Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat joi că Statele Unite și Rusia au făcut schimb de idei noi pentru negocierile de pace cu Ucraina, după ce s-a întâlnit joi cu omologul său rus în Malaezia, relatează AFP, preluat de Agerpres.

„Cred că este o abordare nouă și diferită”, a declarat Rubio reporterilor după discuțiile cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov. „Nu aș caracteriza-o ca fiind ceva care garantează pacea, dar este un concept pe care îl voi prezenta președintelui.” El nu a dat mai multe detalii.

Rubio a adăugat că președintele Donald Trump a fost „dezamăgit și frustrat de faptul că nu a existat mai multă flexibilitate din partea Rusiei” pentru a pune capăt conflictului.

Citiți și Iritat că Putin vorbește “o mulțime de prostii”, Trump va trimite Ucrainei 10 rachete Patriot și analizează noi sancțiuni SUA împotriva Rusiei

„Trebuie să vedem o foaie de parcurs pentru a merge mai departe cu privire la modul în care acest conflict poate fi încheiat. Apoi am împărtășit câteva idei despre cum ar putea arăta aceasta”, a spus el despre întâlnirea de 50 de minute. „Vom continua să ne implicăm acolo unde vedem oportunități de a schimba lucrurile.”

Într-o declarație publicată la scurt timp după întâlnirea de joi, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a afirmat că a avut loc un „schimb de opinii substanțial și franc” privind chestiuni precum Ucraina, Iran, Siria și alte probleme globale.

„Ambele țări și-au reafirmat angajamentul reciproc de a găsi soluții pașnice la conflicte, de a restabili cooperarea economică și umanitară ruso-americană și de a facilita contactul între societățile celor două țări, lucru care ar putea fi facilitat prin reluarea traficului aerian direct”, se arată în declarație. „A fost subliniată și importanța continuării eforturilor de normalizare a relațiilor diplomatice bilaterale.”

Cei doi au purtat discuții la Kuala Lumpur, în marja Forumului Regional anual al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est, care reunește zece membri ASEAN și cei mai importanți parteneri diplomatici ai acestora, inclusiv Rusia, China, Japonia, Coreea de Sud, țările europene și SUA.

Aceasta a fost a doua întâlnire dintre Rubio și Lavrov de la preluarea mandatului de către primul, deși au mai avut câteva discuții telefonice. Prima lor întâlnire a avut loc în februarie, la Riad, în Arabia Saudită, în contextul în care administrația Trump dorea să testeze disponibilitatea Rusiei și a Ucrainei de a ajunge la o înțelegere de pace. Întâlnirea de joi a avut loc la scurt timp după ce SUA au reluat unele livrări de arme defensive către Ucraina, după o pauză pe care Pentagonul a justificat-o prin necesitatea de a revizui stocurile interne de muniții, situație care a fost în avantajul Moscovei.

După întâlnirea de aproape o oră cu Lavrov, secretarul de stat american a oferit informații actualizate cu privire la proiectul de lege privind sancțiuni dure împotriva Rusiei, aflat în prezent în fața Senatului, care ar impune tarife de 500% oricărei țări care importă petrol rusesc – principala sursă de finanțare a Moscovei pentru războiul său brutal împotriva Ucrainei.

Citiți și Trump sprijină proiectul bipartizan care prevede sancțiuni extinse împotriva Rusiei: „Mi-a spus că este timpul să acționăm”, afirmă senatorul Lindsey Graham

„Am discutat cu Congresul despre cum ar arăta acest proiect de lege”, a spus șeful diplomației americane, indicând că s-au înregistrat unele progrese. „[Trump] a vorbit despre asta ca fiind o opțiune reală și, evident, în ultima săptămână am discutat cu Senatul despre forma pe care o va avea acest proiect de lege, iar liderii ambelor camere au declarat că sunt pregătiți să înceapă să facă progrese în această direcție”, a explicat el.

Răbdarea președintelui Trump față de Putin pare că s-a epuizat, mai ales că liderul rus nu a fost dispus să-și oprească atacurile asupra Ucrainei, care au culminat săptămâna aceasta cu lansarea unui număr record de 728 de drone Shahed și drone-momeală și a 13 rachete de croazieră și balistice într-o singură noapte.

„Mulți oameni mor și acest lucru trebuie să înceteze”, s-a plâns liderul de la Casa Albă reporterilor în timpul unei ședințe de Cabinet, marți. „Putin ne trântește o mulțime de prostii, dacă vreți să știți adevărul. Este foarte amabil tot timpul, dar se dovedește a fi fără rost”, a declarat cu frustrare Donald Trump.

Președintele francez Emmanuel Macron l-a îndemnat marți pe președintele rus Vladimir Putin să accepte o încetare a focului în Ucraina „cât mai curând posibil”, în prima convorbire telefonică între cei doi lideri din 2022, a anunțat Palatul prezidențial Élysée.

În convorbirea de două ore cu Putin, Macron a cerut o încetare a focului în Ucraina și începerea negocierilor pentru încheierea conflictului, a anunțat biroul președintelui francez, conform France 24.

Macron „a subliniat sprijinul neclintit al Franței pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei” și „a cerut stabilirea, cât mai curând posibil, a unei încetări a focului și lansarea negocierilor între Ucraina și Rusia pentru o soluționare solidă și durabilă a conflictului”, a declarat biroul prezidențial francez.

Putin a acuzat Occidentul pentru conflictul din Ucraina în conversația sa telefonică și a spus că orice acord de pace ar trebui să fie „pe termen lung”, a declarat citirea Kremlinului a convorbirii.

Kremlinul a declarat că Putin i-a spus președintelui francez că orice acord de pace ar trebui să fie „cuprinzător și pe termen lung, să prevadă eliminarea cauzelor profunde ale crizei ucrainene și să se bazeze pe noile realități teritoriale”.

Macron l-a avertizat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la planurile sale de a vorbi cu Putin și a discutat cu acesta după aceea, a declarat biroul lui Macron, fără a oferi detalii suplimentare.

Macron caută o soluție diplomatică la problema programului nuclear iranian și a rachetelor

Palatul Élysée a declarat că președintele francez a subliniat, de asemenea, necesitatea ca Iranul să își respecte obligațiile în temeiul Tratatului de neproliferare (TNP) al ONU și să coopereze pe deplin cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).

Președintele francez și-a exprimat „hotărârea” de a căuta o soluție diplomatică care să permită o soluționare durabilă a problemei nucleare, a problemei rachetelor iraniene și a rolului său în regiune.

Putin i-a spus lui Macron că Iranul are „dreptul” de a dezvolta un program nuclear „pașnic”, a precizat Kremlinul. Cei doi lideri au convenit să își coordoneze eforturile și să discute din nou în curând, se arată în comunicatul Élysée.

Tentative de contact la nivel înalt între Franța și Rusia

Liderul francez a încercat, printr-o serie de apeluri telefonice în 2022, să îl avertizeze pe Putin împotriva invadării Ucrainei și a călătorit la Moscova la începutul aceluiași an.

El a menținut legătura telefonică cu Putin după invazie, dar discuțiile au încetat, ultima convorbire dintre președinți datând din septembrie 2022.

În ultimul an, Macron și-a înăsprit poziția față de Rusia, afirmând că expansionismul acesteia este o amenințare la adresa întregii Europe.

De asemenea, președintele francez a refuzat să excludă trimiterea de trupe pe teren în Ucraina.

În aprilie 2024, ministrul rus al apărării de atunci, Serghei Șoigu, și omologul său francez Sebastien Lecornu, un apropiat al lui Macron, au purtat discuții axate pe securitate în perioada premergătoare Jocurilor Olimpice de la Paris.

Acesta a fost ultimul contact oficial la nivel înalt între cele două țări.

Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a susținut o conferință de presă la sediul Guvernului României, context în care a răspuns jurnaliștilor cu privire la subiecte importante și actuale, inclusiv cazul diplomatului român care a fost agresat în Federația Rusă. 

„Am știut din capul locului despre ce a fost vorba. Incidentul ne-a fost comunicat. Cunoaștem identitatea diplomatului, este angajatul serviciului de diplomație externă al Uniunii Europene. Evenimentul s-a întâmplat la sfârșitul lunii mai. Persoana a părăsit teritoriul Federației Ruse, se află în perfectă siguranță și în sănătate deplină la Bruxelles, urmând ca serviciile de specialitate ale Comisiei Europene, ale Uniunii Europene, inclusiv la nivelul investigațiilor și concluziilor să-și facă datoria”, a transmis înaltul oficial român. 

De asemenea, Emil Hurezeanu a informat propriile servicii de investigații naționale: „Din păcate -nu știu dacă e formula cea mai potrivită – pentru păstrarea, să zicem, a secretului confidențialității datelor personale, nu vă pot spune mai mult. Suntem informați, însă, din capul locului. De altfel, diplomatul respectiv a vizitat chiar Bucureștiul la un moment dat, Ministerul Afacerilor Externe cu două săptămâni în urmă.”

MAE nu a putut confirma dacă un ofițer FSB a fost implicat în acest incident, așa cum relatează presa străină: „Este o presupunere pe care o face reporterul de la Der Spiegel după o discuție off-the-record care s-a transformat, iată, într-o discuție on-the-record cu un reprezentant al serviciului diplomatic extern al Uniunii Europene. (…) Această informație este în curs de cercetare. Concluziile le vor avea doar instituțiile specializate ale organismului, Serviciul Diplomatic Extern al Uniunii Europene al cărui angajat este diplomatul român.”