Connect with us

MAREA BRITANIE

UE, Regatul Unit, SUA și Canada adoptă noi sancțiuni împotriva regimului Lukașenko, acuzându-l de abuzuri continue la adresa drepturilor omului și instrumentalizarea migranților

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană, Regatul Unit, Statele Unite și Canada au impus sancțiuni împotriva Belarusului, acuzându-l pe Alexander Lukașenko de abuzuri continue la adresa drepturilor omului și de instrumentalizarea migranților.

”Ne menținem angajamentul de a sprijini aspirațiile democratice ale poporului din Belarus și rămânem uniți pentru a impune costuri regimului – și celor care îl sprijină – pentru eforturile sale de a reduce la tăcere vocile societății civile independente, ale mass-mediei și ale tuturor belarușilor care încearcă să spună adevărul despre ceea ce se întâmplă în țara lor. Cerem din nou ca regimul lui Lukașenko să înceteze imediat și complet orchestrarea migrației ilegale. Cei care, în Belarus sau în țări terțe, facilitează trecerea ilegală a frontierelor externe ale UE ar trebui să știe că acest lucru are un cost substanțial. Solicităm regimului să elibereze necondiționat și fără întârziere cei aproape 900 de deținuți politic, să pună capăt campaniei sale de represiune, să pună în aplicare recomandările misiunii de experți independenți din cadrul Mecanismului Moscova al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și să ia măsuri semnificative pentru a răspunde preocupărilor exprimate în cadrul Mecanismului Viena al OSCE. Regimul ar trebui să inițieze rapid un dialog politic cuprinzător și autentic cu reprezentanții opoziției democratice și ai societății civile, facilitat de OSCE, care să conducă la noi alegeri prezidențiale libere și corecte, sub observație internațională”, este precizat în declarația comună.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, măsurile restrictive impuse de UE vizează un număr de 17 persoane și 11 entități.

Decizia vizează membri importanți ai sectorului judiciar, inclusiv ai Curții Supreme și ai Comitetului de Control al Statului, precum și ai canalelor de propagandă, care contribuie la continuarea represiunii împotriva societății civile, a opoziției democratice, a organelor de presă independente și a jurnaliștilor.

Decizia vizează, de asemenea, funcționari politici de rang înalt ai regimului Lukașenko, precum și companii (cum ar fi Belavia Airlines), operatori de turism și hoteluri care au contribuit la incitarea și organizarea traversărilor ilegale ale frontierei prin Belarus către UE, participând astfel la instrumentalizarea migrației în scopuri politice.

Măsurile restrictive ale UE privind Belarusul se aplică în prezent unui număr total de 183 de persoane și 26 entități. Cei desemnați fac obiectul înghețării activelor, iar cetățenilor și întreprinderilor din UE li se interzice să le pună fonduri la dispoziție. În plus, persoanelor fizice li se aplică o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul UE sau să îl tranziteze.

”Uniunea Europeană nu va tolera instrumentalizarea orchestrată și motivată politic a ființelor umane de către regimul Lukașenko. Această strategie cinică de exploatare a persoanelor vulnerabile este o încercare abominabilă de a devia atenția de la nerespectarea continuă de către regim a dreptului internațional, a libertăților fundamentale și a drepturilor omului în Belarus. UE este unită în fața acestei provocări și utilizează toate instrumentele de care dispune pentru a respinge încercările de declanșare a unei crize la frontierele UE. Uniunea Europeană continuă să fie solidară cu populația din Belarus. Cea de a cincea rundă de sancțiuni constituie încă un exemplu al hotărârii noastre de a acționa atunci când sunt încălcate drepturile omului”, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Din octombrie 2020, UE și-a extins treptat măsurile restrictive având în vedere situația din Belarus.

La 21 și 22 octombrie 2021, Consiliul European a adoptat concluzii în care a declarat că nu va accepta nicio încercare a unor țări terțe de a instrumentaliza migranții în scopuri politice, a condamnat toate atacurile hibride la frontierele UE și a afirmat că va răspunde în consecință. Concluziile au subliniat că UE va continua să contracareze atacul hibrid aflat în derulare lansat de regimul din Belarus, inclusiv prin adoptarea de urgență a unor măsuri restrictive suplimentare împotriva persoanelor și a entităților juridice, în concordanță cu abordarea sa graduală.

La 15 noiembrie 2021, Consiliul a modificat criteriile de desemnare, pentru a permite aplicarea de măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor și entităților care organizează sau contribuie la activități desfășurate de regimul Lukașenko prin care se facilitează traversarea ilegală a frontierelor externe ale UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Regatul Unit și Danemarca își suplimentează sprijinul financiar și militar furnizat Ucrainei: Stăm umăr la umăr în fața ”invaziei lui Putin”

Published

on

© Oleksii Reznikov/ Twitter

Regatul Unit și Danemarca au anunțat că își vor spori ajutorul militar și financiar destinat Ucrainei. Miniștrii apărării ai celor două țări, Ben Wallace, respectiv Morten Bodskov, s-au întâlnit joi la Copenhaga cu omologul lor ucrainean, Oleksii Reznikov, pentru a discuta despre sprijinul pe termen lung pentru ţara est-europeană invadată de Rusia în 24 februarie, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Astfel, Londra a anunțat că va trimite sisteme de rachete cu capacitate de lansare multiplă (MLRS) în Ucraina, arată un comunicat al Ministerului britanic al Apărării.

În egală măsură, Marea Britanie va oferi un număr semnificativ de rachete de tip M31A1 cu ghidaj, care pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 80 km, permițând Ucrainei să continue să se apere.

”Această ultimă tranșă a sprijinului militar va permite forțelor armate ale Ucrainei să se apere împotriva agresiunii ruse. Sprijinul nostru continuu trimite un mesaj foarte clar: Marea Britanie și comunitatea internațională se opun acestui război ilegal și vor sta umăr la umăr, oferind ajutor militar defensiv Ucrainei pentru a o ajuta să se apere în fața invaziei lui Putin”, a dat asigurări Wallace.

Să nu uităm că trupele ucrainene au fost instruite în Marea Britanie cu privire la modul de utilizare a lansatoarelor, astfel încât să poată maximiza eficiența sistemelor.

Acest lucru vine în completarea angajamentului Marii Britanii de a instrui până la 10.000 de soldați ucraineni în ceea ce privește abilitățile de luptă ale infanteriei pe câmpul de luptă în următoarele luni. Canada, Danemarca, Suedia, Finlanda și Țările de Jos au anunțat că vor sprijini programul.

La rândul său, Danemarca a anunțat că va suplimenta cu 110 milioane de euro ajutorul financiar pentru Ucraina, a anunţat premierul danez Mette Frederiksen într-o conferinţă de presă, după reuniunea de la Copenhaga.

”Acesta este un război împotriva valorilor pe care sunt construite Europa şi lumea liberă. Astăzi ne reafirmăm angajamentul de a sprijini Ucraina”, a subliniat şefa executivului danez.

Noile măsuri, printre care trimiterea de instructori în Marea Britanie pentru a pregăti soldaţi ucraineni fără nicio experienţă militară sau cu experienţă limitată şi antrenarea de militari ucraineni pe teritoriul danez, vor duce valoarea totală a asistenţei Danemarcei pentru Ucraina la peste 3 miliarde de coroane daneze (415 milioane de euro).

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Emmanuel Macron și Boris Johnson subliniază importanța de a continua ”să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar”: Cooperarea bilaterală a ”făcut diferenţa în multe probleme internaţionale”

Published

on

© UK Prime Minister/ Facebook

Președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic demisionar, Boris Johnson, au salutat marți, în cursul unei discuții telefonice, cooperarea lor din ultimii ani și au punctat importanța de a continua ”să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Aceștia au discutat, de asemenea, despre criza alimentară provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Cei doi lideri și-au reiterat sprijinul pentru eforturile europene de a permite exportul pe cale rutieră și fluvială, în cadrul <<coridoarelor de solidaritate>>”, este menționat într-un comunicat al Palatului Elysee.

De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al Downing Street a informat că cei doi ”s-au felicitat reciproc pentru prietenia și camaraderia lor” și au apreciat că a lor cooperare bilaterală ”a făcut diferența în multe probleme internaționale”.

”Aceștia au fost de acord că eforturile britanice și franceze de a instrui și echipa trupele ucrainene fac o diferență semnificativă în război și că nu se poate permite instalarea unei oboseli în Occident cu privire la război”, mai este menționat într-un comunicat al Downing Street.

Emmanuel Macron, aflat în vacanţă la Fort Brégançon, în sudul Franţei, şi Boris Johnson s-au declarat, de asemenea, ”convinşi că relaţia bilaterală va continua să se consolideze în anii următori”.

Un summit este prevăzut între cele două ţări în următoarele luni, dar Boris Johnson nu va mai fi atunci în funcţie.

În pofida discuției cordiale, relația dintre cei doi lideri a cunoscut piscuri și văi de-a lungul timpului ca urmare a disputelor alimentate de Brexit, cu precădere în aceea ce privește pescuitul.

Premierul britanic a demisionat la începutul lui iulie după luni de scandaluri. Membrii Partidului Conservator votează în august pentru desemnarea succesorului acestuia care va fi cunoscut la 5 septembrie. Şefa diplomaţiei britanice, Liz Truss, este considerată favorită în faţa fostului ministru de finanţe.

Continue Reading

CHINA

SUA, Franța și Marea Britanie solicită Rusiei ”să pună capăt retoricii nucleare iresponsabile și periculoase”: Un război nuclear nu trebuie purtat niciodată

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Statele Unite, Franța și Marea Britanie au solicitat luni Rusiei să pună capăt retoricii sale nucleare ”periculoase”, Washingtonul punând presiune asupra Moscovei și Beijingului de a începe negocieri asupra controlului armelor nucleare, anunță France Presse, potrivit Agerpres.

Într-o declarație comună, Franţa, Marea Britanie şi SUA, ţări aliate şi deţinătoare de arme nucleare, subliniază că ”un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie purtat niciodată” şi că ”armele nucleare trebuie, atât timp cât vor exista, să servească doar unor scopuri de apărare, descurajare şi prevenire a unui război”.

”Ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, solicităm Rusiei să pună capăt retoricii nucleare iresponsabile și periculoase, să își respecte angajamentele internaționale și să se angajeze din nou – prin cuvinte și fapte – față de principiile consacrate în recenta declarație a liderilor privind prevenirea războiului nuclear și evitarea cursei înarmărilor”, este menționat în declarația comună.

Într-un comunicat separat, președintele american, Joe Biden, a amintit că Noul Tratat START  va expira în 2026.

În acest context, liderul de la Casa Albă și-a arătat disponibilitatea de a negocia un nou acord, evocând faptul că acest proces ”necesită un partener dispus să acționeze cu bună credință”.

”Agresiunea brutală și neprovocată a Rusiei în Ucraina a spulberat pacea în Europa și constituie un atac la principiile fundamentale ale ordinii internaționale. În acest context, Rusia ar trebui să demonstreze că este pregătită să reia lucrările privind controlul armelor nucleare cu Statele Unite. China are, de asemenea, responsabilitatea, în calitate de stat cu arme nucleare din cadrul TNP și membru al P5, de a se angaja în discuții care să reducă riscul de erori de calcul și să abordeze dinamica militară destabilizatoare. Nu există niciun beneficiu pentru niciuna dintre națiunile noastre, sau pentru lume, dacă ne opunem unui angajament substanțial privind controlul armelor și neproliferarea nucleară”, a fost invitația lansată de Joe Biden.

Noul Tratat START, încheiat în 2011 şi prelungit în 2021 pe o perioadă de cinci ani până la 4 februarie 2026, obligă SUA şi Rusia la limite verificabile pentru ICBM (rachete balistice intercontinentale), SLBM (rachete balistice lansate de pe submarine) şi bombardiere grele, dotate cu arme nucleare.

 

Continue Reading

Facebook

Daniel Buda31 mins ago

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

ROMÂNIA1 hour ago

Președintele Camerei Deputaților și ministrul Apărării, în vizită la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Marcel Ciolacu i-a asigurat pe militari de sprijinul său necondiționat pentru Armata României

U.E.2 hours ago

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

ROMÂNIA17 hours ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.19 hours ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA19 hours ago

Ziua Internațională a Tineretului. Nicolae Ciucă: Când ne-am asumat guvernarea, ne-am asumat și responsabilitatea pentru viitorul tinerilor

NEWS21 hours ago

Europa ar putea folosi rachetele companiei SpaceX după golul lăsat de rachetele rusești Soyuz. Directorul general ESA: Războiul din Ucraina a arătat că suntem prea dependenți de Rusia

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

U.E.22 hours ago

Cancelarul german respinge propunerea de eliminare a vizelor turistice pentru cetățenii ruși și promite Ucrainei suplimentarea ajutorului militar

U.E.24 hours ago

Estonia, strictă în privința accesului cetățenilor ruși pe teritoriul său. Doar cei cu vize acordate de alte state europene pot intra

ROMÂNIA2 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending