegală a Crimeei şi destabilizarea părţii de est a Ucrainei, respectiv formularea de noi restricţii la investiţiile în Crimeea. Totodată, miniştrii au mandatat Consiliul şi Comisia Europeană să finalizeze pregătirile pentru adoptarea de noi măsuri sancţionatorii, care să acopere, printre altele, sectorul apărării, inclusiv produsele cu dublă utilizare, cel al tehnologiei de vârf, inclusiv în domeniul energetic, precum şi accesul la piaţa de capital”, explică ministerul român de Externe.

Aceeaşi sursă informează că şefii diplomaţiilor europene au repetat apelul comunităţii internaţionale ca separatiştii din Doneţk să permită accesul echipelor de experţi la locul prăbuşirii avionului aparţinând Malaysia Airlines. Totodată, miniştrii de Externe au subliniat importanţa realizării unei anchete internaţionale care să fie „amănunţită şi credibilă” şi să poate oferi toate răspunsurile privind circumstanţele în care s-a produs această tragedie.