Connect with us

CONSILIUL UE

UE sancționează 33 de persoane și 2 entități în privința morții lui Navalnîi, condamnând uciderea lentă a opozantului rus de către regimul de la Kremlin

Published

on

© European Union

Corespondență din Bruxelles

Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să impună măsuri restrictive împotriva a 33 de persoane și a două entități legate de moartea subită, într-o colonie penitenciară strictă, a politicianului rus de opoziție Aleksei Navalnîi, decizia fiind luată în cadrul Regimului global de sancțiuni în domeniul drepturilor omului al Uniunii Europene, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Uciderea lentă a lui Aleksei Navalnîi de către regimul de la Kremlin este o reamintire brutală a disprețului total al acestuia față de viața umană. Sancțiunile de astăzi demonstrează determinarea noastră de a trage la răspundere conducerea politică și autoritățile rusești pentru încălcarea continuă a drepturilor omului în Rusia. În același timp, știm că Putin nu este Rusia, iar Rusia nu este Putin. Vom continua să sprijinim societatea civilă și vocile independente din Rusia“, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate.

Noile liste includ coloniile penitenciare în care Aleksei Navalnîi a fost deținut din iunie 2022 până la moartea sa, colonia corecțională IK-6 și colonia corecțională de maximă securitate IK-3.

Ambele colonii sunt cunoscute pentru că exercită presiuni fizice și psihologice, izolare totală, tortură și violență asupra deținuților.

În ambele locuri, arată UE, Navalnîi a suferit abuzuri, inclusiv prin izolarea repetată într-o celulă de pedeapsă și tratamente crude, inumane și degradante, ceea ce a dus la deteriorarea gravă a sănătății sale. Șeful IK-3, Vadim Kalinin, și diverși șefi adjuncți ai coloniei au fost, de asemenea, sancționați.

În plus, Consiliul a decis să includă membri ai sistemului judiciar, precum Andrey Suvorov, care l-a condamnat anul trecut pe Alekei Navalnîi la 19 ani într-o colonie cu regim special în condiții inumane, pe Kirill Nikiforov, care a respins acțiunea sa împotriva IK-6 pentru a face apel la transferul său într-o celulă de pedeapsă timp de 12 zile, și Evgenia Nikolaeva și Natalia Dudar, care au emis o serie de hotărâri împotriva opozanților politici, inclusiv a domnului Navalnîi, contribuind astfel la represiunea politică din Rusia.

Pe alte liste figurează funcționari de nivel înalt din sistemul penitenciar și din cadrul Ministerului Justiției care fie au fost responsabili de executarea pedepselor cu închisoarea ale lui Aleksei Navalnîi, precum și ale altor opozanți politici, fie nu au asigurat protecția drepturilor și libertăților omului și ale cetățenilor.

Odată cu listele de astăzi, măsurile restrictive în cadrul regimului global de sancțiuni al UE în domeniul drepturilor omului se aplică în prezent unui număr de 104 persoane fizice și juridice și 23 de entități din mai multe țări.

Persoanele enumerate în cadrul regimului de sancțiuni fac obiectul unei înghețări a activelor, iar furnizarea de fonduri sau de resurse economice, direct sau indirect, către acestea sau în beneficiul lor, este interzisă. În plus, persoanelor fizice enumerate li se aplică o interdicție de călătorie în UE.

UE continuă să condamne cu fermitate extinderea severă a legislației restrictive și reprimarea sistematică și tot mai intensă a societății civile și a apărătorilor drepturilor omului, precum și reprimarea continuă a presei independente, a jurnaliștilor și a lucrătorilor din mass-media, a membrilor opoziției politice și a altor voci critice care activează pe întreg teritoriul Federației Ruse și în afara țării.

La 19 februarie 2024, în declarația Înaltului Reprezentant în numele UE cu privire la moartea lui Alekei Navalnîi, UE și-a exprimat indignarea față de moartea opozantului rus și a reamintit condamnarea sa repetată a otrăvirii acestuia și a acțiunilor motivate politic întreprinse împotriva sa, inclusiv încarcerarea și relele tratamente aplicate în sistemul penitenciar.

Acesta a subliniat că UE nu va precupeți niciun efort pentru a trage la răspundere conducerea politică și autoritățile rusești pentru moartea sa și va impune sancțiuni suplimentare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Țările UE au adoptat o declarație prin care își propun ca Europa să preia controlul asupra infrastructurii critice de telecomunicații și de conectare digitală

Published

on

© EU2024BE

Miniștrii telecomunicațiilor din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat vineri Declarația de la Louvain-la-Neuve, concentrată pe două obiective majore legate de revoluția digitală a Europei, vizând îmbunătățirea securității cibernetice și a securității infrastructurii de comunicații și o piață unică europeană armonizată, competitivă și durabilă.

“Miniștrii europeni ai telecomunicațiilor doresc ca Europa să preia controlul asupra infrastructurii sale de conectare digitală. Această suveranitate permite Europei și cetățenilor săi să fie mai reziliente în fața unor eventuale atacuri cibernetice și incidente tehnice care afectează infrastructurile critice de comunicații”, se arată în declarația adoptată sub auspiciile președinției belgiene a Consiliului UE și consultată de CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, în Declarația de la Louvain-la-Neuve, pentru prima dată, cei 27 și-au unit forțele în jurul unei intenții comune de a se dota cu instrumente care să protejeze cetățenii online, garantându-le în același timp libertatea de exprimare.

Miniștrii Telecomunicațiilor au discutat despre securitate și interese strategice.

Digitalizarea aduce cu sine oportunități și posibilități, dar, în același timp, atacurile cibernetice sunt doar câteva dintre amenințările pe care o societate digitală trebuie să le ia în considerare. Pe fondul turbulențelor internaționale, miniștrii au recunoscut că infrastructurile noastre critice trebuie să rămână în primul rând în mâini europene“, arată sursa citată.

Proliferarea profilurilor false poate reprezenta, de asemenea, o amenințare majoră la adresa democrației online.

Declarația de la Louvain-la-Neuve încredințează Comisiei Europene sarcina de a crea instrumente opționale, sub forma unei semnalizări standardizate, care să permită atât utilizatorilor, cât și platformelor, să fie informați sau să furnizeze informații cu privire la veridicitatea profilurilor cu care interacționăm în lumea digitală.

Citiți și “Why Telecoms Matters”: Conectivitatea și digitalizarea pot juca un rol esențial în îmbunătățirea competitivității europene, subliniază Vodafone într-un raport privind importanța telecomunicațiilor

Statele membre, prin intermediul miniștrilor telecomunicațiilor, își afirmă hotărârea de a-și proteja cetățenii, în special tinerii, de conținutul online dăunător.

Securitatea, durabilitatea și competitivitatea unei piețe unice digitale au fost principalele subiecte ale celorlalte discuții dintre miniștrii europeni ai telecomunicațiilor, care consideră că este esențial să se asigure că toți europenii sunt conectați, indiferent dacă locuiesc în zone rurale sau urbane, și că drepturile consumatorilor sunt strict protejate.

Statele membre au subliniat, de asemenea, importanța unei piețe unice europene a telecomunicațiilor. În prezent, fiecare stat membru are propriile norme care reglementează telecomunicațiile. Armonizarea acestor norme la nivel european va deschide calea pentru investiții și inovare.

Miniștrii europeni ai telecomunicațiilor au convenit că revoluția digitală trebuie să fie durabilă. Digitalizarea poate promova o societate durabilă. În acest sens, miniștrii telecomunicațiilor au afirmat că este esențial ca însăși piața telecomunicațiilor să treacă la o viteză superioară, vizând eficiența energetică și utilizând materii prime regenerabile.

“Evoluția către o piață mai unificată a telecomunicațiilor în Europa, cu o reglementare stabilită la nivel european, stimulează investițiile și inovarea. Sunt încântat că suntem de acord asupra acestui aspect și că a fost recunoscută importanța sustenabilității în sectorul telecomunicațiilor. Salut, de asemenea, discuția deschisă în cadrul căreia statele membre au făcut un bilanț al potențialelor amenințări digitale și au convenit asupra necesității unei vigilențe sporite” a declarat ministrul belgian al telecomunicațiilor și co-președinte al Consiliului Telecomunicații.

“Profilurile false se află la baza amenințărilor digitale, cum ar fi phishing-ul, răspândirea de informații false și hărțuirea cibernetică. Declarația de la Louvain-la-Neuve deschide calea pentru mai multă democrație online și o mai mare protecție pentru cei mai vulnerabili, cum ar fi copiii. Ea oferă utilizatorilor de internet și platformelor posibilitatea de a face diferența între un profil fals și unul verificat, verificabil sau anonim. Aceasta îi protejează pe cetățenii europeni și îi încurajează să își asume responsabilitatea pentru consumul de conținut digital. Sunt mândru că Belgia, prin intermediul președinției sale, a reușit să unească cei 27 de membri în jurul acestui proiect, care îmi este foarte drag”, a declarat secretarul de stat belgian pentru digitalizare și co-președinte al Consiliului Telecomunicații, Mathieu Michel.

“”Ne-am întâlnit astăzi pentru a discuta chestiuni de importanță crucială: protecția utilizatorilor vulnerabili online, viitorul infrastructurii noastre de telecomunicații, precum și securitatea economică și politica industrială în domeniul digital și al conectivității. Această discuție fructuoasă ne va ajuta să avansăm în misiunea noastră de a consolida competitivitatea și securitatea economică a Europei în sectorul digital și al telecomunicațiilor”, a conchis comisarul european pentru piața internă, industrie, turism, agenda digitală, audiovizual, apărare și spațiu, Thierry Breton.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Undă verde pentru directiva UE privind recuperarea și confiscarea activelor provenite din infracțiuni. Statele UE trebuie să o includă în legislația națională în 30 luni

Published

on

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri un act legislativ care stabilește norme minime la nivelul UE privind urmărirea, identificarea, indisponibilizarea, confiscarea și gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni în legătură cu o gamă largă de infracțiuni, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Directiva va pune la dispoziția statelor membre mecanisme mai eficiente de luptă împotriva criminalității organizate și a profiturilor ilegale asociate. De asemenea, va obliga țările UE să se asigure că autoritățile dispun de resursele de care au nevoie pentru activitățile lor. Normele se vor aplica, de asemenea, în cazul încălcării sancțiunilor.

Indisponibilizare și confiscare

Statele membre vor trebui să permită indisponibilizarea bunurilor și, în cazul unei condamnări definitive, confiscarea instrumentelor și a produselor provenite dintr-o infracțiune. În plus, acestea vor trebui să adopte norme care să le permită să confiște bunuri a căror valoare corespunde produselor infracțiunii.

În cazul în care active sau bunuri de o valoare echivalentă sunt transferate unui terț, și confiscarea acestora trebuie să fie posibilă dacă terțul știa sau ar fi trebuit să știe că scopul transferului sau al achiziției a fost evitarea confiscării.

Noile norme vor permite, de asemenea, statelor membre să confiște averile nejustificate în cazul în care bunurile respective sunt legate de un act săvârșit prin intermediul unei organizații criminale și generează beneficii economice substanțiale.

Birourile de recuperare și gestionare a activelor

Birourile de recuperare a activelor, responsabile cu cooperarea transfrontalieră, vor fi consolidate. Acestea vor sprijini autoritățile naționale și Parchetul European în investigațiile privind urmărirea activelor. Birourile vor avea acces la bazele de date și registrele relevante pentru îndeplinirea acestor sarcini.

Birourile de gestionare a activelor vor fi desemnate de statele membre și vor gestiona direct bunurile indisponibilizate sau confiscate sau vor oferi sprijin altor organisme competente. Noul act legislativ prevede, de asemenea, vânzarea bunurilor indisponibilizate, în anumite condiții și chiar înainte de confiscarea definitivă, de exemplu dacă acestea sunt perisabile.

Directiva va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea la dispoziție 30 de luni pentru a încorpora dispozițiile directivei în legislația națională.

Potrivit datelor Europolului, organizațiile criminale obțin venituri estimate că se ridică la cel puțin 139 de miliarde EUR pe an.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările UE au adoptat directiva prin care, până în 2030, toate clădirile noi vor avea emisii zero de gaze cu efect de seră. Până în 2050, toate clădirile din UE vor avea emisii zero

Published

on

© European Union, 2020 - Source: EC

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri în mod oficial o directivă revizuită privind performanța energetică a clădirilor, actul legislativ urmând a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a sărăciei energetice în UE, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În prezent, clădirile reprezintă peste o treime din emisiile de gaze cu efect de seră în UE. Conform noilor norme, până în 2030, toate clădirile noi ar trebui să fie clădiri cu emisii zero, iar până în 2050 parcul de clădiri din UE ar trebui să fie transformat în clădiri cu emisii zero.

Pentru clădirile nerezidențiale, directiva revizuită introduce standarde minime de performanță energetică care garantează că aceste clădiri nu depășesc cantitatea maximă specificată de energie primară sau finală pe care o pot utiliza anual pe m2. Conform noilor norme, în 2030, toate clădirile nerezidențiale vor fi peste 16% din clădirile cu cele mai slabe performanțe, iar până în 2033 peste 26% din clădirile cu cele mai slabe performanțe în ceea ce privește performanța energetică. Acest lucru va duce la o eliminare treptată a clădirilor nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe.

Statele membre pot alege să excepteze anumite clădiri specifice de la aceste norme, cum ar fi clădirile istorice, lăcașurile de cult sau clădirile deținute de forțele armate.

Statele membre se vor asigura, de asemenea, că media consumului de energie primară a clădirilor rezidențiale va fi redusă cu 16% în 2030 și cu 20-22% în 2035. Cel puțin 55% din reducerea consumului de energie va fi realizată prin renovarea celor 43% dintre clădirile rezidențiale cu cele mai slabe performanțe.

În eforturile lor de renovare, statele membre vor pune în aplicare măsuri de asistență tehnică și de sprijin financiar, cu accent pe gospodăriile vulnerabile.

Pentru a decarboniza sectorul clădirilor, planurile naționale de renovare a clădirilor vor include o foaie de parcurs în vederea eliminării treptate a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040.

Noile norme vor asigura desfășurarea unor instalații adecvate de energie solară în clădirile noi, în clădirile publice și în clădirile nerezidențiale existente care fac obiectul unor lucrări de renovare care necesită o autorizație.

De asemenea, acestea vor prevedea o infrastructură de mobilitate durabilă, inclusiv puncte de reîncărcare pentru mașinile electrice în interiorul sau lângă clădiri, pre-cabluri sau conducte pentru a găzdui infrastructura viitoare și locuri de parcare pentru biciclete.

Directiva urmează să fie semnată și publicată în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a încorpora dispozițiile directivei în legislația națională. Comisia va revizui directiva până în 2028, în lumina experienței dobândite și a progreselor înregistrate în timpul punerii sale în aplicare.

La 15 decembrie 2021, Comisia a înaintat Parlamentului European și Consiliului o propunere de reformare a directivei privind performanța energetică a clădirilor. Directiva face parte din pachetul “Fit for 55”, care stabilește viziunea pentru realizarea unui stoc de clădiri cu emisii zero până în 2050.

Directiva existentă, revizuită ultima dată în 2018, stabilește cerințe minime pentru performanța energetică a clădirilor noi și a clădirilor existente care sunt în curs de renovare. Aceasta stabilește o metodologie pentru calcularea performanței energetice integrate a clădirilor și introduce o certificare a performanței energetice a clădirilor.

Directiva revizuită este esențială pentru îndeplinirea principiului “eficiența energetică pe primul loc”, așa cum se subliniază în Strategia valului de renovare, care a fost publicată de Comisia Europeană în octombrie 2020.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA17 mins ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Emiratelor Arabe Unite: Pe timp de pace putem construi. Asigurarea securității în zonele noastre va contribui la impulsionarea relațiilor comerciale

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Argentina cere să devină “partener global” NATO: Ministrul argentinian al apărării i-a înmânat lui Mircea Geoană o scrisoare de intenție în acest sens

SUA2 hours ago

“Mișcă-te Europa!”: Donald Trump cere Europei să furnizeze mai mulți bani pentru a ajuta Ucraina

SCHENGEN2 hours ago

Schengen: Comisia Europeană a propus Consiliului UE să stabilească data eliminării controalelor la frontierele terestre pentru România și Bulgaria

ROMÂNIA DIGITALĂ11 hours ago

Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre

SUA16 hours ago

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

U.E.17 hours ago

UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro

ROMÂNIA17 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE

ROMÂNIA18 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending