Connect with us

U.E.

UE se poziționează ca promotor vocal al campaniei pentru sporirea încrederii în vaccinuri care salvează vieți. În România, 20% dintre români cred că vaccinurile nu sunt sigure, iar 16% cred că sunt ineficiente

Published

on

Foto: whitesession on Pixabay

Informațiile precise și transparente privind vaccinarea trebuie puse la dispoziția pacienților și a publicului larg, iar UE ia măsuri. În cadrul acțiunilor-cheie adoptate în cadrul Recomandării Consiliului din 7 decembrie 2018, Comisia Europeană a găzduit ieri, 4 martie, la Bruxelles, prima întâlnire a Coaliției pentru vaccinare, reunind asociațiile europene ale lucrătorilor din domeniul sănătății, precum și asociațiile studenților relevanți în domeniu, se arată într-un comunicat al Comisiei.

Coaliția a fost, de asemenea, înființată, deoarece Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat evitarea vaccinului drept una dintre amenințările globale majore și a confirmat că 1,5 milioane de decese ar putea fi evitate dacă s-ar îmbunătăți acoperirea acțiunilor de imunizare. Coaliția vizează în continuare sporirea încrederii în vaccinuri și îmbunătățirea utilizării vaccinării de către cetățeni.

Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, a declarat:

,,Sunt foarte mândru că am văzut atât de mulți profesioniști din domeniul sănătății care participă astăzi la reuniunea inițială a Coaliției pentru vaccinare – primul rezultat al recomandării Consiliului. Fiind primii interlocutori în furnizarea de informații corecte cu privire la vaccinarea pacienților, rolul lucrătorilor din domeniul sănătății în a ne face viața tuturor mai sigură este imens. Salut cu fermitate angajamentul Coaliției de a face vaccinarea cea mai ușoară alegere și le doresc succes în munca lor valoroasă.”

Acțiuni la nivelul UE

În ciuda rezultatelor sale strălucitoare, mai multe țări ale UE și țările vecine se confruntă în prezent cu focare fără precedent de boli care pot fi prevenite prin vaccinare din cauza ratelor insuficiente de acoperire a vaccinării. Accesul inegal la vaccinuri și scăderea încrederii publicului în vaccinare sunt un motiv de îngrijorare și o provocare majoră pentru experții în domeniul sănătății publice.

În decembrie 2018, Consiliul a adoptat o recomandare de consolidare a cooperării UE în domeniul bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. Recomandarea se axează pe trei piloni principali: combaterea ezitării la utilizarea vaccinurilor și îmbunătățirea acoperirii vaccinării, politici de vaccinare durabile în UE și coordonarea la nivel european și contribuția la sănătatea globală. Aceasta insistă asupra unei mobilizări orientate spre grupurile vulnerabile, solicită consolidarea formării în materie de vaccinare în programele medicale și exploatează sinergiile cu e-sănătatea și tehnologiile digitale pentru a crea registre electronice de vaccinare pentru toți cetățenii UE.

La acea vreme, Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, declara:

,,Salut fără echivoc adoptarea recomandării și invit toate statele membre să pună în aplicare acțiunile convenite în cadrul acesteia. Ele pot conta pe sprijinul meu complet și sper că pot conta pe al lor. Voi rămâne un promotor neobosit pentru vaccinurile care salvează vieți și voi colabora cu toate statele membre și cu actorii relevanți pentru a menține imunizarea pe agendele europene și globale în materie de sănătate. Anul viitor, voi lansa o coaliție de vaccinare, iar președintele Juncker va găzdui un Summit global de vaccinare, sub conducerea UE, pentru a realiza eforturi veritabile și strategice în acest domeniu. În plus, Comisia va înființa un portal european de informare privind vaccinarea pentru a furniza dovezi on-line, obiective, transparente și actualizate privind beneficiile și siguranța vaccinurilor.”

Deși politica de vaccinare este o competență a autorităților naționale, Comisia Europeană ajută țările UE cu coordonarea politicilor și programelor lor. 

Țările UE sunt, astfel, încurajate să elaboreze și să pună în aplicare planuri naționale de vaccinare cu inițiative de îmbunătățire a gradului de acoperire și să introducă controale de rutină privind stadiul de vaccinare la nivel intern.

Comisia Europeană și-a consolidat în 2018 sprijinul acordat eforturilor naționale de vaccinare pentru creșterea gradului de acoperire, inclusiv prin pregătirea unei acțiuni comune privind vaccinarea, cofinanțată prin Programul de Sănătate, în valoare de 3,55 milioane de euro. Acțiunea comună lansată anul trecut abordează problema reticenței la vaccin și încearcă să sporească acoperirea vaccinării în UE. Acest efort este coordonat de INSERM (Franța) și implică 23 de țări (printre care 20 de țări din UE).

De asemenea, Acțiunea Comună contribuie la consolidarea cooperării între grupurile consultative naționale de imunizare (NITAG) în vederea creșterii transparenței și a încrederii în procesul de luare a deciziilor privind introducerea de noi vaccinuri.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

După ce a fost supus unei intervenții chirurgicale, Jean-Claude Juncker, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, este așteptat să revină la birou săptămâna viitoare

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este așteptat să își reînceapă activitatea la birou, săptămâna viitoare, după ce acesta a fost supus unei intervenții chirurgicale, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Președintele Comisiei „s-a întors acasă de la spital”, a declarat purtătorul de cuvânt, Annika Breidthardt, în timpul ședinței de presă zilnice a Comisiei Europene. El „este acasă, se recuperează bine și îl așteptăm înapoi la birou săptămâna viitoare”, a adăugat ea.

Juncker a fost supus unei intervenții chirurgicale pe 11 noiembrie pentru a trata un anevrism, a spus Mina Andreeva, adăugând că starea de sănătate a președintelui executivului european se încadrează în parametrii normali, însă operația ”trebuie efectuată”.

Jean-Claude Juncker, al cărui mandat în fruntea Comisiei Europene a fost prelungit cu 30 de zile din cauza amânării formării și validării Comisiei conduse de Ursula von der Leyen, a mai fost operat și în vara acestui an, fiind supus unei intervenții chirurgicale de extirpare a vezicii biliare, motiv pentru care a absentat de la summitul G7 din Franța.

Președintele Comisiei Europene a participat luna această la ultimul său Consiliu European și s-a adresat, pentru ultima oară, plenului Parlamentului European, prezentând bilanțul celor cinci ani de mandat.

Veteran al istoriei europene, cu un record de 600 de reuniuni europene la care a participat, între care aproape 150 de Consilii Europene și peste 100 de sesiuni plenare ale Parlamentului European, Jean-Claude Juncker a anunțat de multe ori, public, că se va retrage din viața politică după încheierea mandatului în fruntea Comisiei Europene.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a fost primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro.

Din 1 noiembrie 2014 este președintele Comisiei Europene, executiv pe care el însuși l-a intitulat ”Comisia ultimei șans”.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurostat: România a alocat în 2017 doar 14% din PIB pentru protecția socială, cel mai mic procent înregistrat de o țară mebmbră a Uniunii Europene

Published

on

În anul 2017, România a alocat doar 14% din Produsul Intern Brut pentru protecţia socială, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat de o ţară membră UE şi totodată la jumătate faţă de media de 27,9% din PIB înregistrată la nivelul Uniunii, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Comparativ, în 2017 procentul din PIB alocat pentru protecţia socială a fost de peste 30% în Franţa (34%), Danemarca (32%) şi Finlanda (31%), informează Agerpres.

© Eurostat

Cea mai mare parte a prestațiilor de protecție socială în aproape toate statele membre s-au concentrat pe ponderea beneficiilor pentru bătrânețe și supraviețuitori, după cum umrează: Cea mai mare s-a înregistrat în Grecia (63%), Portugalia și Italia (ambele 58%), România și Cipru (ambele 56%), în timp ce a fost cea mai mică în Irlanda (34%), Germania. și Danemarca (39%) și Luxemburg (40%).

Beneficiile de sănătate / îngrijire medicală și de invaliditate au reprezentat 37% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017. Printre statele membre, ponderea acestor prestații a variat de la 23% în Cipru și 26% în Grecia la 45% în Irlanda, 44 % în Croația și Germania, 43% în Olanda și 42% în Estonia.

Beneficiile pentru familie și copii au reprezentat puțin sub 9% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017, ajutoarele pentru șomaj  4%, iar pentru locuințe și excluderea socială, de asemenea, 4%. Ponderea prestațiilor familiale în total a variat de la 4% în Olanda și 5% în Portugalia și Spania la peste 15% în Luxemburg și 13% în Polonia și Estonia.

Beneficiile pentru șomaj au variat între mai puțin de 1% în România și 1% în Regatul Unit până la 9% în Irlanda și 8% în Spania. Beneficiile pentru locuință și excludere socială au variat de la 1% sau mai puțin în Polonia, Portugalia și Estonia la 9% în Cipru și 7% în Danemarca, Olanda și Regatul Unit.

© Eurostat

Cheltuielile și încasările pentru protecția socială sunt calculate în conformitate cu ESSPROS (Sistemul European de Integrare Socială și Statistica Protecției). Cheltuielile includ prestațiile sociale, cheltuielile de administrare și alte cheltuieli aferente schemei de protecție socială. Prestațiile sociale sunt „brute”.

Mai multe detalii sunt disponibile în Manualul ESSPROS și ghidul utilizatorului, disponibil pe site-ul web Eurostat. Sunt date despre cheltuieli (brute) și încasări în termeni nominali, adică la prețuri curente și la cursurile de schimb curente. Datele sunt provizorii pentru mai multe state membre.

Continue Reading

Maria Grapini

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a cerut Comisiei Europene măsuri împotriva discriminării agricultorilor români pe piața internă

Published

on

© Maria Grapini/ arhivă

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a cerut Comisiei Europene măsuri împotriva discriminării agricultorilor români pe piața internă, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Europarlamentarul Maria Grapini a revenit, recent, în cadrul demersurilor oficiale de sprijinire a fermierilor români, cu o întrebare directă, adresată Comisiei Europene, pe care a intitulat-o: Înlăturarea discriminării în interiorul pieței europene și deschiderea de noi piețe pentru producătorii agricoli.

,,Politica agricolă comună este necesară pentru viitorul Europei. Din păcate, de 12 ani de când România a devenit stat membru cu drepturi depline al UE, agricultorii din România, fermierii români, nu beneficiază de același nivel al subvenției ca ceilalți fermieri din statele membre. Ce va întreprinde Comisia Europeană pentru a elimina această discriminare existentă în interiorul pieței interne și totodată ce demersuri va întreprinde pentru deschiderea de noi piețe pentru producătorii europeni?”, a scris Maria Grapini Comisiei Europene.

În răspunsul oferit europarlamentarului român, CE precizează că suma totală disponibilă pentru sprijin în cadrul politicii agricole comune (PAC), inclusiv valoarea prealocărilor naționale pentru plățile directe, pentru schemele de ajutoare sectoriale și pentru dezvoltarea rurală, depinde de principiile și cuantumurile stabilite în cadrul financiar multianual și în legislația sectorială.

În comunicat se precizează că executivul european evită, practic, un răspuns tranșant, susținând că  suma pe care o poate primi un agricultor depinde de o serie de factori privind exploatația sa și modul în care statul membru pune în aplicare politica Uniunii, inclusiv valoarea cofinanțării naționale.

,,Pe lângă sprijinul PAC, situația economică a exploatațiilor individuale este, de asemenea, afectată de factori precum costul forței de muncă și al terenurilor, care variază în mod semnificativ de la un stat membru la altul. Comisia a propus continuarea convergenței plăților directe la nivelul statelor membre în cadrul PAC în perioada 2021-2027. Uniunea Europeană s-a angajat în direcția susținerii unei agende ambițioase în cadrul negocierilor comerciale și în favoarea punerii efective în aplicare a acordurilor comerciale. Acest lucru deschide noi piețe pentru producătorii din UE și contribuie la promovarea la nivel mondial a produselor de înaltă calitate din UE”, o informează CE pe Maria Grapini.

Concluzia instituției, transmisă europarlamentarului român: ,,Acțiunile de promovare care vizează țările terțe reprezintă cea mai mare parte din bugetul total alocat în acest scop (aproximativ 200 de milioane EUR pentru 2020)”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending