Ministrul german de externe, Heiko Maas, le-a solicitat luni omologilor săi din Uniunea Europeană să dea undă verde pregătirii de sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, anunță Reuteres, citat de Agerpres.

”Sunt favorabil de a dispune pregătirea de sancţiuni suplimentare, a unor liste cu persoane concrete”, a declarat Maas la sosirea la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Externe al UE (CAE), subliniind că opozantul rus Aleksei Navalnîi nu doar că a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoarea, ci şi va fi trimis să o execute într-un lagăr de muncă.

”În acelaşi timp, trebuie să discutăm despre modul în care să menţinem un dialog constructiv cu Rusia, chiar dacă relaţiile au ajuns cu siguranţă la cel mai scăzut nivel”, a adăugat Maas.

Uniunea Europeană intenționează să instituie inderdicții de călătorie și să înghețe activele pentru o serie de aliați ai președintelui rus, Vladimir Putin, ca urmare a încarcerării lui Navalnîi, conform unor diplomați, informează DPA.

În acelaşi timp, potrivit unor observatori independenţi ruşi, precum editorialista de la Novaia Gazeta, Iulia Latînina, trimiterea lui Navalnîi într-un lagăr de muncă echivalează cu moartea.

În emisiunea sa săptămânală de la postul de radio Eho Moskvî, Latînina nu a exclus ca autorităţile ruse să-l elimine fizic pe opozant în lagăr, dând vina pe vreun deţinut, sub motivul că ‘diferite lucruri ţi se pot întâmpla într-un asemenea loc dacă mai şi ai gura slobodă’.

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, urmează să aibă o întrevedere informală cu reprezentanți ai echipei lui Aleksei Navalnîi.

La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, și-a exprimat speranța că această reuniune va aduce lumină asupra modului în care UE va acționa unitar pentru gestionarea relației ”în curs de coliziune” cu Rusia.

Discuțiile legale de relația UE-Rusia vin în urma vizitei lui Borrell la Moscova, desfășurate la începutul lunii februarie, care a proocat numeroase reacții ca urmare a umilirii suferite de Bruxelles.

Moscova a declarat persona non grata diplomaţi din Germania, Polonia şi Suedia acuzaţi de participarea la o manifestaţie în favoarea opozantului Aleksei Navalnîi, condamnat la închisoare.

Rusia și-a motivat decizia, precizând că cei trei diplomați au participat la aceste adunări ”ilegale pe 23 ianuarie” la Sankt-Petersburg şi Moscova, considerând ”astfel de acţiuni inacceptabile şi incompatibile cu statutul lor diplomatic”.

Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

Preşedintele american, Joe Biden, nu intenţionează să adreseze o invitaţie Rusiei pentru a participa la G7, a făcut cunoscut vineri Casa Albă, spre deosebire de predecesorul său Donald Trump care s-a arătat favorabil acestei idei, notează AFP.

“Nu cred că vom adresa noi invitaţii Rusiei ori să reiterăm noi invitaţii Rusiei”, a spus purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, jurnaliştilor care călătoresc cu preşedintele SUA la bordul Air Force One, informează Agerpres.

“Desigur, o invitaţie ar fi făcută în colaborare cu partenerii noştri din G7”, a adăugat ea, conchide sursa citată.

Rusia a fost expulzată din ceea ce era atunci clubul G8 în 2014, după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, care nu a fost niciodată recunoscută de comunitatea internaţională.

Ofițerul de presă al lui Joe Biden a făcut aceste precizări după ce liderul american a participat vineri la prima reuniune virtuală a țărilor G7, unde cele mai puternice democrații ale lumii au discutat despre contracararea politicilor “neorientate spre piață” ale Chinei și un tratat global pentru sănătate.

Atât în contextul reuniunii G7, cât și în cadrul participării la ediția specială virtuală a Conferinței de Securitate de la München, premierul Boris Johnson și-a anunțat intenția de a invita la summitul G7 trei țări democratice din Asia-Pacific – India, Australia și Coreea de Sud, subliniind că grupul celor șapte reprezintă “cea mai mare reuniune a democrațiilor liberale bazate pe comerț liber”.

Pe de altă parte, la conferința amintită, Joe Biden a susținut vineri seară primul său discurs către aliații europeni, unde a făcut apel la o comunitate transatlantică unită în fața Rusiei.

Liderul de la Casa Albă a comparat provocările reprezentate de China din perspectiva atacurilor la adresa democrației cu atitudinea Rusiei. Astfel, președintele american l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin și Kremlinul că încearcă să furnizeze o imagine că SUA și Occident sunt la fel de corupte ca Rusia.

“Putin încearcă să slăbească proiectul european și alianța noastră NATO. El vrea să submineze unitatea transatlantică și hotărârea noastră. Pentru că este mult mai ușor pentru Kremlin să intimideze și să amenințe statele individuale, nu să negocieze cu o comunitate transatlantică puternică și strâns unită“, a spus Biden.

Deși la începutul mandatului său a reînnoit alături de Vladimir Putin acordul nuclear New START dintre Washington și Moscova, Biden a transmis foarte ferm că Statele Unite vor răspunde în apărarea intereselor SUA și ale aliaților față de acțiunile agresive ale Rusiei.

Germania, Suedia şi Polonia au anunţat luni că vor expulza câte un diplomat rus în retorsiune la deciziile anunţate vineri de Rusia, în timp ce şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, se afla într-o vizită oficială la Moscova, relatează Reuters şi AFP.

Ministerul de Externe german a anunţat că a declarat ”persona non grata” un angajat al ambasadei ruse la Berlin. “Rusia a expulzat mai mulţi diplomaţi UE, inclusiv unul de la ambasada germană. Această decizie nu a fost în niciun fel justificată”, a precizat instituţia într-un comunicat, potrivit Agerpres.

“Diplomatul german doar îşi îndeplinea obligaţia de a relata despre evoluţiile de la faţa locului într-un mod legal”, se mai menţionează în comunicat.

Simultan, Suedia a anunţat şi ea că un membru al personalului ambasadei Rusiei la Stockholm va fi nevoit să părăsească ţara, după decizia anunţată vineri de Moscova.

“Acesta este un răspuns clar la decizia inacceptabilă de a expulza un diplomat suedez care doar îşi îndeplinea îndatoririle”, a postat pe Twitter luni ministrul de externe suedez Ann Linde.

La rândul ei, Polonia i-a cerut unui lucrător de la consulatul rus din Poznan să părăsească ţara, a anunţat MAE de la Varşovia într-o postare pe Twitter, relatează Reuters.

“Ministrul de Externe a luat decizia de astăzi în conformitate cu principiul reciprocităţii şi, în coordonare cu Germania şi Suedia, a declarat un angajat al Consulatului general al Rusiei de la Poznan drept ‘persona non grata’ “, a precizat ministerul.

Moscova a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilaterale. Rusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare.

Într-o reacție imediată la decizia Rusiei, Borrell a transmis că a fost informat de Lavrov cu privire la expulzarea unor diplomați și a condamnat acțiunea Moscovei. În schimb, liderii principalelor grupuri politice din Parlamentul European au interpretat acest gest drept “o palmă pe obrazul Europei” și i-au cerut șefului diplomației UE să vină în plenul Parlamentul European să explice această insultă diplomatică. Mai mult, anumite voci au mers până la a cere demisia lui Josep Borrell din funcția de Înalt Reprezentant al UE, ceea ce ar fi o premieră. O dezbatere în acest sens va avea loc marți.

Justificându-și vizita ca un moment de menținere a canalelor diplomatice, Josep Borrell a spus că relațiile dintre Europa şi Rusia sunt în derivă și se pare că Rusia se deconectează progresiv de Europa şi consideră valorile democratice o ameninţare existenţială.

“Am fost la Moscova pentru a testa, prin diplomație principială, dacă guvernul rus era interesat să soluționeze diferențele și să inverseze tendința negativă a relațiilor noastre. Reacția pe care am primit-o arată vizibil într-o altă direcție“, a spus șeful diplomației europene, având în vedere că vizita sa la Moscova a fost aspru criticată și privită ca o umilință la adresa Uniunii Europene.

Relațiile UE-Rusia vor fi discutate pe parcursul viitoarelor reuniuni ale miniștrilor de externe din UE și la Consiliul European din 25-26 martie, însă subiectul ar putea fi menționat și în cadrul reuniunii prin videoconferință a liderilor UE din 25-26 februarie.