Connect with us

U.E.

UE ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina”: Rusia o acuză în mod absurd că își atacă propriul teritoriu

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Unitatea pentru combaterea dezinformării din cadrul Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina” colportate de ”ecosistemul de dezinformare” al Kremlinului, arătând într-un nou material cum Moscova se folosește de acest instrument pentru a-și susține eforturile din termen.

”Ucraina este din nou ținta principală a eforturilor de distragere a atenției și denaturării. Ucraina nu este o țintă neobișnuită a dezinformării pro-Kremlin. Din cele peste 13.500 de cazuri pe care le-am identificat, catalogat, expus și dezmințit din 2015, Ucraina este menționată în peste 5.200. Aceasta reprezintă aproape 40 % din toate cazurile din baza de date EUvsDisinfo”, semnalează unitatea mai sus amintită a Uniunii Europene, care a publicat la începutul acestei săptămâni un material prin care sunt demontate cele mai răspândite șapte mituri legate de conflictul ruso-ucrainean, evidențiindu-se două narațiuni:

Rusia dă vina pe Occident

În efortul său extins de a defăimă Ucraina și de a semăna confuzie în legătură cu tensiunile recente provocate de Moscova, Rusia folosește narațiunea potrivit căreia Ucraina este o marionetă în mâinile Occidentului.

Astfel, o serie de publicații au încercat să prezinte Ucraina ca pe un instrument al puterilor occidentale pentru a influența și destabiliza Rusia. Atât SUA, cât și Marea Britanie au primit o atenție deosebită, ca de fiecare dată.

Unitatea pentru combaterea dezinformării punctează că acesta este un tipar bine împământenit, deoarece reia constant povești precum: ”SUA se folosește de fantoma Ucrainei pentru confruntarea cu Rusia”, ”SUA, Marea Britanie și Canada au încercat să folosească Ucraina ca pe un berbec împotriva Rusiei”. De asemenea, se poate observa că posturile pro-Kremlin dau o notă și mai dramatică narațiunii, susținând că ” Ucraina este deja ocupată de SUA și de sateliții săi”.

Citiți și:
”Realitate vs. Ficțiune”: Departamentul de Stat al SUA demontează ”narațiunile false” ale propagandei ruse: Regimul Putin învinuiește victima, Ucraina, pentru agresiunea Rusiei

O altă narațiune este cea conform căreia Occidentul este pregătit să organizeze o operațiune sub stindard fals pentru a declanșa o confruntare directă cu forțele ruse masate la granița cu Ucraina. Această narațiune a luat diverse forme, de la acuzații la adresa Occidentului de provocări în spațiul informațional până la afirmația că instructorii occidentali creează un punct fierbinte la granița cu Rusia.

Există o tradiție în rândul dezinformatorilor pro-Kremlin de a disemina acuzații potrivit cărora Occidentul recurge la operațiuni sub stindard fals sau că Rusia este încercuită de NATO.

Totul este interconectat. Chiar așa este?

În multe privințe, dezinformatorii pro-Kremlin seamănă foarte mult cu oamenii care cred în conspirații. Ei văd legături peste tot, inclusiv acolo unde nu există. Întrucât Ucraina este în prezent principala țintă, aceștia au încercat să pună protestele din Kazahstan pe seama serviciilor secrete ucrainene, susținând că serviciile ”au coordonat acțiunile din Kazahstan”.

Nici Statele Unite nu au scăpat de astfel de acuzații, care au fost învinuite de agenții pro-Kremlin că au coordonat protestele din Kazahstan pentru a face presiuni asupra Rusiei înainte de negocierile de securitate dintre SUA și Rusia de la Geneva. Într-un alt demers, aceștia au arătat vag cu degetul spre o ”mână străină”, fără a proba însă informațiile.

NATO este descris drept agresor iar Rusia este ”o victimă a promisiunilor încălcate”, care nu au fost niciodată făcute

Un alt leitmotiv din manualul de dezinformare al Kremlinului a revenit, și anume că NATO este un bloc militar ostil al cărui obiectiv principal este de a provoca prejudicii Rusiei. Această temă uzată s-a repetat în ultimele două săptămâni, așa cum era de așteptat, având în vedere poziția Rusiei.

Când vine vorba de rolul NATO, Rusia nu se oprește aici. Moscova nu pare să înțeleagă nici conceptul de alianțe voluntare între țări democratice, susținând în mod fals că NATO ademenește Ucraina și țările scandinave și că NATO a promis în 1990 că nu se va extinde în Europa Centrală și de Est.

Deciziile cu privire la aderarea la NATO aparțin fiecărui candidat în parte și celor 30 de aliați NATO. Fiecare stat suveran își poate alege calea, iar statele limitrofe – în acest caz, Rusia – nu au dreptul să intervină.

Dincolo de demontarea acestor două narațiuni, unitatea pentru combaterea dezinformării din cadrul Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) destructurează șapte mituri răspândire de Kremlin pentru a legitima tensiunile create:

Primul mit: ”Tensiunile actuale sunt rezultatul unui comportament agresiv persistent al Ucrainei și al aliaților săi din Occident. Rusia nu face altceva decât să își apere interesele legitime și nu este responsabilă pentru acest conflict”

Fals: Adevărul este că Rusia continuă să încalce dreptul internațional, precum și alte acorduri la care s-a angajat. Prin anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și prin comiterea actelor de agresiune armată împotriva Ucrainei, Rusia, unul dintre membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, a încălcat cel puțin 12 tratate internaționale și bilaterale. Printre acestea se numără Carta ONU, Acordul de la Helsinki și Carta de la Paris, care garantează egalitatea suverană și integritatea teritorială a statelor, inviolabilitatea frontierelor, abținerea de la amenințare sau utilizare a forței și libertatea statelor de a alege sau de a-și schimba propriile acorduri de securitate.

Cu alte cuvinte, acțiunile Rusiei care subminează și amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, în special în Donbas, sunt ilegale. Acestea continuă să amenințe ordinea de securitate europeană în esența sa și pun în pericol ordinea internațională bazată pe reguli.

Al doilea mit: ”Situația din Ucraina a declanșat acest conflict. Există dovezi că Ucraina comite atrocități împotriva populației rusofone din estul țării. Rusia trebuie să intervină, nu în ultimul rând pentru că Ucraina și Rusia sunt <<o singură națiune>>”. Ucraina aparține pur și simplu ”sferei de influență privilegiată” a Rusiei.

Fals: Acuzațiile potrivit cărora Ucraina își atacă propriul teritoriu și își persecută propriii cetățeni sunt absurde. Pentru a impulsiona sprijinul intern pentru agresiunea militară a Rusiei, mass-media controlată de statul rus a încercat neobosit să denigreze Ucraina, acuzând-o de presupusul genocid din estul Ucrainei, făcând paralele nefondate cu nazismul și cu cel de-al Doilea Război Mondial și fabricând povești menite să sensibilizeze publicul.

În realitate, nu există nicio dovadă că rezidenții rusofoni sau de etnie rusă din estul Ucrainei se confruntă cu persecuții – ca să nu mai vorbim de genocid – din partea autorităților ucrainene. Acest lucru a fost confirmat în rapoartele publicate de Consiliul Europei, de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și de OSCE.

Afirmația recurent folosită că Ucraina și Rusia sunt ”o singură națiune” este unul dintre cele mai vechi mituri folosite împotriva Ucrainei. Chiar și dintr-o perspectivă istorică, acest argument nu se susține. Deși au rădăcini comune care datează din Rusia Kieveană, care a existat din secolul al IX-lea până la mijlocul secolului al XIII-lea, pur și simplu este complet eronat să susții că ucrainenii și rușii sunt o singură națiune 800 de ani mai târziu. În ciuda perioadelor lungi de dominație străină, Ucraina are o cultură și o identitate națională puternică și este o țară suverană.

Noțiunea de ”națiune integral rusă”, fără frontiere politice, este o construcție ideologică care datează din perioada Imperiului Rus și a fost folosită ca un instrument pentru a submina suveranitatea și identitatea națională ucraineană. Din 2014, guvernul rus a cultivat acest mit cu o vigoare reînnoită în încercarea de a raționaliza și justifica agresiunea sa militară împotriva Ucrainei.

Al treilea mit: ”Ucraina ar trebui să se îndrepte către Rusia, deoarece UE și Occidentul nu sunt interesate de această țară și au abandonat-o”

Fals: UE are un parteneriat strategic cu Ucraina. De fapt, Ucraina a devenit unul dintre cei mai apropiați parteneri ai UE, având un parteneriat consolidat în ultimii ani prin Acordul de asociere UE-Ucraina și prin Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător. În prezent, UE este cel mai mare partener comercial al Ucrainei, reprezentând peste 40% din schimburile sale comerciale. UE sprijină o gamă largă de programe în Ucraina în cadrul Parteneriatului estic al UE și sprijină Ucraina în punerea în aplicare a agendei sale de reformă. Din 2014, UE a acordat Ucrainei 17 miliarde de euro sub formă de împrumuturi și granturi.

Începând din 2014, UE a sprijinit ferm suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și a impus măsuri restrictive împotriva Rusiei pentru destabilizarea deliberată a Ucrainei, inclusiv în Peninsula Crimeea.

Al patrulea mit: ”Criza actuală este din vina NATO și a Occidentului. Dacă aceștia și-ar fi respectat promisiunea de a nu extinde alianța, Rusia nu s-ar fi simțit amenințată.”

Fals: O astfel de promisiune nu a fost făcută niciodată și nici nu a fost cerută vreodată de la NATO. Presa rusă controlată de stat a afirmat adesea că liderului sovietic Mihail Gorbaciov i s-a promis “verbal” că NATO nu se va extinde dincolo de Germania reunificată. De fapt, Gorbaciov însuși a negat această afirmație într-un interviu din 2014, spunând că ”subiectul <<expansiunii NATO>> nu a fost discutat deloc și nu a fost adus în discuție în acei ani. Spun acest lucru cu toată responsabilitatea. Nici măcar o singură țară din Europa de Est nu a ridicat problema, nici măcar după ce Pactul de la Varșovia a încetat să mai existe în 1991.”

Aceste așa-zise acorduri verbale sunt o ficțiune. Membrii NATO nu și-au luat niciodată angajamente politice sau obligatorii din punct de vedere juridic de a nu extinde Alianța dincolo de granițele Germaniei reunificate.

NATO, ca alianță defensivă, nu se ”extinde” în sens imperialist. Deciziile privind aderarea la NATO sunt la latitudinea fiecărui solicitant în parte și a celor 30 de aliați NATO. Fiecare stat suveran își poate alege calea, iar statele limitrofe – în acest caz, Rusia – nu au dreptul de a interveni.

Al cincilea mit:  ”Din cauza expansiunii agresive a NATO, Rusia este acum <<încercuită de dușmani>> și trebuie să se apere.”

Fals: Nicio țară sau alianță nu plănuiește să invadeze Rusia. Nimeni nu amenință Rusia. De fapt, UE și Ucraina sunt susținători fermi ai ordinii de securitate europene stabilite. Rusia este cea mai mare țară din lume din punct de vedere geografic, cu o populație de peste 140 de milioane de locuitori și are una dintre cele mai mari forțe armate din lume, cu cel mai mare număr de arme nucleare. Este absurd ca Rusia să fie prezentată ca fiind o țară aflată sub o amenințare acută. Din punct de vedere geografic, mai puțin de o șaisprezecime din frontiera terestră a Rusiei este cu membrii NATO. Din cele 14 țări cu care se învecinează Rusia, doar cinci sunt membre NATO.

De asemenea, nu există niciun argument care să sugereze că forța militară este singura soluție. Există mai multe organizații internaționale, acorduri bilaterale și formate în care Rusia se poate angaja într-un dialog cooperant și pașnic – de exemplu, în cadrul OSCE și al regimurilor de control al armelor.

Al șaselea mit: ”Rusia nu este responsabilă pentru tensiunile actuale din Ucraina. Ucraina a încălcat în mod deliberat acordurile de la Minsk, iar Occidentul continuă să înarmeze Ucraina. Rusia trebuie să reacționeze rapid prin apărarea granițelor sale. Provocarea vine din partea Occidentului.”

Fals: De fapt, Rusia este cea care a acumulat 140.000 de soldați și echipamente la granițele Ucrainei, inclusiv în Peninsula Crimeea, anexată ilegal.

Rusia este parte la acordurile de la Minsk, iar acestea sunt cele mai recente documente oficiale în care Rusia a afirmat suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Cu toate acestea, Rusia nu a respectat partea sa de punere în aplicare a acordurilor de la Minsk. Partea rusă și reprezentanții săi nu au reușit să pună în aplicare o încetare a focului, să retragă toate armele grele, să pună în aplicare schimbul de prizonieri politici în totalitate sau să asigure furnizarea de asistență umanitară pe baza unui mecanism internațional. Dimpotrivă, Rusia a consolidat formațiunile armate ilegale din estul Ucrainei. De asemenea, Rusia nu permite observatorilor OSCE și SMM acces neîngrădit, inclusiv la frontiera dintre Ucraina și Rusia, unde misiunea de monitorizare (foarte limitată) a fost întreruptă din cauza unui veto rusesc în vara anului 2021.

Al șaptelea mit: ”UE este slabă și irelevantă. De ce să ne mai obosim să vorbim cu UE?”

Fals: Nu este adevărat. Establishmentul politic rus a depus eforturi pentru a convinge lumea că UE este slabă și nu are niciun interes în promovarea păcii și securității internaționale. Oficialii ruși și mass-media de stat prezintă în mod obișnuit UE ca fiind irelevantă și incapabilă să gestioneze crizele, fie că este vorba de conflictul dintre Rusia și Ucraina, fie de orice altă problemă internațională. În ianuarie 2022, ministrul de externe Serghei Lavrov a mers atât de departe încât a acuzat UE de ”neputință”.

Faptul că Europa s-a bucurat de pace de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial este o dovadă suficientă pentru a infirma această afirmație. UE, în coordonare cu ONU, NATO, OSCE, Consiliul Europei, membrii G7 și alți parteneri internaționali, a adus contribuții tangibile la pace și securitate în regiunea europeană extinsă și dincolo de aceasta, inclusiv în Ucraina.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

Published

on

© European Union, 2012/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană lucrează la un plan pentru a se conforma cererilor președintelui rus Vladimir Putin de a plăti gazul furnizat în ruble fără a încălca sancțiunile, au declarat surse pentru Bloomberg.

Sursele prezente la o reuniune a Comisiei Europene, care a avut loc vineri în spatele ușilor închise, au declarat că noile îndrumări ar permite importatorilor de gaz să deschidă un cont la Gazprombank, deținută de statul rus, și să plătească în euro sau dolari, care vor fi apoi convertiți în ruble de către bancă.

Potrivit Bloomberg, sursele au declarat că firmele ar trebui să facă „o declarație clară că își consideră obligațiile îndeplinite odată ce plătesc în euro sau dolari, în conformitate cu contractele existente”.

Putin face presiuni pentru ca țările „neprietenoase” să plătească pentru gaz în ruble pentru a menține puterea unei monede care este susținută de controale stricte ale capitalului și de rate ridicate ale dobânzii, amenințând să întrerupă o linie care furnizează 45% din importurile de gaz ale UE.

Comisia încearcă acum să găsească o modalitate de a satisface cererile lui Putin fără a încălca din punct de vedere tehnic sancțiunile, indicând că plata într-un cont Gazprombank în euro sau dolari ar fi legală.

Cumpărătorii sunt obligați să deschidă două conturi Gazprombank: unul în moneda națională și unul în valută. Plata în rubla națională ar încălca sancțiunile, deși sursele au declarat că nu este clar dacă orientările actualizate vor schimba acest lucru.

Anterior, sursele au declarat că 20 de companii înființaseră deja conturi Gazprombank pentru a satisface cerințele lui Putin. Președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, calificase cererile drept „șantaj” și „o încălcare clară a contractului”.

Una dintre surse a declarat pentru Bloomberg că Germania, Ungaria, Italia și Franța au fost în general în favoarea planului, în timp ce Polonia a susținut că acesta nu oferă claritate juridică, iar alte state membre au fost confuze din cauza lipsei de orientări specifice.

Majoritatea țărilor UE au termene de plată pentru importurile de gaze din Rusia pentru sfârșitul lunii, moment în care nerespectarea cerințelor lui Putin ar putea duce la închiderea robinetelor, așa cum a fost cazul Poloniei și Bulgariei în aprilie.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

Published

on

© European Union 2021 - EP

Consiliul Uniunii Europene a decis luni să prelungească cu încă trei ani, până la 18 mai 2025, cadrul pentru măsurile restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință Uniunea Europeană și statele membre.

Potrivit unui comunicat al instituției, acest cadru permite UE să impună măsuri restrictive specifice persoanelor sau entităților implicate în atacuri cibernetice care au un impact semnificativ și constituie o amenințare externă la adresa UE sau a statelor sale membre.

De asemenea, pot fi impuse măsuri restrictive ca răspuns la atacuri cibernetice împotriva unor state terțe sau organizații internaționale, în cazul în care astfel de măsuri sunt considerate necesare pentru atingerea obiectivelor politicii externe și de securitate comune (PESC).

În prezent, sancțiunile se aplică în cazul a opt persoane și patru entități și includ înghețarea activelor și o interdicție de călătorie. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția celor care figurează pe listă. Aceste liste individuale vor continua să fie revizuite la fiecare 12 luni.

Decizia de a prelungi măsurile restrictive cu trei ani arată angajamentul ferm al UE de a-și spori reziliența și capacitatea de a preveni, descuraja și răspunde la amenințările cibernetice și la activitățile cibernetice rău intenționate, pentru a proteja securitatea și interesele europene.

În iunie 2017, UE a stabilit un cadru pentru un răspuns diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice rău intenționate (”set de instrumente de diplomație cibernetică”).

Cadrul permite UE și statelor sale membre să utilizeze toate măsurile PESC, inclusiv măsuri restrictive, dacă este necesar, pentru a preveni, descuraja și răspunde la activitățile cibernetice rău intenționate care vizează integritatea și securitatea UE și a statelor sale membre.

Cadrul UE pentru măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință Uniunea și statele sale membre a fost instituit în mai 2019.

UE își menține angajamentul față de un spațiu cibernetic global deschis, stabil, pașnic și sigur și, prin urmare, reiterează necesitatea de a consolida cooperarea internațională pentru a promova ordinea bazată pe norme în acest domeniu.

Continue Reading

SUA

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

Published

on

© Valdis Dombrovskis/ Twitter

Statele Unite și Uniunea Europeană au anunțat luni noi inițiative lanțurile de aprovizionare, securitatea alimentară, controlul exporturilor, tehnologia emergentă, infrastructura digitală și comerțul, arată o declarație comună emisă de președintele american Joe Biden și de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyene după cea de-a doua reuniune ministerială a Consiliului SUA – UE pentru comerț și tehnologie (TTC), desfășurată în Franța.

Creat în baza deciziilor de la summitul UE – SUA din iunie 2021 pentru a stabili regulile de conduită pentru o economie a secolului XXI și pentru tehnologiile digitale și emergente, TTC a devenit, în mai puțin de un an, un pilon al cooperării transatlantice. Potrivit Casei Albe, Statele Unite și UE și-au rezolvat problemele bilaterale de lungă durată, precum “dezacorduri privind tarifele vamale” și au “valorificat puterea parteneriatului nostru pentru a contracara practicile de denaturare a comerțului care nu sunt de piață și pentru a răspunde rapid la războiul lui Putin cu sancțiuni fără precedent și măsuri de control al exporturilor”.

La reuniunea din Franța, desfășurată sub auspiciile președinției franceze a Consiliului UE, Statele Unite au fost reprezentate de secretarul de stat Antony Blinken, secretarul pentru comerț Gina Raimondo și reprezentantul pentru comerț al Statelor Unite, Katherine Tai, iar Uniunea Europeană de vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis.

Au mai participat și miniștrii francezi de externe și de finanțe, Jean-Yves Le Drian și Bruno Le Maire, în timp ce din partea Comisiei Europene a mai fost prezent și comisarul european pentru piață internă Thierry Breton.

Oficialii participanți “au construit pe o bază solidă și au anunțat noi inițiative privind lanțurile de aprovizionare, securitatea alimentară, controlul exporturilor, tehnologia emergentă, infrastructura digitală, comerțul și multe altele. Aceste inițiative vor consolida valorile noastre comune, vor susține competitivitatea noastră globală și vor aduce beneficii lucrătorilor și familiilor de pe ambele maluri ale Atlanticului”, au consemnat Biden și von der Leyen.

“Pornind de la aceste succese, Statele Unite și Uniunea Europeană, unde locuiesc 780 de milioane de persoane care împărtășesc valori democratice și care au cea mai mare relație economică din lume, vor avansa agenda TTC în ceea ce privește o serie de politici și inițiative economice și tehnologice critice menite să consolideze economiile noastre bilaterale, să facă față provocărilor geopolitice actuale și să actualizeze regulile economiei globale”, a mai precizat Casa Albă.

Conform administrației americane și Comisiei Europene, Consiliul pentru comerț și tehnologie SUA – UE a ajuns la o serie rezultate-cheie:

Intensificarea schimbului de informații privind exporturile de tehnologie critică din SUA și UE cu un accent inițial pe Rusia și pe alți potențiali evazioniști ai sancțiunilor;

Coordonarea politicilor de acordare a licențelor din SUA și UE și cooperarea cu parteneri din afara Statelor Unite și a Uniunii Europene;

Elaborarea unei foi de parcurs comune privind instrumentele de evaluare și de măsurare pentru inteligență artificială și o gestionare a riscurilor, precum și a unui proiect comun privind tehnologiile de îmbunătățire a confidențialității;

– Crearea unui mecanism de informare strategică în materie de standardizare (SSI) între SUA și UE pentru a permite schimbul de informații privind dezvoltarea standardelor internaționale;

Un sistem de avertizare timpurie pentru a prevedea și a aborda mai bine eventualele perturbări ale lanțului de aprovizionare cu semiconductori, precum și o abordare transatlantică a investițiilor în semiconductori, menită să asigure securitatea aprovizionării;

– Un grup operativ specializat pentru a promova utilizarea furnizorilor de TICS de încredere/care nu prezintă riscuri ridicate, prin finanțarea implementărilor în țările terțe;

Un nou cadru de cooperare privind aspectele legate de integritatea informațiilor în situații de criză, în special pe platformele digitale, cu accent pe problemele actuale legate de agresiunea rusă, inclusiv acțiunile Rusiei de manipulare și cenzurare a informațiilor;

Un dialog privind comerțul și munca, axat pe părțile interesate, pentru a discuta opțiunile de politică în vederea promovării drepturilor muncii recunoscute la nivel internațional și pentru a ajuta lucrătorii și firmele să realizeze cu succes tranziții digitale și ecologice, să rămână competitive la nivel mondial și să se bucure de o prosperitate largă și favorabilă incluziunii;

– Un dialog timpuriu privind preocupările comerciale comune referitoare la măsurile sau inițiativele țărilor terțe și un mecanism de consultare în fază incipientă cu privire la barierele bilaterale care pot dezavantaja economia transatlantică;

– Un dialog politic menit să elaboreze răspunsuri la provocările globale în materie de securitate alimentară cauzate de agresiunea rusă în Ucraina;

– Un ghid SUA-UE privind cele mai bune practici în materie de securitate cibernetică pentru întreprinderile mici și mijlocii, ale căror activități sunt afectate în mod disproporționat de amenințările cibernetice.

Citiți și UE și SUA, gata să își unească eforturile pentru a aborda potențialele perturbări asupra lanțului de aprovizionare cu semiconductori și pentru a combate dezinformarea rusă

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA55 mins ago

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO1 hour ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO2 hours ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE3 hours ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

SUA4 hours ago

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII4 hours ago

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO1 day ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO1 day ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL1 day ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO1 day ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

Team2Share

Trending