Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a avertizat că actori regionali precum Turcia și Israel ar putea amenința pacea fragilă din Siria, în contextul reuniunii avute duminică, la Riad, între diplomați europeni și din Orientul Mijlociu, pentru a discuta despre ridicarea sancțiunilor UE, transmite Politico.

„Turcia își urmărește propria politică de securitate. Sunt în discuții intense cu Israelul pentru a-i convinge să oprească acțiunile militare acolo”, a declarat Baerbock pentru POLITICO într-un interviu. „Și apoi, după cum am spus, mai sunt toate celelalte miliții de pe teren care au exploatat brutal anii de război civil.”

Unterstützung eines innersyrischen politischen Prozesses, Wiederaufbau und eine bessere Zukunft für alle Syrer*innen – darum geht es heute bei der internationalen #Syrien-Konferenz in #Riad. @ABaerbock in Riad 1/3 pic.twitter.com/ChVHAx5I99

— Auswärtiges Amt (@AuswaertigesAmt) January 12, 2025

Baerbock, care a vizitat Damascul pe 3 ianuarie, a remarcat semnale pozitive din partea noilor conducători ai Siriei, afirmând că promisiunea acestora de a include „toți actorii” în tranziția politică a țării „sună bine până acum”, dar rămâne de văzut dacă vor pune în aplicare această promisiune. „Succesul procesului este în mâinile acestui guvern de tranziție”, a spus ea.

Referindu-se la Hayat Tahrir al-Sham (HTS), o grupare desprinsă din al-Qaeda care a preluat controlul asupra Siriei într-o ofensivă fulgerătoare luna trecută, Baerbock a subliniat: „Trebuie să ne amintim constant că, da, aceasta este o miliție teroristă.”

HTS este susținută de diverse miliții sprijinite de Turcia, cunoscute sub numele de Armata Națională Siriană, formând un grup complex cu interese concurente.

Baerbock a participat la o întâlnire la Riad, alături de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și de diplomați europeni și din Orientul Mijlociu, pentru a discuta despre relaxarea sancțiunilor înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE la Bruxelles pe 27 ianuarie.

„Vom analiza cum putem relaxa sancțiunile”, a scris Kallas pe X, confirmând că sancțiunile împotriva Siriei vor fi pe agenda miniștrilor de externe. „Dar acest lucru trebuie să se facă în urma unui progres tangibil în tranziția politică care reflectă diversitatea Siriei.”

La întâlnirea de la Riad, un grup de țări ale UE — Franța, Germania, Țările de Jos, Spania, Finlanda și Danemarca — au solicitat ca blocul să renunțe la sancțiunile împotriva Siriei, pregătind terenul pentru o decizie formală de ridicare a restricțiilor la reuniunea din 27 ianuarie.

Un document semnat de aceste țări, obținut de POLITICO, se concentrează pe transportul între UE și Siria, eliminarea interdicției asupra exportului de tehnologie pentru petrol și gaze și redeschiderea relațiilor bancare și de investiții.

Bashar al-Assad a fost la putere aproape 25 de ani, iar familia sa a condus Siria pentru mai mult de jumătate de secol. Regimul său, aliat cu Iranul și Rusia, a reprimat brutal drepturile omului, folosind arme chimice împotriva civililor în războiul civil care a devastat țara începând din 2011.

Milioane de sirieni strămutați trăiesc în prezent în UE, unde multe țări au suspendat aplicațiile pentru azil după căderea regimului Assad. Cel puțin o țară, Austria, a declarat că plănuiește să deporteze sirieni.

În context, șefa diplomației germane a subliniat importanța stabilizării situației politice din Siria „pentru a ne asigura că cei care au fugit de violență și teroare se pot întoarce într-o zi și pot trăi în siguranță în patria lor.”

Șase țări din Uniunea Europeană au solicitat Comisiei Europene să reducă plafonul de 60 de dolari pe baril impus petrolului rusesc de țările G7, susținând că acest lucru ar reduce veniturile Moscovei pentru continuarea războiului din Ucraina, fără a provoca un șoc pe piață, informează Reuters.

Plafoanele de preț pentru țițeiul rusesc transportat pe mare, precum și pentru produsele petroliere rafinate au fost stabilite de țările G7 pentru a reduce veniturile Moscovei din comerțul cu petrol și, în acest fel, pentru a limita capacitatea țării de a-și finanța invazia din Ucraina.

”Măsurile care vizează veniturile din exportul de petrol sunt cruciale, deoarece reduc cea mai importantă sursă de venit a Rusiei”, au declarat Suedia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia într-o scrisoare adresată executivului european.

”Credem că acum este momentul să sporim și mai mult impactul sancțiunilor noastre prin reducerea plafonului G7 pentru prețul petrolului”, se arată în scrisoare.

G7 a stabilit un plafon de 60 de dolari pentru barilul de țiței rusesc, 100 de dolari pe baril pentru produsele petroliere premium-to-crude și 45 de dolari pe baril pentru produsele discount-to-crude.

Aceste prețuri maxime nu s-au modificat din decembrie 2022 și februarie 2023, când au fost introduse, în timp ce prețurile țițeiului rusesc pe piață au fost sub acest nivel în medie în 2023 și 2024.

”Piața internațională a petrolului este mai bine aprovizionată astăzi decât în 2022, reducând riscul ca un preț plafon mai scăzut să provoace un șoc al aprovizionării”, se arată în scrisoarea celor șase țări.

”Având în vedere capacitatea limitată de stocare și dependența sa foarte mare de exporturile de energie pentru obținerea de venituri, Rusia nu are nicio alternativă pentru a continua exporturile de petrol chiar și la un preț substanțial mai mic”, mai este precizat în scrisoare.

Statele Unite au impus recent noi sancțiuni contra Rusiei care vizează sectorul energetic, mai precis peste 200 de entități și persoane fizice implicare în acest domeniu.

Și Uniunea Europeană a luat măsuri suplimentare pentru a slăbi capacitatea de război a Moscovei, adoptând la mijlocul lunii decembrie cel de-al 15-lea pachet de măsuri punitive.

Pachetul adaugă mai multe persoane și entități pe lista de sancțiuni deja existente și vizează entități din Rusia și din țări terțe, care contribuie indirect la consolidarea militară și tehnologică a Rusiei prin eludarea restricțiilor la export.

Sancțiunile adoptate limitează activitatea navelor suplimentare ale statelor terțe care operează pentru a contribui la acțiuni sau politici de sprijinire a acțiunilor Rusiei împotriva Ucrainei.

Într-un tablou politic încă zdruncinat la nivel național, eurodeputatul Dan Motreanu face apel la combaterea minciunilor despre lumea democratică, răspândite de extremiști, și readuce în prezent un paragraf din testamentul politic al lui  Constantin I.C. Brătianu, născut în data de 13 ianuarie 1866, despre importanța rolului jucat de PNL în modernizarea României.

„În întreaga sa activitate, a fost călăuzit de patriotism și de respectarea principiilor democratice. S-a împotrivit acceptării ultimatumului prin care URSS a ocupat Basarabia și Bucovina de Nord și a Dictatului de la Viena prin care Ungaria a ocupat o parte a Transilvaniei. S-a opus instaurării dictaturii comuniste și a fost arestat în mai 1950, la vârsta de 84 de ani, fără să fie judecat. A fost întemnițat în închisoarea de la Sighet, unde a murit la scurt timp, fiind înmormântat în Cimitirul Săracilor. […] Cea mai bună formă de a-i cinsti pe martirii care au murit în închisorile comuniste este să spunem în continuare adevărul, să combatem minciunile despre lumea democratică, răspândite de extremiști. Unii dintre ei fac jocurile Rusiei, aceeași țară care a orchestrat moartea adversarilor comunismului. Dezvoltarea României este posibilă doar alături de lumea democratică, alături de UE și NATO. Avem datoria să apărăm principiile liberale, contestate zilnic de politicienii populiști”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook, dedicat nașterii lui Constantin I. C. Brătianu.

Text din testamentului politic al lui Constantin I.C. Brătianu: „Pe plan extern, România, cea mai luminată ţară din răsăritul Europei, va juca un rol de frunte în cadrul cooperării economice şi politice ale unei Europe Unite. În politica noastră internă va trebui să chezăşuiască iarăşi libertatea individuală şi să se stimuleze iniţiativa particulară în toate domeniile. Partidul va trebui să-şi făurească un program de reforme bine chibzuit, în sfera politicului, a socialului, a culturalului şi a economicului, în vederea realizării unei desăvârşite armonii sociale. Va trebui să luptăm pentru ridicarea stării ţărănimii, a muncitorimii şi a tineretului român”, afirma Constantin I. C. Brătianu.