Connect with us

COMISIA EUROPEANA

UE prezintă prima strategie pentru securitate și apărare în spațiu pentru a-și consolida poziția strategică și autonomia în acest domeniu, într-un context geopolitic de intensificare a concurenței între puteri

Published

on

© European Space Agency/ Facebook

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE prezintă prima comunicare comună privind o strategie europeană pentru securitate și apărare în spațiu.

Conform unui comunicat al executivului european, sistemele și serviciile spațiale din Uniunea Europeană sunt esențiale pentru funcționarea societății și a economiei noastre, precum și pentru securitate și apărare. Ca atare, UE a identificat spațiul ca fiind un domeniu strategic.

În actualul context geopolitic de creștere a concurenței între puteri și de intensificare a amenințărilor, UE ia măsuri pentru a-și proteja activele spațiale, pentru a-și apăra interesele, pentru a descuraja activitățile ostile în spațiu și pentru a-și consolida poziția strategică și autonomia.

”Multe dintre lucrurile pe care le facem în spațiu sunt cruciale pentru funcționarea societății și a economiei noastre. Acestea asigură funcționarea serviciilor esențiale pentru administrațiile publice, companiile private și cetățeni. Prin această comunicare comună, luăm măsuri pentru a ne proteja bunurile din spațiu, în vederea creșterii înțelegerii comune între statele membre pentru o Europă mai coerentă în spațiu”, a subliniat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

”Spațiul a devenit un factor cheie nu numai pentru societățile și economiile noastre europene, ci și pentru securitate și apărare. Fără securitate, nu poate exista niciun viitor în spațiu. După cum se subliniază în Busola Strategică, spațiul este un domeniu strategic. Pentru prima dată, prezentăm o strategie care va reuni toate instrumentele noastre pentru a proteja activele spațiale ale UE și pentru a ne asigura că toată lumea poate beneficia de serviciile spațiale”, a spus, la rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Strategia este o punere în aplicare directă a Busolei Strategice a UE, adoptată cu mai puțin de un an în urmă, care a definit spațiul, împreună cu spațiul cibernetic și cel maritim, ca domenii strategice disputate, a căror securitate trebuie asigurată. Strategia prevede un set de acțiuni care acoperă următoarele direcții de acțiune.

Interpretarea unitară a amenințărilor spațiale

Strategia prezintă capacitățile de contracarare și principalele amenințări din spațiu care pun în pericol sistemele spațiale și infrastructura terestră a acestora, pe baza unei definiții comune a domeniului spațial. Pentru a spori interpretarea unitară a amenințărilor la nivelul statelor membre, Înaltul Reprezentant va pregăti o analiză anuală clasificată a peisajului amenințărilor spațiale la nivelul UE, pe baza informațiilor furnizate de statele membre.

Reziliența și protecția sistemelor și serviciilor spațiale în UE

Strategia propune acțiuni de consolidare a rezilienței și a protecției sistemelor și serviciilor spațiale din UE. În acest scop, Comisia va:

  • Lua în considerare propunerea unei legi spațiale a UE care să ofere un cadru comun pentru securitate, siguranță și durabilitate în spațiu, care să asigure o abordare coerentă și la nivelul UE;
  • Înființa un centru de analiză și partajare a informațiilor (ISAC) pentru a crește gradul de conștientizare și a facilita schimbul de bune practici între entitățile comerciale și entitățile publice relevante cu privire la măsurile de reziliență pentru capacitățile spațiale;
  • Lansa lucrări pregătitoare pentru a asigura accesul autonom al UE pe termen lung la spațiu, abordând în special nevoile de securitate și apărare;
  • Consolida suveranitatea tehnologică a UE prin reducerea dependențelor strategice și asigurarea securității aprovizionării pentru spațiu și apărare, în strânsă coordonare cu Agenția Europeană de Apărare și Agenția Spațială Europeană.

Răspunsul la amenințările spațiale

Strategia prezintă măsuri concrete de mobilizare a instrumentelor relevante ale UE pentru a răspunde la amenințările spațiale, inclusiv pentru:

  • extinderea mecanismului existent de răspuns la amenințările spațiale, care este utilizat în prezent pentru protecția Galileo, la toate sistemele și serviciile spațiale din UE;
  • o mai bună detectare și identificare a obiectelor spațiale prin intermediul accesului la informații privind cunoașterea domeniului spațial prin intermediul comenzilor spațiale naționale relevante, pentru a caracteriza comportamentele necorespunzătoare pe orbită și pentru a proteja bunurile UE;
  • desfășurarea de exerciții spațiale, inclusiv cu partenerii, pentru a testa și dezvolta în continuare răspunsul UE la amenințările spațiale și pentru a explora mecanismele de solidaritate.

Utilizarea spațiului pentru securitate și apărare

Strategia propune maximizarea utilizării spațiului în scopuri de securitate și apărare. Dezvoltarea serviciilor cu dublă utilizare necesită luarea în considerare a cerințelor de apărare atunci când se pregătește evoluția programelor spațiale ale UE. Strategia propune următoarele:

  • lansarea a două proiecte pilot, unul pentru a testa furnizarea de servicii inițiale de cunoaștere a domeniului spațial, pe baza capacităților statelor membre, iar al doilea pentru a testa un nou serviciu guvernamental de observare a Pământului, ca parte a evoluției programului Copernicus;
  • o mai bună conectare a spațiului, apărării și securității la nivelul UE și asigurarea sinergiilor și a fructificării încrucișate, în special în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea;
  • măsuri concrete pentru a încuraja colaborarea între start-up-urile din domeniul spațial și cel al apărării;
  • îmbunătățirea competențelor legate de dezvoltarea serviciilor spațiale pentru securitate și apărare.

Parteneriate pentru comportamente responsabile în spațiu

UE își va consolida angajamentul în cadrul forurilor multilaterale și va promova norme, reguli și principii privind comportamentele responsabile în spațiul cosmic prin măsuri concrete și pragmatice. Strategia va aprofunda cooperarea existentă în materie de securitate spațială, în special cu Statele Unite, și va extinde schimburile cu alți parteneri, inclusiv cu NATO, precum și cu alte țări care împărtășesc aceleași idei.

Comisia și Înaltul Reprezentant vor prezenta în curând statelor membre măsurile inițiale pentru a avansa în punerea în aplicare a strategiei. Comisia și Înaltul Reprezentant vor prezenta Consiliului un raport anual cu privire la progresele înregistrate și la eventualele acțiuni viitoare.

COMISIA EUROPEANA

“Ne-am respectat promisiunea față de Europa”: Ridicarea MCV și aderarea României la Schengen, printre reușitele cu care Comisia Von der Leyen își face bilanțul înainte de Congresul PPE și alegerile europene

Published

on

© European Commission

Comisia Europeană a publicat vineri, 1 martie, o prezentare generală a principalelor rezultate obținute de Colegiul comisarilor de la preluarea mandatului la 1 decembrie 2019. Documentul, intitulat “Respectarea promisiunii noastre față de Europa: Povestea Comisiei von der Leyen“, trece în revistă crizele gestionate de UE – de la pandemie la redresare economică și de la răspunsul ferm față de invazia Rusiei împotriva Ucrainei la întărirea capabilităților europene și la soluțiile identificate pentru cea mai gravă energetică din ultimele decenii.

Documentul prezintă în detaliu modul în care Comisia și-a menținut angajamentul cu privire la cele șase priorități pe care le-a stabilit la începutul mandatului – Green Deal-ul european și o strategie de creștere care protejează clima, consolidarea poziției de lider în domeniul digital a Europei, o abordare concretă pentru a stimula dezvoltarea Europei competitivitatea industrială a Europei, o economie socială de piață, combaterea migrației ilegale, consolidarea democrației și a statului de drept și o Europă mai puternică și mai îndrăzneață în lume.

Cu toate acestea, documentul debutează cu rezultatele centralizate de Comisia Europeană cu privire la soluțiile identificate “la unele dintre cele mai mari încercări cu care s-a confruntat Europa vreodată”.

“De la combaterea unei pandemii mondiale la abordarea fenomenelor meteorologice extreme provocate de schimbările climatice, de la răspunsul la războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei la gestionarea celei mai grave crize energetice din ultimele decenii: această prezentare generală arată modul în care actuala Comisie, în pofida presiunilor exercitate de mai multe crize, și-a intensificat eforturile și a abordat în mod direct provocările. A luat măsuri în urma preocupărilor exprimate de europeni și a reușit să abordeze provocări cruciale cu care se confruntă generațiile viitoare de europeni. Pe scena mondială, actuala Comisie a ajutat UE să devină mai puternică și mai îndrăzneață, ridicându-se la înălțimea provocărilor geopolitice actuale”, arată executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ne-am ținut promisiunea. Ne-am menținut cursul în ceea ce privește cele șase priorități pe care le-am stabilit la începutul mandatului, găsind în același timp soluții la unele dintre cele mai mari încercări cu care s-a confruntat vreodată Europa”, se arată în preambulul documentului citat.

Documentul este publicat de Comisia Europeană în contextul în care cele mai mari familii politice europene – PPE și PES – organizează în aceste zile congresele politice premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European din 6-9 iunie. În vreme ce social-democrații europeni se reunesc la Roma pentru a oficializa candidatura comisarului european Nicolas Schmit la șefia Comisiei Europene, popularii europeni se vor întruni în perioada 6-7 martie la Congresul de la București găzduit de PNL, unde o vor nominaliza pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat în funcția de președinte al Comisiei Europene.

Printre rezultatele cu care Comisia von der Leyen se laudă se numără încheierea extinderea spațiului Schengen către Croația, România și Bulgaria și încheierea Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) care fusese introdus în momentul aderării Bulgariei și României, ca o măsură tranzitorie pentru a facilita progresele în domeniul reformei judiciare și al lupta împotriva corupției. “Având în vedere că cele două state membre au realizat progrese remarcabile, a fost o chestiune de corectitudine să se pună capăt MCV-ului”, se arată în document.

De asemenea, “Comisia a depus eforturi pentru a crea condițiile care au permis extinderea în siguranță și cu succes a spațiului Schengen către Croația, România și Bulgaria, actualizând în același timp guvernanța și normele acestuia”.

În linii mari, sub capitolul “Gestionarea crizelor cu capul pe umeri”, Comisia Europeană evocă “înfrângerea pandemiei” prin finanțarea programelor de vaccinuri ale companiilor farmaceutice, livrarea vaccinurilor COVID-10 către statele membre, implementarea certificatelor digitale COVID-19, mobilizarea a 53,7 miliarde de euro pentru susținerea partenerilor globali, crearea COVAX și donarea de vaccinuri în calitate de cel mai mare donator global, instrumentul SURE pentru sprijinirea salariaților și companiilor și constituirea unei Uniuni a Sănătății.

Referitor la “Stimularea redresării Europei“, executivul de la Bruxelles arată cum din planul Next GenerationEU de 800 de miliarde de euro au fost utilizate fonduri de 225 de miliarde de euro, inclusiv în privința obiectivelor de tranziții verzi și digitale.

În timp ce tancurile rusești treceau granița, Uniunea Europeană a luat apărarea Ucrainei cu unitate, putere și hotărâre, prin găzduirea a peste 4 milioane de refugiați ucraineni în UE, furnizarea de asistență umanitară, financiară și militară fără precedent din partea UE și a statelor membre, care a ajuns până în prezent la peste 88 de miliarde de euro, inclusiv 28 de miliarde de euro în sprijin militar, deschiderea culoarelor solidarității pentru exportul la 122 de milioane de tone de produse agricole, introducerea a 13 pachete de sancțiuni pentru a paraliza mașina de război a Moscovei, imobilizarea a peste 200 de miliarde de euro de la Banca Centrală a Rusiei și sprijinirea colectării de probe privind crimele de război ale Rusiei.

Cu ajutorul planului revoluționar al Comisiei, REPowerEU, Bruxelles-ul argumentează că a asigurat aprovizionarea cu energie și arată că a redus dependența europeană de Rusia, prin diversificarea aprovizionării, reducerea cu 18% a consumului de gaz datorită eforturilor cetățenilor și companiilor, producerea de energie electrică din mai multă energie eoliană decât din gaze etc. “Datorită acțiunilor combinate pe care le-am întreprins, prețurile de astăzi sunt de aproape 10 ori mai mici decât erau în perioada de vârf a crizei. Iar dependența Europei de combustibilii fosili din Rusia a luat sfârșit, o dată pentru totdeauna”, subliniază Comisia Europeană.

Actuala Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen și-a început mandatul la 1 decembrie 2019 și urmează să îl încheie la 30 noiembrie 2024.

Documentul integral de bilanț este disponibil aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 164 de milioane de euro pentru sprijinirea producătorilor agricoli

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat o schemă românească de aproximativ 164 de milioane de euro (815,5 milioane de lei) pentru sprijinirea sectorului producției agricole pimare în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Potrivit unui comunicat al instituției, schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de ajutor de stat pentru criză și tranziție, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 și modificat la 20 noiembrie 2023, pentru a sprijini măsuri în sectoare care sunt esențiale pentru accelerarea tranziției ecologice și reducerea dependenței de combustibili.

În cadrul schemei, sprijinul va consta în ajutoare limitate sub formă de subvenționare a dobânzii la împrumut. Măsura se va adresa producătorilor agricoli care riscă să își piardă lichiditățile financiare din cauza dificultăților de pe piața agricolă provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Concret, în cadrul schemei românești, ajutorul (i) nu va depăși 280.000 de euro per beneficiar; și (ii) va fi acordat până cel târziu la 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că schema este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile stabilite în cadrul temporar de criză și de tranziție.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

În urma acordului dintre PE și Consiliul UE privind revizuirea cadrului financiar multianual, Comisia Europeană propune modificarea bugetului UE pentru 2024 pentru a continua finanțarea priorităților UE

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus modificarea bugetului UE pentru 2024 pentru a reflecta modificările intervenite în urma acordului dintre Parlamentul European și Consiliu privind revizuirea cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027.

Potrivit unui comunicat al executivului european, bugetul modificat va permite Uniunii să asigure îndeplinirea în continuare a priorităților sale comune în cursul acestui an, în beneficiul cetățenilor europeni și nu numai.

”Prin modificarea adusă astăzi bugetului anual al UE pentru 2024, ne asigurăm că bugetul va continua să sprijine îndeplinirea tuturor priorităților noastre politice. Operaționalizăm astfel revizuirea la jumătatea perioadei a CFM pentru perioada 2021-2027. Bugetul UE rămâne principalul instrument prin care răspundem provocărilor cu care se confruntă UE și care ne permite să punem în mișcare agenda noastră politică europeană”,  a transmis Johannes Hahn, comisar pentru buget și administrație.

În special, bugetul va consolida sprijinul nostru pentru Ucraina, va stimula investițiile în tehnologiile critice și în apărare și va oferi resurse suplimentare pentru sprijinirea partenerilor noștri din Balcanii de Vest. Un alt avantaj al acestei modificări este acela că bugetul UE va dispune de mijloace mai adecvate pentru a veni în ajutorul statelor membre afectate de dezastre naturale și al țărilor care se confruntă cu crize umanitare.

Prin această modificare, bugetul anual al UE pentru 2024 va crește cu peste 5,8 miliarde EUR, sumă care va permite acoperirea următoarelor elemente:

  • Consolidarea Mecanismului pentru Ucraina și mobilizarea Rezervei pentru Ucraina, cu o sumă de 4,8 miliarde EUR;
  • Consolidarea Fondului european de apărare în cadrul platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) cu 376 de milioane EUR;
  • Consolidarea Rezervei pentru solidaritate europeană și a Rezervei pentru ajutoare de urgență (fosta Rezervă pentru solidaritate și ajutoare de urgență) cu 365 de milioane EUR;
  • Consolidarea Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest, cu 501 milioane EUR, în așteptarea adoptării de către colegiuitori a propunerii Comisiei;
  • Adaptarea rezervei pentru Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați la nevoile reale din ultimii ani.

Comisia a înaintat proiectul de buget rectificativ (PBR) Parlamentului European și Consiliului, spre aprobare.

De la adoptarea, în 2020, a bugetului UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027, UE s-a confruntat cu o serie de provocări neașteptate și fără precedent: de la invadarea brutală a Ucrainei de către Rusia și consecințele acesteia la intensificarea migrației după pandemie și accelerarea inflației și a ratelor dobânzilor.

Bugetul UE a jucat un rol esențial în acest context, oferind UE mijloacele necesare pentru a răspunde acestor provocări. Abordarea acestor provocări multiple a adus însă resursele Uniunii până aproape de epuizare, afectându-i capacitatea de a răspunde chiar și la cele mai urgente provocări.

Pentru a se asigura că bugetul UE poate continua să sprijine îndeplinirea celor mai importante obiective stabilite, Comisia Europeană a propus, în iunie 2023, consolidarea bugetului pe termen lung al UE. La 1 februarie 2024, liderii UE au confirmat toate prioritățile incluse în propunerea Comisiei și au convenit asupra primei revizuiri din istoria UE a bugetului pe termen lung al Uniunii, asupra creării Mecanismului pentru Ucraina și a platformei STEP. Acest pachet a fost, de asemenea, convenit cu Parlamentul European, ceea ce va duce la intrarea în vigoare a Regulamentului revizuit privind CFM la 1 martie 2024.

Proiectul de buget rectificativ operaționalizează revizuirea CFM pentru anul 2024, convenită de Parlamentul European și de Consiliul în noiembrie 2023.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

NATO11 hours ago

Sondaj: 77% dintre suedezi consideră că securitatea țării lor ”este întărită” prin aderarea la NATO

S&D13 hours ago

Vicepreședinele PES Victor Negrescu: Susținem integrarea completă a României în Schengen și dezvoltarea măsurilor pentru creșterea nivelului de trai în toate statele UE

U.E.14 hours ago

Focurile armatei israeliene au ucis civili palestinieni în timpul operațiunilor de distribuire a ajutoarelor în Gaza, acuză Josep Borrell, care cere o anchetă internațională

COMUNICATE DE PRESĂ14 hours ago

A murit scriitorul Dinu Săraru, membru fondator al Academiei Oamenilor de Știință din România, care lasă în urmă o moștenire de neegalat în literatură, teatru și gazetărie

ROMÂNIA15 hours ago

Cătălin Predoiu, după întâlnirea cu ministrul italian de Interne: Am convenit să dezvoltăm cooperarea polițienească pentru combaterea crimei organizate, a traficului de droguri și a traficului de ființe umane

ROMÂNIA16 hours ago

Sebastian Burduja vine cu ”noutăți importante” în domeniul energiei: România își consolidează poziția geostrategică pentru întreaga regiune

ROMÂNIA17 hours ago

La Forumul Diplomatic de la Antalya, Luminița Odobescu a subliniat importanța consolidării posturii NATO de apărare și descurajare în regiunea Mării Negre, în paralel cu dezvoltarea economică

S&D1 day ago

Nicolas Schmit, ales candidat comun al PES pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Partidul Socialiștilor Europeni a adoptat programul electoral pentru alegerile europarlamentare din iunie

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

32 de ani de la războiul de pe Nistru. Maia Sandu și UE ”condamnă agresiunile armate” și transmit un mesaj ”forțelor care încearcă să sădească neîncredere și discordie” în R. Moldova: Nu vor reuși

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu a stabilit cu Pedro Sanchez ”ultimele detalii privind acordarea dublei cetățenii pentru românii care trăiesc în Spania”: În curând, această dorință a românilor din Spania o să devină realitate

ROMÂNIA3 days ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

RUSIA5 days ago

Din PE, Iulia Navalnaia transmite Occidentului: Dacă vreți să-l învingeți pe Putin, trebuie să deveniți inovatori. Încetați să mai fiți plictisitori

ROMÂNIA5 days ago

Au fost semnate contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj. Marcel Ciolacu: Îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă susține o coaliție transpartinică pentru promovarea egalității de gen: Există o legătură directă între o democrație solidă și respectarea drepturilor femeilor

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO1 week ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.1 week ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA2 weeks ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

Trending