Statele membre au adoptat marți cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni economice și individuale împotriva Rusiei, vizând limitarea accesului acesteia la tehnologii militare esențiale și reducerea veniturilor din energie care alimentează războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Noul pachet sancționează sever „flota fantomă” de petroliere a Rusiei, operatorii acesteia, precum și un important producător rus de petrol.

„Această rundă de sancțiuni împotriva Rusiei este cea mai amplă de la începutul războiului, împreună cu noi sancțiuni hibride, legate de drepturile omului și de armele chimice. În acest al 17-lea pachet, includem Surgutneftegas – un gigant petrolier rus – precum și aproape 200 de nave din flota fantomă a Rusiei. În timp ce Putin simulează interesul pentru pace, mai multe sancțiuni sunt în lucru. Acțiunile Rusiei și cei care permit Rusiei se confruntă cu consecințe grave. Cu cât Rusia persistă mai mult în războiul său ilegal și brutal, cu atât răspunsul nostru va fi mai dur”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

Comisia Europeană salută adoptarea de către Consiliu a celui de al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile sancțiuni ale UE sporesc costul pentru Rusia de a-și continua războiul, sporind presiunea asupra economiei sale deja tensionate și fragile. „Acesta este un semnal clar al sprijinului continuu și de neclintit al UE pentru Ucraina”, transmite instituția.

Citiți și: Ambasadorii UE au aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Ursula von der Leyen: „Acest război trebuie să se încheie”

Potrivit comunicatului oficial, cel de al 17-lea pachet conține următoarele elemente-cheie:

Măsuri de anticircumvenție

UE a inclus pe listă 189 de nave suplimentare care fac parte din flota fantomă a petrolierelor sau care contribuie la veniturile energetice ale Rusiei, numărul total al navelor incluse pe listă ridicându-se la 342. Navele au fost identificate împreună cu statele membre și cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA). Acestea fac în prezent obiectul unei interdicții privind accesul în porturi și al unei interdicții privind furnizarea de servicii.

Listările navelor UE, împreună cu eforturile depuse de țări partenere precum Regatul Unit și SUA, reduc în mod semnificativ capacitatea Rusiei de a obține venituri din eludarea plafonului prețului petrolului, ceea ce face din ce în ce mai dificilă înlocuirea navelor sancționate.

În ansamblu, exportul de petrol a devenit mai complex și mai costisitor pentru Kremlin, deoarece aceste nave nu mai sunt capabile să funcționeze ca de obicei. Potrivit celor mai recente date ale Coaliției pentru plafonarea prețului petrolului, există o scădere a volumelor transportate și a numărului de nave care transportă petrol rusesc. De când UE a început să includă pe listă aceste nave, livrările de țiței din Rusia au scăzut cu 76 %.

Acest pachet adaugă, de asemenea, 31 de noi întreprinderi pe listă care oferă sprijin direct sau indirect complexului militar industrial al Rusiei sau care sunt implicate în eludarea sancțiunilor. Aceasta include 18 societăți stabilite în Rusia și 13 stabilite în țări terțe (6 Turcia, 3 Vietnam, 2 EAU, 1 Serbia și 1 Uzbekistan).

Listații suplimentare

Pachetul de astăzi include 75 de includeri suplimentare pe listă, inclusiv 17 persoane și 58 de entități, responsabile de acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Acestea fac în prezent obiectul înghețării activelor și al interdicției de a pune la dispoziție resurse economice, precum și – în cazul persoanelor fizice – al interdicțiilor de călătorie. Noile listări afectează în principal sectorul militar și cel al apărării din Rusia. Noile liste utilizează noi criterii legate de facilitatorii flotei fantomă și noile criterii pentru industria militară, ambele adoptate în cel de al 16-lea pachet. În plus, listările includ o companie rusă de transport maritim (Joint Stock Company Volga Shipping) importantă pentru generarea de venituri. În cele din urmă, noile liste vizează, de asemenea, actorii implicați în jefuirea patrimoniului cultural, precum și alte persoane care erau active în teritoriile ocupate.

Măsuri comerciale

Pachetul extinde și mai mult lista produselor cu dublă utilizare și a produselor tehnologice avansate care fac obiectul restricțiilor la export, cu scopul de a împiedica Rusia să utilizeze tehnologii-cheie, în special pentru utilizări militare, cum ar fi:

• precursori chimici ai materialelor energetice. Există dovezi că acești precursori chimici sunt utilizați, direct sau indirect, drept propulsori pentru rachetele rusești. În consecință, în acest ambalaj au fost adăugate articole precum clorat de sodiu, clorat de potasiu, pulbere de aluminiu, pulbere de magneziu și pulbere de bor.
• piese de schimb și componente pentru mașini-unelte de înaltă precizie pentru controlul numeric al computerului ( CNC ). În timp ce mașinile-unelte sunt deja în mare parte acoperite de sancțiuni deja în vigoare, piesele de schimb, cum ar fi șuruburile cu bile și codificatoarele, sunt esențiale pentru ca Rusia să își mențină baza industrială care deservește sistemul militar.

Prin restricționarea exporturilor acestor produse sensibile și prin supunerea lor la măsuri antieludare, cum ar fi interdicția de tranzit, va deveni mult mai dificil pentru Rusia să se aprovizioneze cu aceste resurse.

„Scutirea de SAKHALIN”

Cel de al 17-lea pachet include o prelungire a derogării de la plafonul prețului petrolului, care permite transportul de țiței originar din proiectul Sahalin-2 din Rusia cu nave către Japonia, pe baza preocupărilor legate de securitatea energetică. Prelungirea se acordă pentru o perioadă de un an, până la 28 iunie 2026.

Impactul sancțiunilor 

Sancțiunile UE rămân în centrul răspunsului UE la agresiunea militară nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei. Acestea au un obiectiv clar – subminarea capacității Rusiei de a finanța și de a susține războiul său împotriva Ucrainei. Datele economice indică în mod clar faptul că sancțiunile UE funcționează.

Rusia își vinde acum resursele la un preț redus și cumpără ceea ce are nevoie la un preț ridicat, ceea ce are un impact negativ clar asupra economiei sale. Economia rusă funcționează aproape la capacitate maximă și se confruntă cu o inflație ridicată și în creștere, în prezent de peste 10 %, și se estimează că va ajunge la 9,3 % în 2025, depășind cu mult ținta sa de 4 %. Deficitul guvernului crește vertiginos, iar dobânzile sunt de 21%. De asemenea, Rusia s-a folosit în mod considerabil de Fondul său Național de Avuție pentru a-și finanța deficitul bugetar. Valoarea activelor lichide deținute de Fond este astăzi cu 65% mai mică decât înainte de război.

În plus, datorită sancțiunilor UE și G7 în domeniul energiei și politicii REPowerEU de diversificare a aprovizionării și de înlocuire a importurilor din Rusia, veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut de la 100 de miliarde de euro în 2022 la 22 de miliarde de euro în 2024. Aceasta este o reducere de aproape 80% în comparație cu înainte de război.

Prin restricții la export, economia rusă este împiedicată să aibă acces la bunuri cu dublă utilizare, tehnologii critice și bunuri industriale esențiale pentru efortul său de război, cum ar fi piese de schimb, utilaje și produse electronice. Rusia a pierdut peste 60 % din ceea ce a primit din comerțul cu UE înainte de război. 

UE menține o coordonare internațională puternică în ceea ce privește sancțiunile în cadrul G7 și cu alți parteneri care împărtășesc aceeași viziune. În calitate de gardian al tratatelor UE, Comisia Europeană monitorizează aplicarea sancțiunilor UE de către statele membre ale UE.

Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord cu privire la poziția statelor membre referitoare la directiva privind normele pentru taxa pe valoarea adăugată (TVA) aplicabile vânzărilor la distanță de bunuri importate și TVA la import.

Potrivit comunicatului oficial, noua directivă urmărește să îmbunătățească colectarea TVA-ului pentru bunurile importate, prin transferarea responsabilității de plată către furnizori — măsură care, cel mai probabil, îi va încuraja să utilizeze ghișeul unic pentru TVA la import (IOSS).

Potrivit noilor reguli, comercianții străini sau platformele vor deveni responsabili pentru plata TVA-ului la import și a TVA-ului aferent vânzărilor la distanță de bunuri importate în statul membru în care ajung produsele. Această măsură va stimula utilizarea sistemului IOSS, întrucât cei care nu îl folosesc vor fi obligați să se înregistreze fiscal în fiecare stat membru în care desfășoară vânzări.

„Colectarea TVA-ului pentru importuri prin intermediul ghișeului unic (IOSS) este benefică pentru bugetele publice ale statelor membre și va facilita negocierile în curs privind reforma Codului Vamal al Uniunii, o prioritate esențială pentru președinția noastră”, a declarat ministrul polonez de finanțe, Andrzej Domanski.

Sistemul IOSS funcționează ca un punct unic de contact pentru importatorii de bunuri din țări terțe în Uniunea Europeană. Scopul său este de a simplifica declararea și plata TVA-ului la import, permițând comercianților să se înregistreze într-un singur stat membru, chiar dacă vând produse către clienți din întreaga UE.

Un alt avantaj esențial este că IOSS permite plata TVA-ului în avans, la momentul achiziției de către consumator, și nu la graniță. Astfel, se protejează veniturile fiscale ale statelor membre și se îmbunătățește conformarea fiscală în cazul importurilor. Totodată, se transferă responsabilitatea colectării TVA de la consumatori către platforme — un model pe care Consiliul speră să-l extindă și la taxele vamale, în cadrul reformei Codului Vamal al Uniunii.

Directiva este supusă unei proceduri legislative speciale, ceea ce presupune că adoptarea textului necesită unanimitatea în rândul statelor membre. Parlamentul European va fi consultat asupra textului agreat și va fi invitat să emită un aviz. Ulterior, documentul va trebui adoptat formal de Consiliu, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare la o dată ulterioară.

Pe 17 mai 2023, Comisia Europeană a prezentat un pachet legislativ pentru reforma vamală, care includea trei propuneri, printre care și această directivă privind TVA-ul pentru vânzările la distanță de bunuri importate. Propunerea inițială prevedea, printre altele, eliminarea scutirii vamale pentru bunurile cu o valoare de până la 150 de euro.

Totuși, Consiliul a decis să amâne discutarea acestor prevederi și să le includă în negocierile mai ample privind reforma Codului Vamal. Textul directivei asupra căruia s-a convenit astăzi se concentrează exclusiv pe măsuri de stimulare a utilizării IOSS.

Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească măsurile restrictive (sancțiunile) împotriva atacurilor cibernetice care amenință UE și statele sale membre pentru încă un an, până la 18 mai 2026.

Potrivit unui comunicat al instituției, cadrul juridic (regimul de sancțiuni) pentru aceste măsuri este prelungit cu trei ani, până la 18 mai 2028.

Acest cadru permite UE să impună măsuri restrictive specifice persoanelor sau entităților implicate în atacuri cibernetice care cauzează un impact semnificativ și constituie o amenințare externă la adresa UE sau a statelor sale membre.

Măsurile restrictive pot fi, de asemenea, impuse ca răspuns la atacurile cibernetice împotriva unor state terțe sau organizații internaționale, în cazul în care astfel de măsuri sunt considerate necesare pentru atingerea obiectivelor politicii externe și de securitate comune (PESC).

Prin aceste măsuri restrictive, UE urmărește să descurajeze activitățile cibernetice răuvoitoare și să susțină ordinea internațională bazată pe norme, asigurându-se că cei responsabili sunt trași la răspundere.

Măsurile restrictive se aplică în prezent unui număr de 17 persoane fizice și patru entități și includ înghețarea activelor, precum și interzicerea furnizării de fonduri sau resurse economice, direct sau indirect, către acestea sau în beneficiul lor. În plus, persoanelor fizice enumerate li se aplică o interdicție de călătorie către UE.

Aceste liste individuale vor continua să fie revizuite la fiecare 12 luni.

Decizia confirmă dorința UE și a statelor sale membre de a oferi un răspuns puternic și susținut la activitățile cibernetice rău intenționate persistente care vizează UE, statele sale membre și partenerii săi.

UE și statele sale membre vor continua să coopereze cu partenerii noștri internaționali pentru a promova un spațiu cibernetic deschis, liber, stabil și sigur.