Connect with us

SUA

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și Statele Unite au făcut apel la parlamentarii georgieni să aprobe un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia, anunță AFP, citat de Agerpres.

”După aproape șase luni de negocieri, cetățenii Georgiei au arătat clar că doresc o încetare a crizei politice și o cooperare între membrii aleși ai Parlamentului pentru a aborda provocările cu care se confruntă țara, inclusiv cele regionale, criza economică și criza de COVID-19. Având în vedere acest lucru, Uniunea Europeană și Statele Unite fac apel la toţi membrii Parlamentului georgian pentru a semna acordul pe care propus preşedintele Consiliului European, Charles Michel”, este precizat într-un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

”Acceptarea acestui compromis demonstrează curaj și un angajament din partea tuturor părților de a pune nevoile cetățenilor Georgiei pe primul loc, mai presus de interesele oricărui partid politic”, mai este precizat în comunicat.

Această declarație ilustrează reluarea activă a consultărilor dintre Bruxelles și Washington cu privire la vecinii sudici și vestici ai Rusiei.

Acordul dat publicității urmărește să consolideze independența sistemului judiciar, contribuind la îmbunătățirea proceselor electorale și la ”un parlament capabil să reprezinte mai bine vocile tuturor georgienilor”.

Compromisul propus urmăreşte, de asemenea, să ajute Georgia să facă faţă provocărilor pandemiei de COVID-19 şi să îşi păstreze ”interesele în materie de securitate şi stabilitate” în regiune.

El îndeamnă părţile să rezolve în termen de o săptămână cazurile în care ”justiţia a fost percepută ca fiind politizată” după protestele din 2019 prin adoptarea de amnistii sau a unor măsuri similare în privinţa sentinţelor.

”Părţile îşi recunosc poziţiile divergente în ceea ce priveşte alegerile din 2020 şi acceptă să îşi asume mandatele parlamentare şi să participe la viitoarele alegeri pe baza reformelor convenite” în acest acord.

Textul solicită alegeri conform unui sistem ”în întregime proporţional” şi ”criterii clare” pentru numărarea voturilor, precum şi invitarea ”unor experţi internaţionali” pentru soluţionarea oricăror litigii care ar putea să apară.

Georgia traversează o criză politică declanşată după alegerile legislative din octombrie, când opoziţia a acuzat trucarea rezultatelor pentru ca partidul Visul Georgian să se menţină la putere. Partidele de opoziţie au cerut noi alegeri şi au refuzat să facă parte din noul parlament.

Criza s-a adâncit în februarie odată cu arestarea şi procesul intentat liderului principalei coaliţii de opoziţie, Nika Melia, acuzat de instigarea la violenţă în timpul protestelor din 2019.

Premierul georgian a demisionat şi mii de susţinători ai opoziţiei s-au adunat în capitală pentru a protesta împotriva arestării lui Melia.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a încercat o mediere între guvern şi opoziţie cu scopul de a reduce tensiunile şi de a împiedica astfel un regres al progreselor democratice obţinute.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american, Jennifer Granholm, despre ”cooperare în domeniul energiei în contextul aniversării a 10 ani de la înheierea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și al Acordului România-SUA pentru cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă.”

În acest context, acesta și-a exprimat nerăbdarea de a ”lucra împreună cu partenerii noștri din SUA pentru a ne promova securitatea energetică și climatică, pentru a dezvolta proiecte pentru cooperare în domeniul nuclear, dar și în dezvoltarea industriei de metale rare în România”, a trasmis Popescu, care a participat la reuniunea ministerială a Parteneriatului Transatlantic pentru o cooperare energetică în domeniul climei (P-TECC), în cadrul căreia a subliniat că energia ”înseamnă securitate, iar procesul de decarbonare nu se poate fără energie nucleară.”

Proiectele nucleare și angajamentul României în privința cooperării pe zona de energie au reprezentat temele principale discutate și de premierul Florin Cîțu și secretarul pentru Energie al Statelor Unite, Jennifer Granholm, cu prilejul participării celor doi, în luna august, la summitul inaugural al Platformei Crimeea.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat deja legea pentru ratificarea acordului dintre România și Statele Unite privind cooperarea în domeniul proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România, după ce plenul Senarului i-a dat undă verde.

Acest acord, care face parte din abordarea strategică a administrației Biden de a combate schimbările climatice, are ca scop relansarea noilor linii directoare de dezvoltare de capacităţi nuclearo-energetice în România care necesită o restructurare rapidă, prin valorificarea potenţialului de redefinire a direcţiilor strategice, într-o cheie diferită de cea concepută în urmă cu peste un deceniu şi bazată, în primul rând, pe investitori ce provin din ţări aliate României, în conformitate cu prevederile Memorandumului Guvernului României nr.3/20.01.2020 cu tema ”Noi politici şi linii directoare de dezvoltare a sectorului nuclearo-energetic din România”.

În cadrul unei vizite efectuate la Washington în luna octombrie a anului trecut,  ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu a fost semnat un acord interguvernamental extins care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, în contextul aceleiași vizite mai sus menționate, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE, lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie, la București.

Un astfel de memorandum a fost stabilit de țara noastră și cu Canada.

Prin Memorandumul semnat la 6 august se consolidează cooperarea dintre cele două țări în domeniul energiei nucleare deoarece industria canadiană are o experienţă de excepţie în proiectele CANDU şi deja a realizat cu succes lucrări de renovare şi proiecte noi de construcţie de unităţi CANDU.

Partenerii canadieni se vor implica astfel în proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă și în cele din sectorul energiei nucleare civile din România.

”Mă bucur că în proiectul nostru de modernizare și construcție de noi reactoare nucleare, pe lângă partenerii din SUA și Franța, ni se alătură și partenerii canadieni, cu care avem o colaborare foarte bună și îndelungată în spate, în acest domeniu. Prin semnarea acestui memorandum ne exprimăm interesul comun în consolidarea și dezvoltarea în continuare a cooperării în proiectele de energie nucleară. Și nu doar atât: vom încerca să colaborăm pentru a implementa noi tehnologii, care sunt viitorul energiei verzi. Vreau să le mulțumesc partenerilor canadieni, E.S. ambasadorul Canadei în România Annick Goulet și ministrului canadian al Resurselor Minerale, Seamus O’Regan Jr. pentru suport și buna colaborare. Totodată, prezența prim – ministrului Florin Cîțu la acest eveniment demonstrează cât de important este acest proiect pentru ambele state”, a declarat la acel moment Virgil Popescu, ministrul Energiei.

Memorandumul va întări, în egală măsură, colaborarea între companiile relevante pentru îndeplinirea cererii în creștere de forță de muncă foarte calificată, mobilă și adaptabilă, în rând cu nevoile actuale și viitoare din domeniul energiei și reducerea schimbărilor climatice. Acestea pot include instituții academice, producători, operatori și alte organizații din industrie.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

Published

on

© European Union 2018

Criza submarinelor arată că Uniunea Europeană „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecţia, a declarat joi ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, invitându-i pe europeni „să deschidă ochii”, scrie Digi24

„Prima lecţie care trebuie trasă din acest episod este că Uniunea Europeană trebuie să-şi construiască independenţa strategică. Episodul afgan, episodul submarinelor arată că nu mai putem conta pe SUA pentru a ne garanta protecţia strategică”, a declarat el pentru France Info, potrivit Agerpres.

„SUA nu mai au decât o singură preocupare strategică, China, şi de a contracara creşterea în putere a Chinei”. Atât fostul preşedinte Donald Trump, cât şi cel actual Joe Biden „estimează că aliaţii lor trebuie să fie docili. Noi însă estimăm că ei trebuie să fie independenţi”, a mai spus Bruno Le Maire. 

„Trebuie ca partenerii noştri europeni să deschidă ochii”, a adăugat el, criticând sprijinul acordat de Danemarca pentru SUA, contrar criticilor formulate de autorităţile europene după decizia australiană de a anula contractul încheiat între Naval Group francez în favoarea noului parteneriat cu SUA şi Regatul Unit.

„A gândi ca şefa guvernului danez că SUA vor continua să ne protejeze, să ne apere, orice s-ar întâmpla, este o eroare. Nu mai putem conta decât pe noi înşine”, a conchis Le Maire.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Miniştrii de externe din UE au examinat luni seară consecinţele acestui pact, anunțat în aceeași zi în care Uniunea și-a prezentat Strategia indo-pacifică, în cursul unei reuniuni la New York în marja Adunării Generale a ONU. În urma acesteia, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a indicat că miniștrii de externe din UE au exprimat o solidaritate clară cu Franța, reiterând că “acest anunț contravine apelului pentru o mai mare cooperare cu Uniunea Europeană în Indo-Pacific”.

Prezenți și ei la New York, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European au denunțat această situație. Ursula von der Leyen a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa, iar Charles Michel a acuzat SUA de “lipsă de loialitate” și a cerut clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS.

Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra.

Totuși, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, au reafirmat “alianța puternică dintre Statele Unite și UE” și au salutat declarația comună a președinților Joe Biden și Emmanuel Macron prin care cei doi lideri au decis să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de afacerea submarinelor și alianța de securitate și apărare AUKUS.

Continue Reading

SUA

Criza submarinelor: SUA și Uniunea Europeană și-au reafirmat alianța puternică și dorința de a sprijini o regiune Indo-Pacifică liberă și deschisă

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, au reafirmat “alianța puternică dintre Statele Unite și UE” și au salutat declarația comună a președinților Joe Biden și Emmanuel Macron prin care cei doi lideri au decis să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum anunțul recent al unui parteneriat de securitate între SUA, Regatul Unit și Australia (AUKUS) și anularea unui contract pentru submarine între Australia și Franța.

Înaintea întâlnirii, Înaltul Reprezentant al UE a spus că Europa și SUA trebuie să lucreze pentru a ”consolida încrederea” în parteneriatul lor după criza franco-americană.

În comunicatul difuzat de Departamentul de Stat după întâlnire este păstrat același limbaj diplomatic care a caracterizat declarația Biden – Macron.

Astfel, secretarul Blinken “a reiterat angajamentul Statelor Unite față de relațiile puternice dintre SUA și UE” și “a salutat publicarea recentă a Strategiei UE pentru cooperare în Indo-Pacific”.

În context, el a reiterat intenția Statelor Unite de a colabora îndeaproape cu UE și cu alți parteneri pentru a sprijini o regiune Indo-Pacifică liberă și deschisă.

Mesajul asigurator al SUA a venit după ce Înaltul Reprezentant al UE a criticat faptul că anunțul alianței AUKUS a survenit în aceeași zi în care UE își prezenta Strategia pentru regiunea indo-pacifică.

Într-un comunicat transmis și de Serviciul European de Acțiune Externă, Blinken și Borrell au precizat că declarația Biden – Macron contribuie la clarificarea situației.

“Pornind de la aceasta, UE și SUA vor lucra la măsuri practice pentru a aprofunda dialogul și cooperarea”, a transmis diplomația europeană.

Cei doi oficiali au reafirmat alianța puternică dintre Statele Unite și UE. Aceștia s-au angajat să își aprofundeze angajamentul de a aborda provocările globale, inclusiv stabilitatea în regiunea Indo-Pacific.

“Aceștia au subliniat relevanța eforturilor de apărare ale UE, care vor contribui, de asemenea, la un NATO mai puternic”, se arată în comunicat SEAE, asemenea comunicatului comun semnat de președinții Franței și SUA.

În acest sens, Înaltul Reprezentant a reamintit necesitatea de a lansa un dialog structurat cuprinzător privind securitatea și apărarea.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO12 hours ago

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

COMUNICATE DE PRESĂ13 hours ago

“Descoperă Bucuria Culturii Urbane pe Strada de C`Arte”: Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” organizează în perioada 23-26 septembrie ediția a X-a a Festivalului Strada de C`Arte

NATO13 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

Dan Motreanu14 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană face un pas important privind impunerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele mobile în vederea reducerii deșeurilor electronice

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE16 hours ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

ONU1 day ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI6 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA6 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending