Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

UE și Kazahstan doresc dezvoltarea unui parteneriat strategic în domeniul materiilor prime critice și extinderea coridoarelor de transport pentru a facilita producția globală

Published

on

© European Union, 2022

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, au subliniat importanța consolidării dialogului regional în Asia Centrală, aspect esențial pentru ”prosperitatea, reziliența și continuarea dezvoltării durabile a regiunii”.

Prezența oficialului european la Astana vine în contextul celebrării a 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între UE și această țară, fapt ce le-a oferit prilejul celor doi lideri să convină asupra ”consolidării, aprofundării și extinderii în continuare a cooperării multifațetate în anii următori”.

”Ambii președinți au salutat cooperarea politică, comercială și economică dinamică din ultimii 30 de ani. Aceștia au fost încântați să constate că Uniunea Europeană este principalul partener comercial și de investiții al Kazahstanului. În acest sens, președinții au subliniat importanța exploatării potențialului existent în domeniile economiei verzi, eficienței energetice, digitalizării și conectivității între Kazahstan și Uniunea Europeană”, este menționat într-o declarație comună dată publicității la finalul întrevederii.

În acest context, președinții au abordat chestiunea cooperării ”în domeniul materiilor prime critice (MRC), în special al metalelor de pământuri rare”.

”Părțile și-au confirmat dorința de a dezvolta un parteneriat strategic în domeniul MRC și au salutat semnarea, în curând, a Memorandumului de înțelegere între Republica Kazahstan și Uniunea Europeană privind un parteneriat strategic în domeniul materiilor prime durabile, al bateriilor și al lanțurilor valorice ale hidrogenului regenerabil. În acest sens, au subliniat, de asemenea, importanța îmbunătățirii consecvente a climatului de afaceri și a asigurării unui mediu propice pentru atragerea în continuare a investițiilor UE în Kazahstan”, mai este precizat în sursa menționată anterior.

O atenție deosebită a fost acordată problemei evitării impactului negativ neintenționat al sancțiunilor Uniunii Europene asupra economiei Kazahstanului.

”Președintele Michel a reiterat faptul că sancțiunile UE nu sunt îndreptate împotriva țărilor terțe și a subliniat importanța ca sancțiunile internaționale să nu fie eludate”.

Ambele părți au discutat, de asemenea, despre relocarea, în Kazahstan, a ”companiilor europene de producție, ale căror produse nu fac obiectul sancțiunilor”.

Având în vedere situația geopolitică actuală, președintele Tokayev și președintele Michel au remarcat ”importanța extinderii coridoarelor de transport internațional existente și a dezvoltării de noi coridoare de transport internațional între Europa și Asia Centrală pentru a facilita producția globală și lanțurile de aprovizionare”.

”Aceștia au discutat, de asemenea, despre oportunitățile oferite de Ruta Internațională de Transport Trans-Caspică și despre opțiunile de dezvoltare a acesteia, precum și despre rolul altor conexiuni de transport din regiune”, este subliniat în declarație.

Cei doi președinți au remarcat că schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai presante provocări la care Kazahstanul și UE trebuie să își adapteze activitățile economice.

”Problema încălzirii globale necesită acțiuni urgente și eficiente din partea comunității mondiale. Ambele părți au subliniat importanța consolidării cooperării experte, tehnologice și tehnice în vederea adaptării economiilor lor cu o dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon. De asemenea, au abordat necesitatea de a sprijini în continuare cooperarea regională în domeniul gestionării apei”, completează declarația.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, videoconferință cu șeful Consiliului European și un grup de lideri UE în pregătirea summitului extraordinar din 9-10 februarie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis va participa marți la o reuniune prin videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și un grup de lideri europeni, în pregătirea reuniunii extraordinare a Consiliului European din 9-10 februarie, se arată în agenda șefului statului difuzată de Administrația Prezidențială.

Astfel de reuniuni de coordonare și consultare au devenit o practică cu caracter regulat între liderii europeni înainte de summit-urile Consiliului European. Reuniunea din 9-10 februarie este așteptată a fi consacrată problemelor generate de migrație.

Pentru România, summitul special al liderilor UE are o importanță aparte, întrucât accederea țării noastre în spațiul Schengen au fost refuzată în luna decembrie la Consiliul Justiție și Afaceri Interne ca urmare unui veto din partea Austriei, Viena evocând ca argument al deciziei sale problema migrației și faptul că România și Bulgaria se află pe ruta migrației clandestine către UE.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost discutată la Consiliul European din luna decembrie a anului trecut. Atunci, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie la un summit special consacrat migrației.

La Consiliul JAI din 8 decembrie 2022, Austria și Olanda au blocat admiterea Bulgariei în Schengen, în timp ce aderarea României a fost blocată de Austria. Viena și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. În ce o privește, Olanda a cerut încă un raport MCV pentru Bulgaria înainte de a adera la Schengen.

Între timp, Comisia Europeană a prezentat noul său plan de intensificare a returnării migranților în țările din afara Uniunii Europene.

Președinția suedeză a Consiliului UE s-a arătat dornică să pună aderarea României și Bulgariei la Schengen pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, însă cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că Viena își menține veto-ul privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Mai mult, în contextul presiunilor migratorii, premierul olandez Mark Rutte și cancelarul Austriei Karl Nehammer au evocat o opoziție privind extinderea spațiului Schengen, însă Haga a asigurat că susține ferm România în efortul de aderare la Schengen.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE solicită accelerarea eforturilor pentru instituirea unui ”mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia împotriva prețurilor excesiv de mari” la energie

Published

on

© European Union, 2022

Liderii Uniunii Europene solicită miniștrilor să finalizeze ”lucrările cu privire la consolidarea solidarității printr-o bună coordonare a achizițiilor de gaze, în special prin platforma energetică a UE, prin schimburi transfrontaliere de gaze și prin indici de referință ai prețurilor fiabili”.

Reuniți la Bruxelles în ultimul summit din acest an, șefii de stat sau de guvern au subliniat în concluziile adoptate la finalul întâlnirii nevoia accelerării ”instituirii unui mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia împotriva prețurilor excesiv de mari” la energie.

Făcând trimitere la următoarele sezoane de constituire de stocuri și de încălzire, Consiliul European a subliniat importanța consolidării coordonării. În mod concret, ”ar trebui să se continue lucrările cu privire la următoarele componente”, au listat liderii UE o serie de orientări:

  • operaționalizarea rapidă a agregării cererii de gaze și a mecanismului de achiziționare în comun prin intermediul Platformei energetice a UE, precum și accelerarea discuțiilor cu parteneri fiabili pentru a asigura aprovizionarea cu gaze în vederea iernii 2023/2024, cu perspectiva încheierii de contracte pe termen lung;
  •  constituirea eficientă de stocuri în instalațiile de înmagazinare și monitorizarea atentă a traiectoriilor de constituire de stocuri;
  •  monitorizarea atentă a obiectivelor de reducere a cererii de gaze;
  • pregătirea timpurie a planurilor de contingență pentru iarna 2023/2024.

”Consiliul European reiterează importanța intensificării investițiilor în inovare, infrastructură și interconexiuni, stocare, energia din surse regenerabile, precum și în proiecte privind eficiența energetică, pentru a elimina treptat dependența Uniunii de combustibilii fosili din Rusia, a accelera tranziția verde și a asigura securitatea aprovizionării”, mai este menționat în concluzii.

Mai mult, șefii de stat sau de guvern ” așteaptă cu interes propunerea și evaluarea impactului privind reforma structurală a pieței energiei electrice din UE, inclusiv privind efectul prețurilor gazelor asupra prețurilor electricității, prin care aceasta să devină pe deplin pregătită pentru un sistem energetic decarbonizat și prin care să se faciliteze recurgerea la energie din surse regenerabile, care urmează să fie prezentate de Comisie la începutul anului 2023”.

Pentru a oferi un răspuns la impactul prețurilor ridicate la energie , Consiliul a invitat Comisia ”să efectueze o analiză și să prezinte propuneri până la sfârșitul lunii ianuarie 2023 în vederea mobilizării tuturor instrumentelor naționale și ale UE relevante, precum și a îmbunătățirii condițiilor-cadru pentru investiții, inclusiv prin proceduri administrative simplificate”.

La finalul lunii noiembrie, Comisia Europeană a propus plafonarea prețului gazelor naturale începând cu 1 ianuarie 2023 pentru a proteja întreprinderile și gospodăriile din UE de episoadele de creștere excesivă.

Decizia a ajuns pe masa miniștrilor de resort, doar că aceștia nu au reușit până în prezent să obțină consensul astfel încât decizia să intre în vigoare la termenul recomandat de executivul european.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, către liderii UE: România merită o decizie pozitivă fără întârziere pentru aderarea la Schengen. Este momentul ca UE să arate unitate și solidaritate

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis a participat, în perioada 14-15 decembrie 2022, la Summitul Uniunea Europeană-Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) și la reuniunea Consiliului European, care au avut loc la Bruxelles, context în care șeful statului a ridicat, la summitul liderilor UE, subiectul aderării României la spațiul Schengen și al rezultatului votului injust dat în Consiliul JAI de săptămâna trecută, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea Consiliului European s-a desfășurat joi, 15 decembrie, având ca principale subiecte pe agendă discutarea situației din Ucraina și a răspunsului la agresiunea Federației Ruse, asigurarea securității aprovizionării cu energie și reducerea prețurilor, situația economică, progresele realizate în domeniul securității și apărării de la reuniunea liderilor europeni de la Versailles din luna martie a acestui an, dezbateri strategice privind Vecinătatea Sudică și relațiile transatlantice, precum și analizarea rezultatelor recentului Summit cu Balcanii de Vest de la Tirana.

Schengen. Klaus Iohannis, către liderii UE: România merită o decizie pozitivă fără întârziere

Totodată, în cadrul reuniunii, președintele Klaus Iohannis a ridicat subiectul aderării României la spațiul Schengen și al rezultatului votului injust dat în Consiliul JAI de săptămâna trecută. În context, șeful statului a reiterat că țara noastră merită o decizie pozitivă fără întârziere, întrucât a îndeplinit toate condițiile și criteriile și, mai mult, asigură deja în mod eficient și responsabil frontiera externă a Uniunii Europene, așa cum o confirmă datele și rapoartele recente.

Președintele Klaus Iohannis a transmis că Uniunea se află într-un moment în care este nevoie de acțiuni care să arate unitatea și solidaritatea statelor membre. În acest sens, a reiterat convingerea României că solidaritatea este cea mai corectă opțiune. Acest lucru s-a reflectat și în acțiunile României ca țară de primă linie în ceea ce privește războiul din Ucraina, țara noastră având cea mai lungă graniță cu aceasta, și prin contribuția substanțială în ceea ce privește așa numitele Coridoare de Solidaritate, peste 60% dintre cerealele exportate de Ucraina trecând prin țara noastră.

 

Discuții bilaterale cu liderii Cehiei și Suediei și cu șefa Comisiei Europene

Șeful statului a semnalat în intervenția pe care a avut-o în cadrul reuniunii Consiliului European că cetățenii români așteptă semne clare de solidaritate și unitate din partea Uniunii Europene și că țara noastră are așteptări legitime să fie primită în spațiul Schengen. Totodată, a subliniat că România dorește să se implice constructiv pentru a depăși piedicile rămase și a face posibilă o decizie pozitivă privind aderarea la Schengen în cursul anului 2023.

În marja reuniunii, președintele Klaus Iohannis a avut discuții bilaterale cu reprezentanții președinției actuale și viitoare a Consiliului Uniunii Europene – premierul ceh Petr Fiala și premierul suedez Ulf Kristersson – și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și cu alți lideri europeni, în vederea identificării de soluții care să permită depășirea acestui blocaj.

În ceea ce privește situația din Ucraina, liderii europeni au reiterat angajamentul de a continua sprijinul politic și militar, mai ales prin Facilitatea Europeană pentru Pace și Misiunea de Asistență Militară ale UE. Uniunea Europeană va intensifica sprijinul umanitar și cel pentru refacerea infrastructurii critice a Ucrainei în perspectiva iernii. A fost evidențiat și pachetul de sprijin financiar de 18 miliarde de euro care va fi acordat acestui stat în 2023.

De asemenea, liderii europeni au încurajat continuarea eforturilor pe tema atragerii răspunderii pentru crimele comise în războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Consiliul European a salutat consolidarea regimului de sancțiuni la adresa Federației Ruse, inclusiv prin adoptarea celui de-al nouălea pachet.

Președintele a susținut în cadrul reuniunii necesitatea menținerii sprijinului pentru Ucraina pe toate palierele și oricât timp va fi necesar, inclusiv în etapa reconstrucției. De asemenea, Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru continuarea presiunii asupra Federației Ruse prin antrenarea răspunderii și consolidarea sancțiunilor.

Mesaj puternic de susținere pentru R. Moldova din partea liderilor UE, la propunerea României

Ca urmare și a demersurilor șefului statului, liderii europeni au transmis un mesaj puternic de susținere și pentru Republica Moldova, care se confruntă cu impactul complex al războiului. Astfel, Concluziile Summitului evidențiază în mod aparte că Uniunea Europeană va continua să furnizeze tot sprijinul relevant Republicii Moldova, mai ales în ceea ce privește securitatea energetică.

În domeniul energiei, Consiliul European a salutat progresul în implementarea Concluziilor din octombrie 2022, solicitând miniștrilor de resort să finalizeze urgent pachetul legislativ privind consolidarea solidarității printr-o mai bună coordonare a achizițiilor de gaz, accelerarea implementării energiei regenerabile și instituirea unui mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia de prețuri excesive. Liderii europeni au subliniat importanța continuării lucrărilor privind operaționalizarea Platformei Energetice a UE, pregătirea pentru sezonul 2023/2024 și au reiterat importanța creșterii investițiilor. Se așteaptă la începutul anului 2023 propunerea Comisiei Europene privind reforma pieței de electricitate a UE, inclusiv pentru gestionarea efectului prețului gazului asupra prețului electricității, aspect susținut și de președintele României.

Domeniul economic a fost abordat în strânsă legătură cu impactul prețurilor ridicate la energie, fiind subliniată de liderii europeni importanța salvgardării bazei economice, industriale și tehnologice a Uniunii Europene, a pregătirii economiei pentru tranziția verde și cea digitală și reducerea dependențelor strategice și a unui răspuns coordonat pentru consolidarea rezilienței economice.

În cadrul discuției strategice privind relația transatlantică, președintele Klaus Iohannis a transmis că, în actualul context geopolitic, un parteneriat transatlantic solid rămâne esențial, inclusiv pentru sprijinirea Ucrainei, consolidarea rezilienței partenerilor estici și a securității continentului european per ansamblu.

Consiliul European a andosat Concluziile privind extinderea și procesul de stabilizare și asociere și a agreat acordarea statutului de stat candidat la aderarea la UE pentru Bosnia și Herțegovina.

Summitul UE – ASEAN: Klaus Iohannis, întrevedere cu premierul Vietnamului

Summitul UE-ASEAN din 14 decembrie, care a marcat 45 de ani de dialog între cele două regiuni, a fost primul Summit la care au participat, alături de reprezentanții instituțiilor europene, și cei 27 de lideri ai statelor Uniunii Europene, marcând astfel o premieră istorică. Într-un context global plin de provocări accentuate de agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei și de consecințele acesteia, reuniunea a oferit oportunitatea de a avea un schimb de vederi asupra Parteneriatului Strategic încheiat în 2020 și de a aborda subiecte importante de interes comun precum provocările de securitate, conectivitatea, comerțul, tranziția verde, agenda digitală și securitatea alimentară.

În intervenția sa, președintele Klaus Iohannis a salutat organizarea Summitului UE-ASEAN, arătând că România sprijină ferm dialogul și cooperarea constructivă cu partenerii ASEAN și susține organizarea cu regularitate a acestui tip de reuniuni la nivel înalt între cele două blocuri.

În planul cooperării economice cu ASEAN, șeful statului a arătat că țara noastră rămâne un puternic susținător al piețelor deschise și al comerțului liber, evidențiind relevanța acordurilor de liber schimb încheiate de Uniunea Europeană cu Vietnam și Singapore și exprimând încrederea că acorduri similare cu alte țări ASEAN vor contribui la creșterea nivelului de ambiție și angajament în parteneriatul cu regiunea.

În marja reuniunii, președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Pham Minh Chinh al R.S. Vietnam au avut o întrevedere în care au arătat interesul reciproc pentru intensificarea dialogului politic și aprofundarea relațiilor bilaterale, în plan economic, comercial, educațional și al conectivității.

Continue Reading

Facebook

SCHENGEN10 mins ago

Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu omologul slovac: Slovacia, între cele 21 de state Schengen care și-au reconfirmat sprijinul pentru aderarea României

COMISIA EUROPEANA12 mins ago

Comisia Europeană intenționează să ofere Macedoniei de Nord un împrumut de 100 milioane de euro pentru stabilitatea financiară a țării în contextul războiului din Ucraina

INTERNAȚIONAL32 mins ago

Papa Francisc își exprimă ”profunda întristare” pentru ”enormele pierderi de vieți omenești” cauzate de cutremurele din Turcia

INTERNAȚIONAL40 mins ago

Turcia mulțumește României pentru echipele de salvare trimise după seismele devastatoare: “Nu vom uita niciodată ajutorul vostru prețios”

U.E.57 mins ago

Grecia consideră că UE ar trebui să fie ”francă şi deschisă” și să recunoască faptul că ”gardurile funcţionează” în protejarea frontierelor externe

ROMÂNIA1 hour ago

Raed Arafat: Echipa de salvare RO-USAR care va pleca în Turcia este autorizată de ONU și va fi însoțită de trei avioane militare ale Forțelor Aeriene Române

NATO2 hours ago

Turcia cere ajutorul NATO după cutremurele devastatoare soldate cu cel puțin 1300 de morți

INDIA2 hours ago

UE și India își consolidează relația de parteneri strategici prin înființarea unui nou Consiliu pentru comerț și tehnologie care va stimula inovarea și va plasa oamenii în centrul acțiunilor

NATO3 hours ago

Luxemburgul susține pe deplin aderarea României la spațiul Schengen și va disloca un contingent militar în grupul de luptă al NATO din România

NATO3 hours ago

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Este momentul ca Suedia şi Finlanda să fie acceptate în Alianța Nord-Atlantică

ROMÂNIA1 hour ago

Raed Arafat: Echipa de salvare RO-USAR care va pleca în Turcia este autorizată de ONU și va fi însoțită de trei avioane militare ale Forțelor Aeriene Române

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă a invitat companiile egiptene să contribuie la dezvoltarea cooperării economice bilaterale avansate în sectorul digital, al infrastructurii, energiei sau agriculturii

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă și Abdel Fattah el-Sisi au convenit să dezvolte cooperarea dintre România și Egipt la nivel politic și tehnic

U.E.2 days ago

Cancelarul german apără planul UE de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat, încercând să risipească îngrijorările premierului italian, care a avertizat că riscă să distorsioneze piața unică a UE

ENERGIE4 days ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO1 week ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

Team2Share

Trending