Regatul Unit și Danemarca au anunțat că își vor spori ajutorul militar și financiar destinat Ucrainei. Miniștrii apărării ai celor două țări, Ben Wallace, respectiv Morten Bodskov, s-au întâlnit joi la Copenhaga cu omologul lor ucrainean, Oleksii Reznikov, pentru a discuta despre sprijinul pe termen lung pentru ţara est-europeană invadată de Rusia în 24 februarie, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Astfel, Londra a anunțat că va trimite sisteme de rachete cu capacitate de lansare multiplă (MLRS) în Ucraina, arată un comunicat al Ministerului britanic al Apărării.

În egală măsură, Marea Britanie va oferi un număr semnificativ de rachete de tip M31A1 cu ghidaj, care pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 80 km, permițând Ucrainei să continue să se apere.

”Această ultimă tranșă a sprijinului militar va permite forțelor armate ale Ucrainei să se apere împotriva agresiunii ruse. Sprijinul nostru continuu trimite un mesaj foarte clar: Marea Britanie și comunitatea internațională se opun acestui război ilegal și vor sta umăr la umăr, oferind ajutor militar defensiv Ucrainei pentru a o ajuta să se apere în fața invaziei lui Putin”, a dat asigurări Wallace.

.@BWallaceMP
“We are not getting tired. We are increasing the amount of aid to 🇺🇦”

Morten Bødskov
“We will help not only with weapons, but also with the training of 🇺🇦 servicemen. 🇩🇰 position is unwavering.”

🇺🇦 has a strong army and reliable partners.
That is why we will win! pic.twitter.com/v8TPVnFRxL

— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) August 11, 2022

Să nu uităm că trupele ucrainene au fost instruite în Marea Britanie cu privire la modul de utilizare a lansatoarelor, astfel încât să poată maximiza eficiența sistemelor.

Acest lucru vine în completarea angajamentului Marii Britanii de a instrui până la 10.000 de soldați ucraineni în ceea ce privește abilitățile de luptă ale infanteriei pe câmpul de luptă în următoarele luni. Canada, Danemarca, Suedia, Finlanda și Țările de Jos au anunțat că vor sprijini programul.

La rândul său, Danemarca a anunțat că va suplimenta cu 110 milioane de euro ajutorul financiar pentru Ucraina, a anunţat premierul danez Mette Frederiksen într-o conferinţă de presă, după reuniunea de la Copenhaga.

Flot morgen!
Konferencen #CopenhagenUkraine er på vej mod åbning. Fik mulighed for at vise kollegaerne @oleksiireznikov 🇺🇦 og @BWallaceMP 🇬🇧lidt af Christiansborg inden mødet med kollegaerne fra @folketinget forsvarsudvalg #dkpol pic.twitter.com/u470aubhb0

— Morten Bødskov (@mfMorten) August 11, 2022

”Acesta este un război împotriva valorilor pe care sunt construite Europa şi lumea liberă. Astăzi ne reafirmăm angajamentul de a sprijini Ucraina”, a subliniat şefa executivului danez.

Noile măsuri, printre care trimiterea de instructori în Marea Britanie pentru a pregăti soldaţi ucraineni fără nicio experienţă militară sau cu experienţă limitată şi antrenarea de militari ucraineni pe teritoriul danez, vor duce valoarea totală a asistenţei Danemarcei pentru Ucraina la peste 3 miliarde de coroane daneze (415 milioane de euro).

Președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic demisionar, Boris Johnson, au salutat marți, în cursul unei discuții telefonice, cooperarea lor din ultimii ani și au punctat importanța de a continua ”să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Aceștia au discutat, de asemenea, despre criza alimentară provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Cei doi lideri și-au reiterat sprijinul pentru eforturile europene de a permite exportul pe cale rutieră și fluvială, în cadrul <<coridoarelor de solidaritate>>”, este menționat într-un comunicat al Palatului Elysee.

De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al Downing Street a informat că cei doi ”s-au felicitat reciproc pentru prietenia și camaraderia lor” și au apreciat că a lor cooperare bilaterală ”a făcut diferența în multe probleme internaționale”.

”Aceștia au fost de acord că eforturile britanice și franceze de a instrui și echipa trupele ucrainene fac o diferență semnificativă în război și că nu se poate permite instalarea unei oboseli în Occident cu privire la război”, mai este menționat într-un comunicat al Downing Street.

Emmanuel Macron, aflat în vacanţă la Fort Brégançon, în sudul Franţei, şi Boris Johnson s-au declarat, de asemenea, ”convinşi că relaţia bilaterală va continua să se consolideze în anii următori”.

Un summit este prevăzut între cele două ţări în următoarele luni, dar Boris Johnson nu va mai fi atunci în funcţie.

În pofida discuției cordiale, relația dintre cei doi lideri a cunoscut piscuri și văi de-a lungul timpului ca urmare a disputelor alimentate de Brexit, cu precădere în aceea ce privește pescuitul.

Premierul britanic a demisionat la începutul lui iulie după luni de scandaluri. Membrii Partidului Conservator votează în august pentru desemnarea succesorului acestuia care va fi cunoscut la 5 septembrie. Şefa diplomaţiei britanice, Liz Truss, este considerată favorită în faţa fostului ministru de finanţe.

Statele Unite, Franța și Marea Britanie au solicitat luni Rusiei să pună capăt retoricii sale nucleare ”periculoase”, Washingtonul punând presiune asupra Moscovei și Beijingului de a începe negocieri asupra controlului armelor nucleare, anunță France Presse, potrivit Agerpres.

Într-o declarație comună, Franţa, Marea Britanie şi SUA, ţări aliate şi deţinătoare de arme nucleare, subliniază că ”un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie purtat niciodată” şi că ”armele nucleare trebuie, atât timp cât vor exista, să servească doar unor scopuri de apărare, descurajare şi prevenire a unui război”.

”Ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, solicităm Rusiei să pună capăt retoricii nucleare iresponsabile și periculoase, să își respecte angajamentele internaționale și să se angajeze din nou – prin cuvinte și fapte – față de principiile consacrate în recenta declarație a liderilor privind prevenirea războiului nuclear și evitarea cursei înarmărilor”, este menționat în declarația comună.

Într-un comunicat separat, președintele american, Joe Biden, a amintit că Noul Tratat START  va expira în 2026.

În acest context, liderul de la Casa Albă și-a arătat disponibilitatea de a negocia un nou acord, evocând faptul că acest proces ”necesită un partener dispus să acționeze cu bună credință”.

”Agresiunea brutală și neprovocată a Rusiei în Ucraina a spulberat pacea în Europa și constituie un atac la principiile fundamentale ale ordinii internaționale. În acest context, Rusia ar trebui să demonstreze că este pregătită să reia lucrările privind controlul armelor nucleare cu Statele Unite. China are, de asemenea, responsabilitatea, în calitate de stat cu arme nucleare din cadrul TNP și membru al P5, de a se angaja în discuții care să reducă riscul de erori de calcul și să abordeze dinamica militară destabilizatoare. Nu există niciun beneficiu pentru niciuna dintre națiunile noastre, sau pentru lume, dacă ne opunem unui angajament substanțial privind controlul armelor și neproliferarea nucleară”, a fost invitația lansată de Joe Biden.

Noul Tratat START, încheiat în 2011 şi prelungit în 2021 pe o perioadă de cinci ani până la 4 februarie 2026, obligă SUA şi Rusia la limite verificabile pentru ICBM (rachete balistice intercontinentale), SLBM (rachete balistice lansate de pe submarine) şi bombardiere grele, dotate cu arme nucleare.