În cadrul vizitei de lucru în Grecia, președintele Klaus Iohannis, a avut vineri o întrevedere cu premierul elen Kyriakos Mitsotakis, cu care a discutat despre modalitățile de continuare a sprijinul pentru Republica Moldova, cei doi lideri salutând memorandumul de înțelegere semnat de companiile din sectorul energetic din România, Grecia, Bulgaria și Ungaria care va asigura fluxuri bidirecționale de gaze naturale, inclusiv înspre România și Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Iohannis și Mitsotakis au evidențiat nivelul foarte bun al relațiilor dintre cele două țări, reflectat și de frecvența dialogului la nivel înalt, precum și de pozițiile apropiate pe temele de actualitate de pe agenda regională și cea europeană.

Cei doi lideri au evidențiat rolul de punte de legătură al comunității românești din Grecia și al celei elene din România pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale.

Klaus Iohannis și Kyriakos Mitsotakis au exprimat satisfacția pentru evoluția dinamică a cooperării în plan economic și în alte sectoare de interes comun, apreciind că trebuie depuse eforturi în continuare pentru valorificarea potențialul existent. Din această perspectivă, a fost analizată dezvoltarea cooperării în domenii de interes comun precum securitatea energetică europeană, apărarea, protecția civilă, turismul, cultura, educația.

Șeful statului și prim-ministrul elen au abordat și provocările actuale în materie de asigurare a securității energetice și a unor prețuri accesibile pentru cetățeni.

Președintele Klaus Iohannis și premierul Kyriakos Mitsotakis au subliniat importanța continuării și diversificării proiectelor de interconectare energetică și a altor infrastructuri critice, salutând operaționalizarea Interconectorului de gaze dintre Grecia și Bulgaria, care reprezintă și o verigă esențială pentru asigurarea securității energetice a regiunii. În plus, cei doi lideri au evidențiat pasul important făcut joi, 1 decembrie 2022, de companiile din sectorul energetic din România, Grecia, Bulgaria și Ungaria prin semnarea memorandumului de înțelegere pentru implementarea coridorului vertical. Acesta va asigura fluxuri bidirecționale de gaze naturale, inclusiv înspre România și Republica Moldova.

În context, au fost discutate și modalitățile de continuare a sprijinului pentru Republica Moldova, afectată de o criză energetică, șeful statului prezentând măsurile și acțiunile întreprinse de țara noastră.

Președintele Klaus Iohannis a mulțumit pentru sprijinul constant al Greciei privind aderarea României la spațiul Schengen, reafirmat și cu această ocazie de către premierul grec.

În contextul geopolitic și de securitate determinat de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, Iohannis și Mitsotakis au avut o discuție aprofundată despre provocările actuale și acțiunile menite să asigure consolidarea securității euro-atlantice.

Președintele Klaus Iohannis a prezentat acțiunile României în sprijinul Ucrainei și al refugiaților ucraineni, care vor continua atât timp cât este necesar. De asemenea, au fost discutate măsurile și acțiunile în plan bilateral, dar și european, prin Coridoarele Solidarității, menite să faciliteze tranzitul cerealelor ucrainene, în scopul prevenirii unor crize alimentare în state terțe vulnerabile.

Președintele Klaus Iohannis efectuează vineri și sâmbătă o vizită de lucru în Grecia, la Atena, ocazie cu care a avut întrevederi cu președintele Katerina Sakellaropoulou și cu prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis și va participa la reuniunea de lucru a liderilor Partidului Popular European.

În fotografia de bun venit la reședința premierului grec apare și “Peanut”, animalul de companie al prim-ministrului Mitsotakis. Câinele a fost adoptat în 2021 de Prim-ministrul elen cu ocazia Zilei Internaționale a Animalelor fără Adăpost și are acces peste tot în Reședință, apărând inclusiv în fotografiile oficiale de la primirile premierului.

Guvernul Olandei a adoptat vineri “o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”, a anunțat Ambasada Țărilor de la Jos într-un comunicat, fapt salutat de premierul Nicolae Ciucă și ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, care au mulțumit omologilor lor olandezi pentru sprijin.

“Orientarea guvernului olandez către viitor în ceea ce privește aderarea României la Schengen este bazată pe celor două evaluări pozitive recente ale Comisiei Europene privind Schengen și a progreselor identificate în recentul său raport MCV privind statul de drept în România.  (…) Având în vedere cele două evaluări pozitive recente ale Comisiei Europene privind Schengen și progresele identificate în recentul raport MCV privind statul de drept în România, guvernul olandez este orientat spre viitor în ceea ce privește aderarea României la Schengen. Acesta va lua în considerare discuțiile parlamentare care vor urma în perioada premergătoare Consiliului JAI din 8 decembrie pentru a-și stabili poziția finală cu privire la această chestiune importantă”, arată sursa citată.

“Salut recunoașterea de către guvernul olandez a pregătirii României de a adera la Schengen ca un pas esențial în vederea atingerii acestui obiectiv, posibil prin dialog și cooperare. Olanda este un partener valoros al țării noastre. Suntem hotărâți să continuăm să lucrăm împreună”, a scris premierul Nicolae Ciucă, pe Twitter

“Sunt bucuros să salut evaluarea și poziția pozitivă a guvernului olandez în sprijinirea aderării României la Schengen. Dialogul politic foarte strâns cu partenerii olandezi a contribuit la fundamentarea unei abordări favorabile. Îi mulțumesc lui Woepke Hoekstra pentru tot sprijinul său”, a scris și ministrul Bogdan Aurescu, pe Twitter.

PM @NicolaeCiuca: Welcoming the 🇳🇱 Government’s recognition of 🇷🇴’s readiness to join #Schengen as a key step towards achieving this goal, made possible through dialogue&cooperation. NL is a valued partner of our country. We are determined to continue working together. @MinPres

— GuvernulRomâniei (@GuvernulRo) December 2, 2022

Glad to welcome today’s positive evaluation&position of Dutch Government in support of 🇷🇴’s #Schengen accession. The very close political dialogue with 🇳🇱 partners at all levels contributed to substantiating a favourable approach. I thank @WBHoekstra for all his support!

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 2, 2022

Potrivit guvernului de la Haga, o asemenea evaluare pozitivă a fost adoptată și în cazul Croației, dar nu și în cazul Bulgariei.

Decizia Guvernului de la Haga vine la scurt timp după ce și Parlamentul suedez a evaluat pozitiv aderarea României la spațiul Schengen, prin demersuri adoptate la nivelul Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru afaceri europene din legislativul de la Stockholm. 

Pozițiile celor două țări vin în contextul în care ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, care cuprinde o discuție privind aplicarea prevederilor Schengen de către Bulgaria, România și Croația și obiectivul adoptării unor decizii în acest sens, urmează a fi definitivată la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, care reunește ambasadorii statelor UE, și care va avea loc pe 7 decembrie.

În privința Olandei, decizia are un caracter istoric, pentru că Haga s-a opus aderării României la spațiul Schengen încă 2011, de când Bucureștiul îndeplinește criteriile tehnice și acquis-ul spațiului de liberă circulație. 

De altfel, aflat în luna octombrie într-o vizită în România, premierul olandez Mark Rutte a avut o atitudine rezervată. El a afirmat că Olanda nu este, “în principiu, împotriva aderării României la Schengen”, însă a subliniat că trebuie îndeplinite toate condițiile, invocând Mecanismul de Cooperare și Verificare prin care România încă este monitorizată și problematica statului de drept.

La scurt timp după acea vizită, Parlamentul Olandei a votat o rezoluție prin care solicită guvernului lui Mark Rutte să nu ia “măsuri ireversibile” până nu examinează modul în care România supraveghează frontierele externe.

Astfel, autoritățile române au primit la mijlocul lunii noiembrie vizita  misiunii voluntare de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen și din care a făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania. Misiunea respectivă a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

Liderul austriac, membru al familiei politice PPE, participă vineri și sâmbătă la summitul liderilor popularilor europeni de la Atena, unde este prezent și președintele Klaus Iohannis, fiind așteptate discuții între cei doi lideri pentru a debloca votul Austriei.

Președintele Klaus Iohannis, a avut vineri, la Atena, o întrevedere cu omologul său elen, președintele Katerina Sakellaropoulou, cu ocazia vizitei de lucru în Republica Elenă, context în care cei doi șefi de stat au discutat despre sprijinirea Ucrainei, precum și a Republicii Moldova, țară afectată de o criză energetică gravă, în timp ce președintele Greciei a reafirmat susținerea pentru aderarea României la Schengen.

Întrevederea Președinților României și Greciei a avut loc în continuarea dialogului politic româno-elen, care a înregistrat un ritm susținut pe parcursul anului 2022, arată Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi șefi de stat au salutat relațiile bilaterale foarte bune, potențate de afinitățile culturale și de o îndelungată istorie comună, subliniind, de asemenea, strânsa  cooperare în plan european, regional și internațional.

Președinții Klaus Iohannis și Katerina Sakellaropoulou au evidențiat că prezența comunității românești în Grecia și a celei elene în România joacă un rol pozitiv în dezvoltarea relațiilor bilaterale, împreună cu contactele interumane promovate prin intermediul turismului, proiectelor educaționale și al schimburilor culturale, aflate în continuă creștere.

Președintele Katerina Sakellaropoulou a reafirmat susținerea deplină a Greciei pentru aderarea României la Spațiul Schengen.

Având în vedere situația de securitate determinată de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, cei doi președinți au avut un schimb de opinii referitor la contextul geopolitic și efectele războiului în plan umanitar, al securității energetice și alimentare. Cei doi șefi de stat au subliniat importanța menținerii unității și solidarității la nivel transatlantic și au reafirmat sprijinul pe care cele două state continuă să-l acorde Ucrainei și refugiaților ucraineni, precum și pentru Republica Moldova, afectată și de o criză energetică gravă.

Totodată, șeful statului a prezentat acțiunile pe care țara noastră le-a întreprins și continuă să le întreprindă atât în relația cu Ucraina, cât și cu Republica Moldova.

De asemenea, cei doi președinți au mai avut un schimb de vedere cu privire la necesitatea de a continua coordonarea pentru a combate dezinformarea cu care se confruntă statele europene în contextul actual.

Președintele Klaus Iohannis efectuează vineri și sâmbătă o vizită de lucru în Grecia, la Atena, ocazie cu care a avut întrevederi cu președintele Katerina Sakellaropoulou și cu prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis și va participa la reuniunea de lucru a liderilor Partidului Popular European, care se întrunesc în Grecia.