Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, s-a întâlnit sâmbătă, la Washington, cu Doug Burgum, secretarul de interne al Statelor Unite, și cu Jarrod Agen, șeful Energy Dominance Council de la Casa Albă. Discuțiile s-au concentrat pe dezvoltarea capacităților de energie nucleară civilă, hidroenergie, gaze naturale și tehnologii energetice în România.

„În continuarea a două discuții aplicate cu omologul meu american, Chris Wright, Ministrul Energiei din SUA, astăzi am discutat aplicat si direct la cel mai înalt nivel al administrației de la Washington, despre proiectele de dezvoltare a capacităților de energie civilă nucleară, hidroenergie, gaze naturale și tehnologie în România”, a scris Bogdan Ivan, pe Facebook.

Citiți și Bogdan Ivan a discutat cu omologul din SUA despre consolidarea rolului României ca lider energetic regional: Aprecierea partenerilor americani confirmă direcția strategică a Bucureștiului

Potrivit ministrului, finanțarea proiectelor nucleare civile de la Cernavodă, SMR, exploatarea de gaze naturale în Marea Neagră și construcția coridorului de LNG care să alimenteze țările din Europa Centrală și de Sud-Est cu gaze naturale la un preț bun, s-au aflat printre principalele teme de discuție.

„Suntem deja la nivel de proiecte concrete și am câștigat încrederea partenerilor americani pentru că am prezentat proiecte solide și cifre clare. Iar așa cum am spus ieri în congresul PSD, scopul meu e să lucrez aplicat cu partenerii americani pentru a aduce investiții clare și tehnologie de vârf în România. Și știu să fac asta, aplicat și concret. La cel mai înalt nivel. Direct și pragmatic”, a subliniat Bogdan Ivan. 

Ucraina va încerca să se asigure că „nu va exista petrol rusesc în Europa”, a declarat vineri seara președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după ce Ungaria a obținut în aceeași zi o exceptare de la sancțiunile impuse Rusiei în urma întrevederii între președintele american Donald Trump și premierul ungar Viktor Orban la Casa Albă, relatează presa inernațională și Agerpres.

Statele Unite au acordat Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile americane privind importurile de petrol și gaze din Rusia, după ce premierul Viktor Orbán a solicitat excepția în cadrul unei întâlniri cu președintele Donald Trump la Casa Albă și s-a angajat, în schimb, să cumpere gaz natural lichefiat din SUA de 600 de milioane de dolari și să susțină construcția a zece reactoare modulare mici în valoare de până la 20 miliarde de euro.

Donald Trump a impus luna trecută sancțiuni directe împotriva Rusiei vizând în special giganții petrolieri Rosneft și Lukoil, o decizie care amenință cu noi sancțiuni țările ce achiziționează petrol rusesc de la aceste companii.

Viktor Orban, un aliat de multă vreme al lui Donald Trump, s-a întâlnit vineri la Casa Albă cu președintele SUA, aceasta fiind prima lor întâlnire bilaterală de la revenirea republicanului la putere.

În cadrul acestei întrevederi, Orban a explicat motivele pentru care Ungaria are nevoie să utilizeze petrol rusesc, afirmând că problema este crucială pentru Budapesta. Donald Trump a părut să-l asculte cu înțelegere pe prim-ministrul ungar.

Ungaria obține cea mai mare parte a petrolului său prin conductele Drujba, care traversează Rusia și Ucraina, ceea ce a dus la tensiuni în relațiile dintre Kiev și Budapesta.

În ultimul timp, mai multe atacuri ucrainene au vizat conducta Drujba în segmentul ce traversează teritoriul rus. În august, de exemplu, fluxul de petrol către Ungaria a fost întrerupt după un atac cu drone ucrainene. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a invocat în acel moment un nou atac asupra securității energetice a țării sale.

Vineri seara, Zelenski a salutat eforturile SUA de a împiedica petrolul rusesc să ajungă în Europa, acuzându-l pe Orban de instrumentalizarea opoziției sale față de Ucraina în scopuri electorale în perspectiva alegerilor de anul viitor.

Exporturile de petrol și gaze reprezintă o sursă importantă de venit pentru Moscova, care îi permite să finanțeze războiul împotriva Ucrainei, ce durează de peste trei ani și jumătate.

„Nu le vom permite rușilor să vândă petrol acolo (în Europa). Este o chestiune de timp. Este o problemă legată de poziția noastră. Sunt unele lucruri pe care pur și simplu nu le putem face astăzi. Pentru că există multe dependențe diferite în acest puzzle. Dar tot vom reconstitui imaginea din puzzle. Rusia trebuie să piardă de pe urma războiului, iar cele mai mari pierderi ale sale sunt atunci când nu poate comercializa resurse energetice”, a subliniat Zelenski în mesajul său postat pe Telegram. 

Președintele american Donald Trump i-a primit joi, pentru prima dată, pe liderii celor cinci state din Asia Centrală, într-un moment în care Statele Unite încearcă să-și consolideze influența într-o regiune aflată în proximitatea Rusiei și Chinei, relatează Deutsche Welle. 

Trump a descris Asia Centrală drept „o regiune extrem de bogată” și a subliniat că își dorește să întărească parteneriatul american cu cele cinci țări fără ieșire la mare — Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan.

„Unul dintre principalele puncte de pe agenda noastră îl reprezintă mineralele critice”, a declarat Trump în cadrul reuniunii cunoscute sub numele de formatul C5+1. Lansată în 2015, platforma C5+1 este principalul forum prin care Statele Unite colaborează, în mod colectiv, cu țările din Asia Centrală. El a adăugat că țările reprezentate la Casa Albă au o „importanță imensă și un potențial incredibil”.

Resursele minerale vaste, dar în mare parte încă neexploatate, ale Asiei Centrale — care includ uraniu, cupru, aur și pământuri rare — atrag tot mai mult atenția la nivel global, pe fondul intensificării competiției pentru mineralele critice, în contextul în care Occidentul caută să își diversifice lanțurile de aprovizionare, reducând dependența de Moscova și Beijing.

Întâlnirea cu Donald Trump are loc la doar câteva luni după ce cei cinci lideri au participat la summituri separate cu Vladimir Putin și Xi Jinping.

Cele cinci state, care și-au câștigat independența față de Uniunea Sovietică în 1991, au adoptat o poziție comună la Washington.

Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokaev, a salutat discuțiile drept „începutul unei noi ere de cooperare între Statele Unite și Asia Centrală”.

De asemenea, Astana a făcut un gest simbolic, devenind prima țară care se alătură Acordurilor Abraham de la momentul în care Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Maroc și Sudan au semnat, în 2020, pentru normalizarea relațiilor cu Israelul.

Între timp, președintele Uzbekistanului, Șavkat Mirzioiev, și-a exprimat deschis admirația față de Donald Trump.

„Niciun alt președinte al Statelor Unite ale Americii nu a tratat Asia Centrală așa cum o faceți dumneavoastră”, a spus el. „În Uzbekistan, vă numim președintele lumii.”

În aceeași seară, Trump a anunțat pe platforma Truth Social „un acord comercial și economic incredibil” cu Uzbekistanul. El a precizat că Tașkent intenționează să investească peste 100 de miliarde de dolari în următorul deceniu în sectoare-cheie din SUA, inclusiv în domeniul mineralelor critice și al aviației.

Washingtonul și celelalte țări din Asia Centrală erau, de asemenea, așteptate să semneze acorduri de cooperare în domeniul mineralelor critice.

Pentru Statele Unite ale lui Donald Trump, cooperarea economică primează asupra promovării valorilor democratice în această regiune cu regimuri autoritare, în diverse grade, scrie Agerpres. 

Asia centrală se deschide investițiilor străine și turiștilor, dar numeroase ONG-uri observă o recentă degradare a drepturilor omului, în timp ce scena politică și presa sunt strâns controlate.